Pentru o persoană cu diabet, pierderea în greutate, apoi menținerea greutății corporale optime și controlul nivelului de zahăr din sânge reprezintă principalele obiective alimentare.
Accentul ar trebui să cadă în acest sens pe un aport mai mare de proteine slabe și pe consumul de carbohidrați cu ardere lentă. Acest tip de carbohidrați se transformă mai lent în glucoză în fluxul sanguin.
Cu toate acestea, un diabetic se poate bucura și de alte alimente, care în mod normal ar putea să le considere neadecvate pentru dieta lui.
Unul mit des întâlnit în dietele anti-diabet este acela că toate tipurile de amidon, inclusiv cele regăsite în legume, sunt dăunătoare și trebuie evitate. Porumbul este un bun exemplu de acest fel.
Adevărul este că porumbul și diabetul nu se exclud reciproc, atâta timp cât se are în vedere cantitatea consumată. În toate alegerile alimentare pe care le face un om cu diabet, cel mai important aspect este porția. Aproape orice alimente poate fi consumat cu măsură.
Carbohidrații în dieta unui diabetic
Orice persoană are nevoie de carbohidrați pentru a-și aproviziona corpul cu energie și a asigura buna lui funcționare. Însă cantitatea de carbohidrați de care avem nevoie depinde de factori individuali, precum vârstă, sex, greutate corporală și cantitatea de mișcare fizică practicată.
Un nutriționist ne poate ajuta să stabilim numărul de carbohidrați de care organismul fiecăruia dintre noi are nevoie. Potrivit MedlinePlus, adulții cu diabet ar trebui să aibă un aport maxim de 200 g de carbohidrați pe zi.
Asociația Americană a Diabetului raportează că dieta diabetică este practic identică oricărei diete sănătoase în general. Sunt preferabile alimentele integrale față de cele procesate.
Diabeticii trebuie să își axeze regimul alimentar pe produse cu un conținut cât mai mic de grăsimi saturate, zahăr și sodiu (sare) și să opteze pentru proteine slabe, precum pește și pui.
Alimentele care conțin amidon nu sunt incluse de regulă în meniul unui diabetic, însă ele pot fi consumate cu măsură. În cazul porumbului sau al cartofilor, porția adecvată poate însemna ½ cană (circa 120 g) de legume gătite. În cazul orezului sau al pastelor gătite, porția este mai mică: 1/3 cană (circa 78 g).
Dacă ar fi să împărțiți o farfurie cu diametrul de 23 cm. în sferturi, aceasta ar trebui umplută pe un sfert cu proteine slabe precum somon sau piept de pui coapte în cuptor sau pe grătar, un sfert cu un aliment care conține amidon, precum porumb sau orez brun, iar cealaltă jumătate a farfuriei cu legume non-amidonoase, precum broccoli fiert la aburi, conopidă sau verdețuri.
Porumbul și diabetul
Dacă trebuie să cântăriți cantitatea carbohidrați în cadrul unei diete anti-diabet, trebuie să știți că ½ cană de boabe de porumb fiert oferă circa 16 g de carbohidrați. O bucată mică de porumb întreg de circa 15 cm. lungime conține aproximativ 19 g de carbohidrați.
În ceea ce privește indicele glicemic, porumbul este încadrat în categoria alimentelor cu un IG moderat. O porție de porumb dulce are numărul 52 pe scala glicemică. Indicele glicemic este un instrument care măsoară cât de repede se transformă un aliment bogat în carbohidrați în glucoză.
Aveți grijă însă la alte alimente sau garnituri pe care le adăugați pe lângă porumb, precum și la modul în care îl gătiți. Luați în calcul caloriile și carbohidrații din unt, sare sau alte grăsimi saturate pe care le folosiți la prepararea acestuia.
Cel mai bine este să consumați porumbul cu un tip de grăsime vegetală (non-saturată) și condimentat cu plante aromatice proaspete, precum busuioc, pătrunjel sau coriandru.
Persoanele cu diabet pot consuma și alte produse pe bază de porumb, precum pop-corn, care are 6 g de carbohidrați per cană. Pentru orice produs care conține porumb pe care îl cumpărați din magazine, verificați eticheta pentru a putea contoriza numărul de calorii, carbohidrați, grăsimi și sare.
Este important să evitați pe cât posibil produsele care conțin sirop de porumb bogat în fructoză sau glucoză. Acestea sunt considerate surse de zaharuri rafinate care trebuie consumate cât mai rar sau evitate cu desăvârșire, mai ales de un diabetic. Acest îndulcitor a fost asociat cu numeroase probleme de sănătate, precum prediabet, sindrom metabolic, diabet zaharat de tip 2, boli de inimă și cancer.
Concluzii
Trebuie să rețineți așadar că porumbul gătit este bun pentru diabetici, dacă este gătit cât mai simplu și sănătos, și servit cu moderație, în dozele adecvate.
Deși conține carbohidrați, poate fi considerat parte a unei diete sănătoase, datorită nutrienților valoroși pe care îi furnizează, precum fibre – benefice pentru digestie, vitamina A – esențială pentru piele și ochi, sau vitamine din complexul B – care au beneficii importante pentru creier și funcțiile sistemului nervos.
Dietele bogate în fibre ajută la scăderea colesterolului și prevenire constipațiilor. Totodată, contribuie la reglarea nivelului de zahăr din sânge și controlul greutății corporale.
Porumbul este de asemenea o sursă bună de magneziu și carotenoide, precum luteină și zeaxantina, antioxidanți care protejează vederea. Are un conținut redus de grăsimi (sub 1 g per porție).
Bună ziua,am soția cu diabet zahara și mai are și AVC,mă puteti ajuta cu ceva retete în privința aceasta?…meniu ptr.dimineață,seară și dimineață.Vă rog să-mi trimiteți și o listă cu fructele și cerealele ce por fi consumate,și dacă porumbul fiert este bun ptr.ea cu diabet si cat poate manca.Va multumesc!