Toxiinfectiile alimentare sunt infecții intestinale acute cauzate de consumul de alimente care conțin microorganisme și toxinele acestora. Alimentele toxice se caracterizează printr-un debut brusc de atacuri de greață și vărsături repetate, diaree, crampe si dureri abdominale, febră și simptome de intoxicație.
Diagnosticul toxiinfectiei alimentare se efectuează prin examinarea bacteriologică a vărsăturilor, fecalelor, alimentelor. Când are loc o toxiinfectie alimentară este necesara spălarea stomacului, luând enterosorbente, enzime, probiotice, rehidratare orală sau parenterală.
Toxicoza alimentară (toxicitatea bacteriană alimentară), este reprezentata de un grup de boli infecțioase acute care apar ca urmare a otrăvirii umane cu produse alimentare care conțin exotoxine produse de flora patogenă condiționată. Intoxicația alimentară are loc cu fenomene de gastroenterită acută, intoxicație și deshidratare.
Gastroenterita bacteriană – simptome, cauze, transmitere, remedii la domiciliu
Sensibilitatea la bolile alimentare este universală (80-100%), incidența este omniprezentă. Pericolul infecțiilor toxice provocate de alimente, este cauzat de frecvența apariției focarelor de masă, de dificultatea de a detecta sursa de infecție, de posibilitatea producerii unui șoc de degradare toxică și chiar a decesului, în special în rândul copiilor și al persoanelor în vârstă.
De la ce putem face toxiinfecție alimentară?
Agentul cauzal al infecției alimentare poate fi reprezentat de microorganismele de diferite genuri: Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Enterococcus etc. Aceste bacterii sunt foarte frecvente în natură, în majoritatea covârșitoare fac parte din biocenoza normală a intestinului uman.
Info: citeste despre bacteria Ecoli (Escherichia coli)
Deoarece imaginea clinică a toxicoinfectării se dezvoltă ca urmare a influenței, nu a microorganismelor în sine, ci asupra produselor toxice ale activității lor vitale, agentul cauzal ca atare nu este adesea identificat. Bacteriile condiționate patogene își pot schimba proprietățile biologice (rezistența la antibiotice și dezinfectanți, caracteristici virulente), ca urmare a factorilor de mediu.
Sursa și rezervorul de infecție, de obicei, sunt oamenii și animalele de fermă. De cele mai multe ori acestea sunt reprezentate de persoane care suferă de boli de natură bacteriană cu excreție activă a agentului patogen (boli purulente, dureri în gât, furunculoză). Un purtător sănătos, poate deveni o sursă de infecție.
Infecțiile toxice sunt transmise prin mecanismul fecal-oral, în principal pe calea alimentară. Microorganismele intră în produsele alimentare, unde are loc reproducerea și acumularea lor activă. Toxicoza alimentară se dezvoltă atunci când o persoană consumă alimente care au o concentrație mare de microorganisme.
Cand apare o toxiinfectie alimentara?
Toxiinfectiile alimentare, în marea majoritate a cazurilor, apar atunci când se utilizează produse de origine animală: carne, produse lactate, produse de cofetărie cu creme de grăsime, pește.
Carnea și produsele semifabricate din ea, sunt principala sursă de infecție cu clostridiu. Unele moduri de a face produsele semi-finite, condițiile de depozitare și transport, contribuie la germinarea sporiilor și la reproducerea bacteriilor. Pentru produsele afectate de stafilococi, apare lipsa caracteristică a diferențelor vizibile și de gust față de alimentele normale.
În transmiterea infecției pot lua parte obiecte diferite, surse de apă, sol, praf.
Boala se caracterizează prin sezonalitate: în sezonul cald crește frecvența infecțiilor toxice, deoarece temperatura aerului promovează creșterea activă a bacteriilor. Infecțiile toxice pot apărea atât sub forma unor cazuri individuale în viața de zi cu zi, cât și prin focare cu alimentație organizată în grupuri.
Sensibilitatea naturală a persoanelor la aceste infecții este ridicată, de regulă, toți cei care consumă alimente contaminate cu microorganisme, se îmbolnăvesc cu un anumit grad de severitate. Persoanele, cu protecție slaba a organismului (copiii in primii ani de viață, bătrânii, pacienții după intervenții chirurgicale) sunt incluși în grupul de risc special, pot prezenta cele mai grave infecții toxice.
În patogeneza infecțiilor toxice, rolul principal este jucat de toxinele eliberate de agenții patogeni. În funcție de tipul predominant de toxine, caracteristicile cursului clinic diferă de asemenea.
Simptome de toxiinfectie alimentară:
Perioada de incubație a toxicoinfecției rar depășește câteva ore, dar în unele cazuri se poate scurta la o jumătate de oră sau se poate prelungi până la o zi. Deși agenții cauzali ai toxicoinfectării sunt destul de diversi, imaginea clinică pentru infecție este de obicei similară.
Boala începe, de obicei, în mod acut, cu crize de greață și vărsături multiple, diaree de enteritis. Frecvența defecării poate fi de 10 ori pe zi sau mai mult. Este posibil să existe durere în crampele abdominale, o creștere a temperaturii (durează de obicei nu mai mult de o zi), semne de intoxicație (frisoane, dureri de corp, slăbiciune, cefalee). Pierderea rapidă a lichidului cu vărsături și fecale duce la dezvoltarea unui sindrom de deshidratare.
Pacienții sunt de obicei palizi, pielea este uscată, membrele sunt reci. Există durere în palpare în epigastru și în apropierea buricului, tahicardie, hipotensiune arterială. Boala durează de obicei nu mai mult de 1-3 zile, după care simptomatologia clinică dispare.
Există câteva trăsături ale evoluției infecției toxice, în funcție de natura agentului patogen. Când corpul este afectat de un stafilococ, există un debut rapid acut, predomină simptomele gastro-intestinale, temperatura poate rămâne normală sau poate ajunge la cifrele subfebrile si diareea poate fi absentă.
Din primele ore ale bolii se observă crampe și piele cianotică, dar cel mai adesea clinica acută nu durează mai mult de 1-2 zile și nu cauzează perturbări grave ale homeostazei apă-electrolitică. Leziunea clostridială este similară cu cea a infecției stafilococice, dar este mai tipică pentru leziunea intestinului gros cu diaree, sângele poate fi prezent în scaun. Proteina toxică este caracterizată de mase calorice fetide.
Toxicinfectările apar, de obicei, pe termen scurt și nu lasă vreo consecință. În cazuri rare, la persoanele cu un organism slăbit, șocul de deshidratare, sepsisul, insuficiența cardiovasculară acută se pot dezvolta.
Diagnosticul și tratamentul unei toxiinfectii alimentare
Când se detectează agentul patogen, se efectuează însămânțarea în mediu nutritiv și se determină proprietățile sale toxice. Cu toate acestea, în multe cazuri, identificarea nu este posibilă. În plus, microorganismele care nu sunt detectate întotdeauna, sunt cauza directă a toxicoinfectării. Relația agentului cauzal cu boala se determină fie prin teste serologice, fie prin izolarea sa de la produsele alimentare și de la persoanele care au consumat aceeași hrană ca și pacientul.
Măsura terapeutică primară în intoxicația alimentară este detectarea maximă rapidă și lavajul gastric (în primele ore de la debutul semnelor clinice de toxiinfetie alimentara). Dacă grețurile și vărsăturile sunt întârziate, această procedură poate fi efectuată mai târziu. Pentru a se elibera de toxinele intestinale, se utilizează enterosorbente și se face o clismă.
Pentru a preveni deshidratarea, pacientul primește fracțiuni în porții mici de soluții de rehidratare, ceai dulce. Cantitatea de lichid luată de pacient trebuie să compenseze pierderea ei cu vărsături și fecale.
Odată cu dezvoltarea deshidratării severe, se efectuează administrarea intravenoasă a amestecurilor de rehidratare. Pacienții cu o toxicoinfectare în timpul perioadei acute sunt recomandați pentru nutriția terapeutică.
În cazuri severe, se pot prescrie agenți antibacterieni. După încetarea vărsăturilor și a diareii, preparatele enzimatice (pancreatină, tripsină, lipază, amilază), sunt adesea recomandate pentru restabilirea rapidă a digestiei și a probioticelor sau a produselor care conțin bacterii necesare pentru normalizarea biocenozei intestinale.
Pancreas Marit și Kreon – afecțiuni ale tractului digestiv si disfuncționalități în pancreas
Prognoza și prevenirea toxiinfectiei alimentare
În majoritatea covârșitoare a cazurilor, prognosticul este favorabil, recuperarea are loc în ziua 2-3.
Profilaxia generală a infecțiilor toxice este măsurarea controlului sanitar și igienic la întreprinderi și ferme, a căror activitate este legată de fabricarea, depozitarea, transportul produselor alimentare, precum și în unitățile de catering (vezi cazul recent din Bucuresti si Iasi), în sălile de luat masa pentru copii și în echipele de producție.
În plus, trebuie sa se efectueze controlul veterinar al sănătății animalelor de fermă. Prevenirea individuală constă în respectarea regulilor de igienă personală, depozitare și prelucrare culinară a produselor alimentare. Nu este prevăzută o profilaxie specifică, datorită numărului mare de specii de agent patogen și a răspândirii largi a acestora în natură.