Azi am tot discutat în contradictoriu despre muzică, genuri muzicale şi efectele lor. Implicit, s-au conturat nişte concluzii. Fiecare dintre noi iubeşte şi ascultă frecvent un anumit gen de muzică. Ca orice om, am şi eu simpatii şi antipatii…muzicale. Doar că am şi argumente.
Pentru mine, muzica nu e doar un amestec de sunete, eventual şi versuri care au un ritm uşor de reţinut şi atât. Nu, pentru mine , muzica e hrană pentru spirit, cu o unitate aproape perfectă între versuri şi linia melodică. Am şi momente în care nu mă pot concentra decât pe muzică instrumentală( trăiască Vangelis, Mozart, Schubert..Dacă aş spune că eu ascult orice gen de muzică..aş fi o ipocrită. Pentru că doar câteva genuri rezonează cu sufletul meu: muzica uşoară românească, muzica anilor 80-90 ( nu orice melodie, dar majoritatea, să zicem) , muzica clasică şi uneori..baladele rock şi muzica folk. Ca tot vorbim de „muzici” sa ne descretim fruntile cu o melodie care imi place enorm:
Nu am ceva personal cu restul dar mă ghidez după ce spunea compozitorul unui recviem extraordinar( Beethoven): ” muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi (sau aşa ar trebui, îndrăznesc să adaug) nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde”.
Astfel, referitor la restul genurilor muzicale.. rockul, în afară de unele balade( +melodiile Queen), e prea dur sau prea pesimist( pentru mine), muzica house, trance, electro -cunoscută sub denumire generală ” muzică de club” e o muzică care deşi se vrea profundă nu îţi înalţă sufletul, cel mult îl încătuşează.
Muzica populară – e chiar ok când vrei să îţi aminteşt
i (aviz prahovenilori ) cine eşti .Nu râdeţi, în timp ce discreditaţi acest gen, această doamnă încă se mândreşte cu originile sale..măcar de am lua lecţii să ne mândrim la fel cu locurile natale.
Şi jazz-ul e ok, însă eu nu prea răbdare să îl ascult mult timp. Muzica din zilele noastre care nu se încadrează neapărat la muzică de club e clar că e creată doar în scopuri comerciale şi atât. Poate nu o inteleg eu prea bine, insa din punctul meu de vedere nu transmite nici un mesaj (iubitorii jazz-ului, nu dati cu parul va rog 😀 ).
Manelele…din punctul meu de vedere nici nu ar trebui să existe ca gen..poate că are unele ritmuri orientale interesante dar dezacordurile fioroase, promovarea unui stil de viaţă în care nu contează decât banii, averea şi ..valoarea, pe care o înlocuiesc cu nonvaloare şi kitsch la tot pasul, o atitudine de grobieni infatuaţi distrug orice urmă de simpatie. O alta muzica care nu transmite nici un mesaj, ma rog pentru mine cel putin.
Hip-hopul , un alt gen controversat în care adepţii se consideră oameni speciali şi neînţeleşi. Nu m-ar deranja atât de tare limbajul pe alocuri vulgar, deşi unii au demonstrat că se poate şi fără, doar că nu înţeleg un lucru. În majoritatea versurilor se revoltă, arată faţa României în culorile cele mai sumbre. Dar de ce promovează atât utilizarea drogurilor? Nu îşi dau seama că îi ascultă şi copii de 14 ani, care îi consideră idoli si imită în orice ? Această responsabilitate pentru educarea tinerelor generaţii o au şi maneliştii , dar..nu cred că îşi fac eu vreun proces de conştiinţă în timp ce cântă despre bani, duşmani şi cât sunt ei de extraordinari. Şi evident, mai e şi muzica de club. Aceasta , însă tocmai pe asta mizează .
Pe implementarea unei superficialităţi care să faciliteze consumerismul , şi implicit să le asigure vânzări considerabile.Dacă se poate să stimuleze şi consumul de droguri, cu atât mai bine. Nu e obligatoriu, dar ar fi de preferat, pentru o fidelizare soră cu supunerea oarbă a personalităţii fanului.
Din nefericire, nu mai trăim vremurile în care muzica era creată din dragoste pentru om şi creaţie, în care artiştii îşi puneau bucăţi de suflet în interpretare. Eu aşa simt, de aceea cred că ar trebui să fim foarte atenţi la ceea ce ne oferim, pentru o aşa zisă relaxare- muzică pentru înălţarea spiritului sau dimpotrivă…
Ce muzica ascultam impreuna cu cei mici?
De ceva timp cred ca am devenit experta in tot ceea ce inseamna muzica pentru copii pe Youtube. Nu stiu cum, dar am inceput sa le fredonez si atunci cand nu sunt cu junior si asta ma face sa cred ca sunt destul de dedicata acestor tipuri de cantece.
Ultimul care imi vine in minte este Old Mcdoanld Had a Farm, un video destul de interesant si care stiu ca e in topul preferintelor americanilor, dar a inceput sa prinda si la noi din ce in ce mai mult.
Pe langa cel de mai sus, mai sunt o multime si in limba romana pe care le ascult, unele de dragul celui mic doar, pentru ca il vad foarte entuziasmat cand le aude, dar unele care imi plac si mie destul de mult. V-as minti sa va spun ca nu imi plac si nu sunt dragute, chiar daca nu mai am varsta pentru care se incadreaza acestea.
De vreo o saptamana am tot inceput sa caut si altele noi, pentru ca as vrea sa ma ii diversific preferintele celui mic si sa incerc sa il fac sa asculte cat mai multe, astfel ca ii pot dezvolta creierul si perspectivele asupra lucrurilor diversificate.
Ce e cel mai amuzant in aceasta toata poveste, este faptul ca au inceput sa ma sune diferite prietene care au si ele copii si sa ma intrebe ce sa mai asculte alaturi de cei mici. Toate astea dupa ce intr-o seara cand ne-am vazut, pot spune ca le-am facut si un top cu cele mai apreciate astfel de cantece pe care le consider eu si binenteles junior.
Daca nu o sa stau acum sa va povestesc care sunt acestea in detaliu, o sa va invit sa il ascultati pe cel care este acum in voga la noi in casa si care pare sa fie cel mai ascultat.
