Vitamina K este un compus lipofil (solubil în grăsimi) și hidrofob, necesara pentru sinteza proteinelor, care asigură un nivel suficient de coagulare. Substanța joacă un rol primordial în cursul reacțiilor metabolice în țesutul conjunctiv, oase și este necesară pentru menținerea funcției renale sănătoase.
Vitamina K ajută la asimilarea calciului și la interacțiunea macroelementului cu ergocalciferol (D2) și colecalciferol (D3). Nutrientul este distrus sub influența razelor solare directe si a mediului alcalin.
Conform nomenclaturii recomandate în 1966 de către Uniunea Internațională Biochemicală, vitamina K este un grup de chinone cu catene laterale isoprenoidice: filochinone (K1) și menachinone (K2). Formula structurală a compusului este C31H46O2.
Importanta vitaminei K in organismul uman
Principalul rol biologic al factorului antihemoragic este participarea la sinteza proteinelor din sânge, care sunt implicate în coagularea acestuia. Datorită acestei componente, atunci când un vas de sânge este deteriorat, o coagulare rapidă a plasmei are loc cu formarea unui cheag.
În plus, vitamina K reglează conținutul elementelor formate în sânge: promovează sinteza constantă a trombocitelor noi, care, dacă este necesar, pot „înfunda” rana în orice moment.
Prin participarea compusului, se formează proteine speciale de transport, care asigură mișcarea substanțelor nutritive între organele interne și țesuturi. Vitamina K susține structura cartilajului și a țesutului osos.
Pentru ce mai este necesara vitamina K:
- Oferă dezvoltarea normală a scheletului la copii, adolescenți și protejează împotriva osteoporozei vârstnicilor.
- Participă la respirația anaerobă, care apare în țesutul nervos în timpul foametei de oxigen și în mușchii cu efort intens fizic.
- Crează condiții pentru metabolismul reciproc al calciului și al vitaminei D.
- Participă la reacțiile de oxidare-reducere, la sinteza sfingolipidelor în creier și la procesele enzimatice care conduc la formarea reziduurilor de acid y-carboxilglutamic.
- Neutralizează cele mai puternice otrăvuri: cumarina, aflotoxina. La intrarea în corpul uman, substanțele otrăvitoare sunt capabile să cauzeze formațiuni maligne, distrugând celulele hepatice, iar filicochinona detoxifică aceste toxine.
- Reglează nivelul zahărului din sânge.
- Normalizează alimentarea cu energie a corpului.
- Previne inflamația legată de vârstă, reduce nivelul de interleukină-6. Apariția acestui produs chimic în organism este un semn al îmbătrânirii sistemului imunitar.
- Are efecte antibacteriene, analgezice.
- Promovează reducerea spasmelor musculare și relaxarea uterului, eliminând disconfortul în timpul ciclului menstrual.
Metabolismul compusului de vitamina K în organism
Absorbția vitaminei K apare în părțile superioare ale intestinului subțire. Formele solubile în grăsimi ale nutrienților, spre deosebire de cele solubile în apă, sunt absorbite în prezența acizilor biliari. Având în vedere acest lucru, transportul acestor substanțe are loc în mai multe moduri.
Primul grup de „filochinone” este absorbit în principal prin sânge, iar cel de-al doilea prin canalele limfatice. Majoritatea vitaminei K se leagă de albumine și se acumulează în ficat, splină și inimă. Cu toate acestea, blocarea sistemului reticuloendotelial reduce de câteva ori absorbția de nutrienți prin organe.
Vitamina antihemoragică controlează factorii K dependent ai sistemului de coagulare a sângelui: protrombina, factorii VII, IX și X, proteinele S, C și Z.
Medicii au descoperit că vitamina K este prezentă în ficat în trei forme. În același timp, nutrientul în sine nu are activitate biologică. Trecerea la starea activă are loc numai după transformarea substanței în forma de hidrochinonă. Această reacție apare sub influența chinone-reductazei (în microzomii hepatici).
Hidrochinona, în procesul de carboxilare a factorilor dependenți de K, este sintetizată într-un metabolit intermediar al epoxidului de vitamina K. Această proteină, la rândul ei, este din nou restaurată la vitamina K-chinonă sub influența epoxid-reductazei. Astfel, formele cunoscute de nutrienți sunt transformate secvențial unul în altul, formând un ciclu închis de vitamina K.
Produsele finale ale metabolismului sunt excretate împreună cu fecalele.
Deficienta de vitamina K
Insuficiența filoxinonei și menachinonei în organism este un fenomen rar, care, în majoritatea cazurilor, provine dintr-o restrângere severă a dietei sau din cauza interacțiunii cu medicamente care reduc digestibilitatea nutrientului.
La o persoană sănătoasă, populația de bacterii intestinale, în mod normal, este capabilă să sintetizeze un nivel suficient de vitamină K, acoperind necesitatea zilnică a unui compus util, chiar fără surse de hrană. Cu toate acestea, cu boli ale tractului digestiv, producția și absorbția elementului sunt perturbate, ca urmare, se dezvoltă hipovitaminoza. În acest caz, majoritatea simptomelor sunt asociate cu tulburări în sistemul circulator.
Cea mai pronunțată manifestare a deficienței de vitamina K în organismul uman, este sindromul hemoragic, care se dezvoltă pe fondul schimbărilor în sistemul de coagulare a sângelui. Inițial, oamenii de știință credeau că sângerarea este asociată cu o scădere a activității protrombinei. Mai târziu s-a stabilit că deficitul de nutrienți nu se limitează la hipoprotrombinemie.
Vitamina K stimulează biosinteza enzimelor proteice (protrombină, globulină anti-hemofilă, proconvertin, factor Stewart) în ficat, care participă la coagularea sângelui și sunt necesare pentru producerea trombinei active si a tromboplastinei.
Secvența de manifestare a hipovitaminozelor:
- Prima etapă se caracterizează printr-o scădere a nivelului de protrombină (până la 35%), care, atunci când vasul este deteriorat, își schimbă rapid structura, formând un cheag. Producția insuficientă de proteine poate duce la faptul că, dacă pielea este deteriorată, cantitatea de hemoragii de la răni va crește. Acest simptom se numește protrombină.
- În a doua etapă, dacă nu se umple deficitul de vitamina K, există o scădere suplimentară a protrombinei (20%). Această tulburare (sindromul hemoragic) conduce la descoperirea unei hemoragii interne severe și externe. Simptomele caracteristice ale hipovitaminozelor moderate până la severe, la copii, sunt sângerările din buric, tractul urinar, nas, gura, la adulți, fecale lichide cu sânge, vânătăi subcutanate, hematoame în zona puncției venei, vărsături sângeroase, sângerări în tractul gastrointestinal.
- A treia etapă, numită „avitaminoza severă – diateza hemoragică cu hematurie”, reprezintă un pericol pentru viața umană. Starea pacientului este agravată în fiecare zi, circulația sanguină este întreruptă, se dezvoltă bolile ulceroase. În acest caz, o persoană poate muri datorita rinichilor, insuficienței cardiace, infecției de sânge sau pierderea de sânge.
Lipsa cronică a compusului vitaminic, determină osoificarea țesutului cartilaginos și dezvoltarea osteoporozei. În consecință, o persoană aflată deja la o vârstă fragedă începe să sufere de boli tipice senile.
Fără tratarea deficienței de vitamina K, 30% dintre bolnavii mor de hemoragie în glandele suprarenale si ficat.
Deficiența nutrientului din organism duce la următoarele modificări ale corpului:
- slăbește biosinteza serotinei, histaminei, acetilcolinei;
- agravează munca funcției tonice, ritmice a mușchilor netezi;
- reduce activitatea amilazei, fosfatazei alcaline a intestinului, enterochinaza, lipaza pancreatică, aminotransferaza alanină a mușchiului cardiac, intestinul gros, pereții stomacului, proteinaza musculară scheletică.
Recunoașterea hipovitalinozelor a vitaminei K, se bazează pe determinarea factorilor de coagulare dependenți, în special a protrombinei. O scădere sau o creștere a indicelui de protrombină (PTI) indică o coagulare a sângelui crescută sau scăzută, care rezultă din lipsa vitaminei K, tumorile maligne, pre-infarctul, problemele hepatice, tractul gastrointestinal, disbioza sau diureticele, corticosteroizii, aspirina, contraceptivele hormonale, laxativele.
Rolul nutrientului pentru mamele însărcinate
Care este pericolul unei deficiențe a vitaminei K pentru o femeie însărcinată?
- Risc crescut de sângerare internă și hemoragie.
- Producția insuficientă de energie, forța.
- Durata vindecarii ranilor creste.
- Procesul de formare a țesutului osos la un copil se deteriorează.
- Reducerea contracției musculare, rezistența pereților vasculari.
- Există tulburări de funcționare motorie a tractului digestiv.
Vitamina K ajută la prevenirea sângerării în timpul sarcinii, în timpul nașterii și după naștere. În ciuda faptului că, pentru o dezvoltare intrauterină cu normă întreagă a copilului, este necesar să se ia în plus vitamina E, administrarea tocoferolului în doze mari (peste 300 micrograme pe zi) agravează absorbția de filocinonă.
Concluzie: cat de importanta este Vitamina K?
Vitaminele din grupul K, sunt substanțe legate chimic care asigură formarea țesutului osos, coagularea sângelui în limitele funcționării normale a rinichilor, menținerea structurii nervoase a corpului și funcția vaselor sanguine și a creierului la nivelul corespunzător.
În plus, filicochinona și menachinona protejează celulele nervoase de leziunile oxidante, reglează cursul reacțiilor inflamatorii. Deci, cu o cantitate suficientă de vitamină K în organism, eliberarea de interleuchină-6 scade.