Laptele este un aliment de baza, consumat inca din vremuri antice. Conform unui studiu, laptelui ii mai trebuie doar fibre pentru a fi un aliment complet. Acesta contine toti aminoacizii estentiali deoarece provine de la animal si are o proteina completa. Majoritatea nutritionistilor il recomanda (mai sunt si cei care au conceptii vegane) deoarece este foarte sanatos.
Cu toate acestea, cine ar trebui sa bea mai mult lapte? Cine ar trebui sa bea mai mult lapte?
Laptele pentru batrani
Vechii egipteni explicau batranetea prin acumularea de sucuri toxice in corp si cautau metode sa impiedice acest fenomen printr-un regim alimentar potrivit, respectarea masurilor igieno-dietetice si practicarea sudatiei. De astfel, e zice ca intre varstnici salutul era „cum ati transpirat azi”.
Pentru a asigura o tinerete vesnica sau o batranete verde, de care se bucurau zeii greco-romani, oamenii in varsta au apelat cu multa incredere a „serviciile” oferite de produsele lactate. Prelungirea cat mai multa vietii l-a preocupat atat pe Hipocrat, marele meidc al antichitatii, care considera batranetea ca o boala cat si pe Galenus, un alt medic al lumii antice care pe langa tratamentele medicamentoase din natura, facea si recomnadari de ordin dietetic din care nu lipsea laptele si derivatele sale.
INFO: Ai auzit de Clostrum Prime Life, suplimente din colostru pentru sistemul imunitar, fiind ideale pentru persoanele in varsta?
Din punct de vedere fiziologic, se cunoaste ca la oamenii in varsta procesele de digestie sufera o serie de modificari determinate de alterarea danturii, scaderea secretiilor digestive, atrofierea mucoaselor digestive, aparitia de tulburari intestinale, iar metabolismul bazal incetineste comparativ cu cel al adultului, predominand catabolismul proteic, scaderea functiei plastice de regenerare si refacere a tesuturilor, incetinierea arderilor etc. In acelasi timp apar fenomene de demineralizare a scheletului, deoarce calciul nu se mai fixeaza in oase.
Nevoia de proteine se situeaza intre 1 – 1.5 g/kilogram corp/zi iar dintre acestea jumatete vor fi dintre cele cu valoare biologica mare, mai ales din lapte si produse lactate, albus de ou, peste, carne de pasare si vita. Necesarul de circa 70 grame de proteine pe zi pentru un varstnic de 70 kg se poate asigura usor din 500 ml lapte, 50 g telenea sau brranza de vaci, 1 ou si 50 grame de fasole.
Deoarece oamenii in varsta sufera in general de boli de rinichi care fac sa creasca ureea in sange peste 0.40 g/l trebuie preferate proteinele din lapte, branzeturi si oua, in detrimentul celor din carne care pot deveni toxice in cantitati mai mari. In plus la cantitati egale proteinele laptelui sunt mai ieftine decat proteinele carnii.
Avantajele mari pe care le prezinta laptele si preparatele sale in hrana acestei categorii de oameni l-au determinat pe savantul Mecinicov sa recomande consumul acestora si in special al iaurtului, laptelui batut, chefirului, fara menajamente. El, de altfel a fost primul care a eplicat importanta bacteriilor lactice continute de aceste preparate in combaterea florei de putrefactie intestinala. Alaturi de lapte, branza, oua in alimentatia varstnicilor trebuie incluse si legumele, fructele, salatele, care combat constipatia, „accident” des intalnit la batrani.
Pentru a preveni sau pentru a evita accentuarea unor boli ale sistemului circular (cord, vase sangvine), se recomanda reducerea la maximum a consumului de lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Este de preferat sa se consume ulei in loc de unt sau o combinatie a acestora, care consta din urmatorul amestec: 4 parti unt cu 1 parte ulei. Amestecul se incalzeste intr-o baie de apa la 40 grade celsius si apoi se solidifica la rece si se consuma sub orice forma (cu paine, in preparate etc).
Batranii cu tensiunea arteriala mare trebuie sa evite consumul de branzeturi sarate. In situatiile in care se constata ca laptele nu e bine tolerat si produce diaree sau balonari abdominale, e lse dilueaza cu ceai amestecat cu cacao, cu cicoare sau cafea neagra.
Pentru a asigura o diversificare a hranei din lapte se pot pregati in gospodaria proprie o serie de preparate gustoase si bogate in substante nutritive cum sunt: chisel de lapte, cartofi umpluti cu branza de vaci, sufleu de branza de vaci si morcovi, budinca de macaroane cu telemea sau branza de vaci cu sos de rosii dietetic, papanasi cu lapte praf, crema de oua cu lapte, gelatina de branza de vaci, gelatina de iaurt, branzoaice si alte preparate la fel de apetisante.
Pentru aportul crescut de proteine si saruri minerale, se recomanda folosirea urdei si a zerului ca atare la pregatirea unor preparate. Zerul se poate folosi cu bune rezultate la prepararea unor ciorbe si supe.
Laptele in alimentatia sportivilor
Alimentatia sportivilor cu lapte, produse lactate si alte alimente, trebuie sa asigure atat necesarul de energie si substante proteice cat si o serie de alte cerinte cum sunt: cresterea rezistentei fizice, cresterea posibilitatilor de adaptare a organismului pentru activitatea int ensa a muschilor, reglarea greutatii la unele categorii de sportivi etc.
Nevoile energetice care se asigura cu lapte si derivate lactate, carne, legume, fructe etc sunt mai ridicate decat la individul normal si difera de la caz la caz, in functie de efort: 4000 – 5000 kal/zi la cei care depun eforturi mai mici si 5000 – 6000 kal/zi la cei care depun eforturi fizice accentuate.
Citeste si: Despre Colostrum Prime Life, un supliment din colostru folosit de sportivi pentru a creste rezistenta fizica.
Ratia de proteine este de 120 – 180 de grame pe zi (1,5 – 2,5 g/kilo corp), de lipdide 100 – 140 grame pe zi (1,2 – 1,7 grame pe kilocorp) si de glucide 600 – 900 de grame pe zi (6 – 10 grame kilocorp pe zi). Uneori pe langa erori alimentare comise de sportivi ca subalimentatie, supralimentatie, consum excesiv de carne, lipide, abuz de bauturi alcoolice se constata si eroarea de a cosnuma cantitati foarte mici sau insuficiente de lapte si derivate lactate uitandu-se de aportul mare de calciu cu care vin “in inatampinare” aceste produse.
Laptele proaspat sau cel acidifiat (iaurt, kefir, lapte batut) se consuma ca atare in cantitate de 250 – 500 ml pe zi sau in diverse preparate, imbogatit cu fulgi de ovaz, faina, cacao. Branzeturile, desi sunt sarace in glucide si vitamine (B1, PP), se recomanda in alimentatia sportivilor in cantitate zilnica de 60 de grame, realizand un aport important de vitamine A, B2 si B12.
Untul se include de regula in alimentatia sportivilor in cantitate de 30 g/zi, datorita in principal valorii calorice mari (100g = 760 calorii) si mai putin datorita continutului in glucide si protide. Se serveste de preferinta la micul dejun.
Smantana, cu toate ca are un continut ridicat in vitamine liposolubile si este bine digerata, nu se recomanda in alimentatie in perioada competitionala.
Atunci cand din anumite motive, pentru incadrarea in alta categorie de greutate (la halterofili, luptatori, boxiori), se urmareste reducerea greutatii corporale, se recomanda folosirea laptelui smantanit. Este bine sa nu se faca exces de lapte sau preparate lactate, deoarece exista riscul aparitiei unor tulburari intestinale cu diaree la sportivi.
La micul dejun al ciclistilor, pentru relaxarea neuro-vegetativa se foloseste briosa – preparata din lapte+unt, care asigura hidratii de carbon, proteinele si calciul necesar, sau lapte indulcit cu fulgi de ovaz. Ciclistilor cu plecare in cursa dimineata si cu sosire dupa amiaza li se vor da un bidon de 500 ml, care contine: orez cu lapte lichid, 1g bicarbonat de sodiu, 0,50 g gluconat de potasiu.
Meniul alpinistilor va cuprinde, pe langa alte alimente, la micul dejun unt, la masa de recuperare lapte concentrat si indulcit si la cina branzeturi. Acelasi meniu este valabil si pentru echipele de salvare si pentru speologi. Laptele si legumele se suprima din alimentatia aviatorilor sportivi cu 3 – 4 zile inainte de tentativa de record.
In sezonul rece, excursionistilor li se vor da unt, smantana, oua, branzeturi, bauturi lactate, paste fainoase, gemuri, mere etc., scazand proportional ratia de proteine, fara a cobora sub 1 – 1,5 g proteine/kilocorp/zi.
Laptele in hepatita cronica
In cazul hepatitelor cronice, regimul trebuie individualizat in functie de forma clinica, de starea individului, incat sa i se asigure acestuia o stare de nutritie optima si sa evite orice efect nociv asupra celulei hepatice.
La sugar si la copilul mic proteinele sunt asigurate de lapte si derivatele sale: iaurt, chefir, branza dulce si mai apoi celelalte alimente.
Laptele va fi consumat in cantitate de minim 500 ml/zi, iaurtul 200 ml/zi; branza de vaci dulce poate fi consumata simpla sau intrand in compozitia unor budinci. Sunt interzise branzeturile fermentate, grase si afumate.
La adult, o parte din necesarul de proteine poate fi asigurat de lapte: lapte dulce, lapte batut, iaurt,chefir, branzeturi nefermentate (branza de vaci, cas, urda). Se prefera untul proaspat deoarece celelalte grasimi animale sunt interzise.
Exemplu de meniu pentru hepatita cronica:
- Dimineata: un pahar de iaurt si paine sau cafea cu lapte, paine cu unt sau branza de vaci, cas proaspat;
- La pranz: friptura la tava + supa de mazare + lapte de pasare;
- Seara: cartofi copti, friptura rece, lapte cu orez, iaurt, lapte dulce.
Nu se recomanda branzeturile fermentate, sarate , afumate.
Am gasit aici un video despre beneficiile consumului de lapte. Va sugerez sa il vizionati daca sunteti interesat.
Reteta de lapte cu ou pentru raceala
Când răceala își face simțită prezența si efectele neplacute, un pahar de lapte cu ou poate fi adevăratul elixir care te va ajuta să te simți mai bine. Iată cum să prepari acest remediu acasă.
Ingrediente
- 250 ml lapte (1 cană)
- 1 ou
- 1-2 lingurițe de miere
- Un praf de scorțișoară sau nucșoară (opțional)
- Un vârf de cuțit de sare
Mod de Preparare
Pasul 1:
Încălzește laptele într-o cratiță până la punctul în care începe să facă aburi, dar fără să ajungă la fierbere.
Pasul 2:
Într-un castron separat, bate oul cu un praf de sare până când devine spumos.
Pasul 3:
Încet, toarnă laptele cald peste oul bătut, amestecând continuu pentru a evita coagularea oului.
Pasul 4:
Adaugă mierea și, dacă dorești, un praf de scorțișoară sau nucșoară pentru un plus de aromă. Amestecă bine și servește imediat.
Sfaturi Suplimentare
Dacă preferi, poți să filtrezi amestecul printr-o sită fină înainte de a-l servi, pentru a îndepărta orice bucățele de ou care s-ar fi putut coagula.
Laptele cu ou este nu doar delicios, dar și o sursă bună de proteine și nutrienți care te pot ajuta să te simți mai bine în timpul unei răceli. Savurează-l cald pentru un maxim de confort!
Laptele este unul dintre cele mai bune si cele mai ieftine alimente pe care le avem la indemana. Ar fi pacat sa nu bem macar 1 pahar de lapte pe zi deoarece dam cu piciorul unei cantitati considerbile de calciu si proteine. Atat batranii si si copii trebuie sa bea lapte.