Măceșele sunt benefice pentru persoanele care suferă de hipovitaminoză, avitaminoză și anemie, deoarece sunt bogate în vitamine naturale. Acestea sunt mai eficiente în sezonul rece, când organismul are mare nevoie de vitamine pentru a lupta împotriva virusurilor.
Măceșele sunt bogate în vitamina C: 100 grame de fructe conțin 500-2000 mg. Asta înseamnă că aceste fructe sunt mult mai bogate în vitamina C decât lămâile, cireșele și vișinele. De asemenea, măceșele mai conțin vitamina A, vitaminele B1, B2, K, P și PP.
Proprietăți terapeutice
Siropurile, tincturile și ceaiurile preparate din măceșe sunt benefice pentru creșterea rezistenței la factori nefavorabili. Acestea pot fi consumate în scop curativ sau profilactic pe timpul sezonului rece, în special atunci când apare gripa, răceala sau o afecțiune respiratorie infecțioasă.
Aceste preparate sunt eficiente timp de 6 luni de la preparare, după care își pierd vitaminele. În timpul prelucrării produselor, nu se utilizează obiecte din metal, deoarece acestea descompun vitamina C.
Măceșele sunt eficiente în tratarea afecțiunilor renale. Acestea ajută la ameliorarea inflamațiilor căilor urinare, previn formarea calculilor la nivelul rinichilor și împiedică pierderea involuntară a urinei.
Preparatele din măceșe au efect vasodilatator, fiind benefice pentru cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare. De asemenea, măceșele ajută la eliminarea viermilor intestinale dacă sunt amestecate cu miere de albine. Se amestecă o parte de miere și 2 părți de măceșe uscate și se consumă câte 2-3 lingurițe pe zi, înainte de mese.
Măceșele combat stresul somnolența și insomniile. De asemenea, aceste fructe sunt benefice pentru tratarea mai multor boli precum răceală, gripă, pneumonie, astm bronșic, faringită.
Infuzie de măceșe fără fierbere
Această infuzie se prepară din aproximativ 10 frunze de măceșe zdrobite și 200 ml de apă clocotită. Se adaugă frunzele în vasul cu apă și se lasă la infuzat timp de 10-15 minute, după care se pasează printr-o bucată de tifon.
Se amestecă apoi cu miere și suc de lămâie și se consumă câte 2-3 căni pe zi. În loc de frunze de măceșe se pot folosi fructe uscate (2 lingurițe).
Decoct de măceșe
Pentru prepararea unui decoct de măceșe avem nevoie de 2 linguri de fructe zdrobite și 500 ml de apă. Fierbem fructele în apă timp de 10 minute, la foc mediu-mic.
Strecurăm decoctul, apoi adăugăm puțină miere de albine și-l consumăm pe timpul zilei.
Fructe recomandate in diabet – ce fructe ai voie sa mananci daca ai diabet?
Tinctură de măceșe
Amestecăm o parte de măceșe cu cinci părți de alcool și lăsăm la macerat timp de 8 zile. Consumăm apoi câte 40-50 de picături de tinctură pe zi.
De asemenea, tinctura de măceșe poate fi preparată și după următoarea rețetă. Se amestecă 500 grame de pulpe de măceșe cu 500 grame de zahăr și se lasă la macerat timp de 5-6 zile. Se adaugă apoi 500 ml de alcool și se lasă iarăși la macerat pentru 2-3 zile.
Lichidul obținut se strecoară și se toarnă în recipiente din sticlă închise la culoare. Se consumă câte 30 de picături înainte de culcare.
Sirop de măceșe
Pentru a prepara un sirop de măceșe trebuie să turnăm 1.5 litri de apă clocotită peste 250 grame de fructe uscate. Lăsăm fructele la macerat timp de 12 ore, după care le strecurăm și adăugăm 500 grame de zahăr. Fierbem amestecul până capătă consistența unui sirop, apoi îl turnăm în sticle și îl depozităm la frigider. Se recomandă consumul a 3 linguri de sirop pe zi.
Contraindicatii de care să tii cont:
Măceșele, cunoscute pentru conținutul lor bogat în vitamina C și antioxidanți, sunt utilizate adesea în scopuri medicinale și ca supliment alimentar. Cu toate acestea, ca orice altă plantă medicinală sau supliment, măceșele pot avea anumite contraindicații și trebuie folosite cu precauție.
Printre contraindicațiile asociate cu consumul de măceșe se numără:
Tulburări de coagulare: persoanele cu tulburări de sângerare sau cele care iau medicamente anticoagulante ar trebui să consulte un medic înainte de a consuma măceșe, deoarece vitamina C în doze mari poate afecta coagularea sângelui.
Litiază renală: deoarece măceșele sunt bogate în vitamina C, un consum excesiv poate contribui la formarea de oxalat de calciu, care poate duce la formarea de pietre la rinichi, în special la persoanele predispuși la acest risc.
Gastrointestinale: în cazul unui consum mare, măceșele pot cauza iritații ale tractului gastro-intestinal, ducând la simptome cum ar fi arsurile la stomac, diareea sau durerile abdominale.
Alergii: persoanele cu alergii cunoscute la măceșe sau la alte plante din familia Rosaceae ar trebui să evite consumul acestora.
În timpul sarcinii și alăptării: femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să consulte un medic înainte de a include măceșele în dieta lor, deoarece nu există suficiente studii care să ateste siguranța lor în aceste condiții.
Interacțiuni medicamentoase: măceșele pot interacționa cu anumite medicamente, inclusiv cele destinate controlului diabetului sau a tensiunii arteriale. De aceea, este important ca persoanele care sunt sub tratament medicamentos să discute cu un profesionist în sănătate înainte de a le consuma.
Este important să se abordeze consumul de măceșe cu o atenție deosebită și să se consulte un specialist în sănătate pentru sfaturi personalizate, în special dacă există condiții medicale preexistente sau se urmează tratamente medicamentoase.