Aceasta substanta face ca laptele sa aiba gustul dulce. Lactoza nu “prefera” temperaturile inalte, deoarece pierde o parte din apa de cristalizare, pana cand incepe formarea caramelului (substanta de culoare brun inchisa).
Acest fenomen nedorit trebuie evitat in cazul fabricarii laptelui praf, a diferitelor sortimente de lapte concentrat si chiar a fierberii laptelui timp indelungat in gospodaria proprie. Lactoza este usor atacata de o serie de microorganisme care pot produce o fermentatie lactica (cea mai frecventa), propionica sau alcoolica (chefir), separat sau toate la un loc.
Info: citeste despre intoleranta la lactoza
Lactoza variaza sub aspect cantitativ in functie de specie si de regula in sens invers continutului de proteine, astfel: cel mai dulce este laptele matern (6,5%), apoi cel de magarita (6,2%) si de iapa (5,9%) etc., iar cel mai sarac este cel de balena (0,8%) si cel de ren (2,5%).
Lactoza este un dizaharid de 6 ori mai putin dulce decat zaharoza, care in timpul digestiei se descompune intr-o molecula de glucoza si una de galactoza, avand si proprietatea de a fi mai putin solubila si stabila decat zaharoza sau alte zaharuri. Acidul lactic rezultat din fermentarea lactozei intarzie sau previne dezvoltarea germenilor de putrefactie in intestin.
Lactoza intervine in absorbtia calciului si fosforului, precum si in sinteza unor vitamine din grupul B la nivelul intestinului subtire. De retinut ca 250 g lapte, 350 g lapte batut sau iaurt contin tot atat zahar cat 20 g de paine. Pe langa aceste calitati, datorita continutului de lactoza, laptele are si proprietatea de a fi diuretic si laxativ, deoarece lactoza ajungand in cantitate mare in intestin descompune flora de fermentatie, stimuland evacuarea tubului digestiv.
Util: vezi daca laptele de ovaz poate fi o alternativa
Exista si consumatori care nu se pot alimenta cu lapye ca atare, datorita lipsei partiale sau totale in intestin a enzimei lactoza care are rolul de a hidroliza lactoza in zaharuri simple (glucoza si galactoza).
Lactoza, in mod normal, prezinta o valoarea maxima in momentul nasterii si scade catre 40 – 50 de ani, influentand treptat procesul de decalcifiere a organismului. La consumatorii la care lactoza nu este hidrolizata, ea va trece neabsorbita prin prima parte a tubului digestiv, pana in ultima parte a intestinului subtire si in colon unde, datorita microorganismelor de fermentatie.
Se realizeaza o productie excesiva de gaze si aiciz care impreuna cu absorbtia de apa din tesuturi in colon vor produce tulburari insotite de crampe si diaree. Pentru a veni in ajutorul acestor consumatori, s-au facut multe incercari de a asigura scindarea enzimatica a lactozei in vitro, cu pastrarea tuturor celorlalte componente.
Glucidele din lapte exista in cantitati mari la inceputul lactatiei si din luna a II-a pana in luna a VII-a de lactatie, dupa care scad treptat. Aceste substante opresc dezvoltarea unor microorganisme patogene (colibacili) aflati in intestinul subtire la noii nascuti, din care cauza, spre exemplu, copii alimentati natural nu fac diaree.
Intoleranta la lactoza: remedii, simptome si sfaturi
Foarte multe persoane sufera de intoleranta la lactoza. Lactoza este una din zaharurile complexe conținute în lapte și în toate produsele lactate. În timpul procesului digestiv, lactoza este digerată cu lactază (o enzimă secretă în intestinul subțire) în zaharuri simple (monozaharidele de glucoză și galactoză) care sunt absorbite în sânge.
„Intoleranța la lactoza” înseamnă incapacitatea de a digera lactoza, adesea asociată cu o deficiență a enzimei lactazei. La aproximativ 30 de minute după consumarea laptelui sau produselor lactate, cum ar fi înghețata sau brânza de vaci și brânza de casă, persoanele cu intoleranță la lactoză pot avea diaree sau crampe abdominale și balonare. Cu toate acestea, o persoană cu un mic deficit de enzime nu poate simți deloc simptome.
Se crede pe scară largă că intoleranța la lactoză este o alergie la lapte. De fapt, nu este așa, iar diferența dintre aceste două concepte este foarte mare. Persoanele care au intoleranță la lactoză nu trebuie să înlăture laptele și produsele lactate din dieta lor, dar trebuie să controleze cantitatea de produse lactate. 
Dar oamenii care suferă de alergii la lapte, nu ar trebui să mănânce chiar și cantitatea minimă de lapte. Simptomele alergiilor la lapte includ scurtarea respirației, senzația de apăsare a gâtului, descărcarea din nas, umflarea ochilor și a pleoapelor, erupții cutanate și vărsături. Intoleranța la lactoză se manifestă diferit.
Cauzele intoleranței la lactoză:
- Deficitul congenital al enzimei de lactază, predominant în rândul persoanelor aparținând rasei asiatice.
- scădere naturală a nivelului de lactază, care începe în copilărie (după 3 ani). Cât de semnificativă va fi această reducere, depinde de caracteristicile organismului unei anumite persoane.
- Orice boală care afectează celulele intestinului subțire producătoare de lactază, de exemplu, boli inflamatorii și chiar gripa. Această afecțiune provoacă „deficiență secundară a lactazei”. Aceasta este o problemă temporară care dispare, odată ce boala trece, celulele deteriorate sunt restaurate și încep să producă din nou enzime.
- Operații chirurgicale pe stomac și intestine, care pot distruge complet capacitatea organismului de a produce lactază.
Simptomele intoleranței la lactoză:
- diaree, scaune libere;
- creșterea gazelor;
- caspazele din abdomen.
Ce poti face daca ai deja intoleranta la lactoza?
Aflați amploarea intoleranței la lactoză. În plus față de monitorizarea reacției corpului dumneavoastră la lapte și produse lactate, există două modalități precise de a verifica intoleranța la lactoză:
- test de toleranță orală;
- un test pentru hydrogen, prin respirație (implică măsurarea nivelului de hidrogen în aerul expirat, care depinde de cantitatea de lactoză nedigerată).
Încercați să mâncați alimente cu o cantitate redusă de lactoză sau care nu conțin lactoză deloc. Nu vă lipsiți complet de produsele lactate care conțin lactoză deoarece aceasta reduce nu numai cantitatea de calciu din dietă, ci și reduce capacitatea organismului de a absorbi calciu din produse non-lactate (deoarece lactoza ajută intestinele să absoarbă și să rețină calciul).
Rețineți că laptele degresat nu este mai sigur deoarece este mai puțin gras. Problema intoleranței nu este asociată cu conținutul de grăsime, ci cu lactoza.
Încearcă iaurtul. Multe persoane care suferă de intoleranță la lactoză pot digera în mod normal lactoza conținută în iaurt. Iaurtul este o excelentă sursă de calciu. Utilizați metoda de încercare și de eroare pentru a determina ce tip de iaurt este bun. Evitați iaurturile pasteurizate, deoarece beneficiile acestora sunt mult mai mici, iar prejudiciul cauzat de lactoză este păstrat.
Bea lapte cu ciocolată. Calciul din acest lapte este bine absorbit, iar gustul de ciocolată îl face mai plăcut. Mai mult, cacaoa poate chiar stimula activitatea lactazei.
Unele brânzeturi, în special cheddar, parmezan, brânză elvețiană și mozzarella, sunt o sursă excelentă de calciu. În acest caz, nu sunt periculoase din punct de vedere al lactozei. Serul, în care este conținut cel mai mult lactoza, este separat în timpul preparării brânzei. Dar brânza de vaci, brânza de casă și ricotta sunt bogate în lactoză, deci nu ar trebui să fie abuzate.
Bea lapte cu alimente sau cu produse din cereale. Luarea lactozei simultan cu alimentele ușurează digerarea și provoacă mai puține consecințe.
Beți lapte în porții mici (o jumătate de ceașcă) de câteva ori pe zi cu alimente. Aceasta va umple doza necesară de calciu și nu va cauza probleme speciale.
Fiți atenți și urmăriți ceea ce mâncați. Lactoza poate fi conținută în pâine, legume congelate, supe conservate, pansamente și sosuri pentru salată, spaghete etc. în cereale, prăjituri, dulciuri și chiar produse farmaceutice.
Urmăriți cu atenție semnele de intoleranță la lactoză. Dacă aveți o astfel de problemă, este foarte probabil ca aceasta să apară la copiii dumneavoastră. La sugari, intoleranța congenitală la lactoză poate amenința viața. Odată ce un copil care suferă de intoleranță la lactoză este hrănit cu lapte matern sau cu o alimentație artificială care conține lapte, are colici, gaze, diaree și încetează să câștige în greutate. Astăzi sunt disponibile alimente speciale, care nu conțin lactoză.
Discutați cu medicul pediatru pentru a selecta pentru copilul dvs. o alimentație artificială și o dietă echilibrată, care va compensa consumul necesar de calciu în dieta sa.
Ce poate face medicul?
- Acesta poate sa prescrie enzime sub formă de tablete sau picături. Pentru tratamentul altor boli, se prescriu medicamente care nu conțin lactoză.
- Se recomandă tratamentul pentru deficiența secundară severă a lactazei.
- Un nutritionist poate dezvolta o dieta echilibrata pentru tine.
- Un medic pediatru vă va ajuta să găsiți cea mai bună hrană pentru copilul dvs. și vă va oferi recomandările necesare pentru hrănirea copilului.
Măsuri preventive de intoleranță la lactoză:
Fiți atenți și încercați să nu vă îmbolnăviți de bolile sistemului digestiv. În plus, nu există aproape nicio modalitate de a preveni o astfel de tulburare programată genetic ca intoleranța la lactoză.
Cu toate acestea, unele precauții simple vor ajuta persoanele cu intoleranță ușoară la lactază, pentru a evita apariția simptomelor neplăcute, fără a se lipsi complet de lapte și produse lactate.
Dacă aveți intoleranță la lactoză, nu vă lipsiți de foarte multe produse lactate. Încercați să consumați alimente bogate în calciu, de exemplu lapte, dar în doze mici (mai puțin de o ceașcă) și beți-l cu alimente. De obicei, brânza și iaurtul în cantități mici sunt ușor transferate de persoanele cu intoleranță la lactoză.
Puteți încerca, de asemenea, lapte și brânză de vaci care nu conțin lactoză sau alte surse de calciu, cum ar fi laptele de soia, migdale, broccoli și alte legume verzi, pește etc.
Alergia la lapte – simptome, cauze, factori de risc, prevenire și tratament
Laptele este unul din alimentele cu cel mai mare potențial alergen. Deși este consumat mai des de anumite popoare, poate afecta pe oricine. Între 2 și 3% dintre copiii mai mici de 3 ani sunt alergici la lapte.
Laptele de vacă este cauza principală a alergiei, însă inclusiv laptele de capră, ovine sau de alte mamifere poate cauza o reacție adversă.
Ce simptome provoacă alergia la lapte
Corpul persoanelor cu alergie la lapte are un răspuns negativ direct în urma expunerii la lapte. Poate fi o reacție la un ingredient din lapte, însă unii pot fi alergi la toate proteinele din lapte sau la lactoză (zahărul regăsit în mod natural în lapte).
Simptomele alergiei sau intoleranței la lapte includ de obicei reacții la nivelul tractului digestiv. Ele apar de obicei imediat după ingerarea laptelui sau a altor produse din lapte.
- urticarie
- vărsături
- inflamații ale pielii
- mâncărimi sau furnicături în jurul gurii sau a buzelor
- umflarea buzelor, limbii sau a gâtului
- tuse sau scurtarea respirației
Există și simptome care se pot dezvolta în timp, precum:
- diaree sau scaune moi (care pot conține sânge)
- crampe abdominale
- rinoree (secreții nazale)
- lăcrimare excesivă
- colici, la bebeluși
Alergia la lapte vs. intoleranța la lapte
Alergia la lapte diferă de intoleranța la proteinele din lapte și intoleranța la lactoză. Spre deosebire de alergie, intoleranța nu implică sistemul imunitar, de aceea necesită un tratament diferit.
Simptomele intoleranței la lactoză sau la alte proteine din lapte afectează sistemul digestiv, provocând balonare, gaze sau diaree după consumul laptelui sau a altor produse din lapte.
Din ce cauză apare alergia la lapte
Toate alergiile alimentare sunt cauzate de o disfuncție a sistemului imunitar. Sistemul imunitar al persoanele care suferă de alergie la lapte identifică anumite proteine din lapte ca fiind dăunătoare. În consecință, va declanșa producția de imunoglobulină E (IgE), anticorpi meniți să neutralizeze proteina, adică alergenul.
Ori de câte ori corpul intră în contact cu aceste proteine, IgE le va recunoaște și va semnaliza sistemul imunitar să elibereze histamine și alte substanțe, provocând astfel declanșarea unei serii de simptome și reacții alergice.
Există 2 proteine principale în laptele de vacă ce pot cauza reacții alergice:
- Caseina – regăsită în părțile solide ale laptele care se coagulează (caș, brânză)
- Zerul – regăsit în partea lichidă a laptelui care rămâne după închegarea laptelui
Alergia poate fi cauzată doar de una din aceste proteine sau de ambele. Ele pot fi greu de evitat, deoarece se găsesc în numeroase produse procesate. Majoritatea celor care reacționează negativ la laptele de vacă reacționează advers și la laptele de capră sau alte ovine.
Factori de risc
Anumiți factori pot crește riscul dezvoltării alergiei la lapte, precum:
- Alte alergii. Mulți din copiii alergici la lapte au alergie și la alte alimente. Însă alergia la lapte se dezvoltă de obicei înainte de alte alergii.
- Dermatita atopică. Copiii cu dermatită atopică (o inflamație cronică a pielii) sunt mai predispuși la dezvoltarea de alergii alimentare.
- Istoricul familial. Riscul de a suferi de o alergie alimentară crește dacă unul sau ambii părinți suferă de o alergie de orice fel sau au o boală alergică, precum rinită alergică (febra fânului), astm, urticarie sau eczeme.
- Vârsta. Incidența alergiei la lapte este mai mare la copii. Pe măsură ce cresc, sistemul lor digestiv se maturează iar corpul va reacționa mai puțin la lapte.
Complicații asociate cu alergia la lapte
Copiii alergici la lapte pot dezvolta și alte probleme, precum alergii la alte alimente – ouă, soia, arahide sau carne de vită, sau rinită alergică – o reacție la blana sau părul de animale, acarieni de praf, polen de iarbă sau alte substanțe.
Cum prevenim alergia la lapte
Principala metodă de prevenire sau de gestionare a alergiei la lactate este oprirea consumului acestora de către persoanele sensibile. Adoptarea unei diete fără lactate este singura cale de evitare a consecințelor.
Din fericire, există numeroase alternative la lapte și produsele din lapte care pot fi incluse ușor în dieta persoanelor alergice la lapte, pentru reducerea simptomelor negative.
Laptele de soia, laptele de cocos, laptele de orez, laptele de migdale și alte produse asociate pot înlocui produsele din lapte. Acestea se găsesc astăzi mai ușor ca oricând, putând fi achiziționate din majoritatea magazinelor și supermarketurilor.
Ce alimente să eviți dacă ai alergie la lapte
Dacă aveți alergie la lapte, trebuie să evitați orice produs din categoria lactatelor, precum brânzeturi, unt și iaurturi.
Însă nu doar laptele în sine și produsele derivate din lapte pot declanșa reacții alergice, ci orice produs care conține lactoză, zer, lapte praf și alte substanțe din lapte, sau care a fost expus la lapte în mediile de producție.
Astfel, alimentele care trebuie evitate de persoanele alergice la lapte sunt mult mai multe.
Evitarea produsele care conțin lactoză trebuie să fie principala grijă a persoanelor cu alergie la lapte. Există numeroase produse alimentare care pot conține lapte sau lactoză, precum produse de patiserie, dressinguri pentru salate, cereale, creme pentru cafea etc.
Pentru a fi siguri că alimentele pe care doriți să le cumpărați sau să le consumați nu conțin substanțe alergenice, citiți cu atenție eticheta. Dacă mâncați în oraș, cereți informații despre conținutul mâncărurilor pe care vreți să le comandați, precizând că sunteți alergic la lapte.
Pentru a evita reacții alergice nedorite, este însă recomandat să evitați să cumpărați mâncare stradală sau să serviți masa la restaurant. Alternativ, puteți alege localuri cu mâncare vegetariană. Există însă riscul ca și aceste locuri să ofere produse care pot fi „contaminate” la lapte sau proteine din lapte.
Gătiți-vă singuri mâncarea în casă, pentru a avea certitudinea că nu ingerați nimic periculos.
Atenție la produsele cosmetice
Veți fi surprinși să aflați că și anumite produse cosmetice sau de îngrijire a corpului pot conține lapte. Astfel, dacă sunteți alergic la lactate, trebuie să verificați lista ingredientelor cremelor și produselor cosmetice pe care le cumpărați.
Laptele este deseori inclus în loțiuni, șampoane, săpunuri și balsamuri.
Completarea nutrienților din lapte
Produsele lactate sunt foarte bogate în proteine, vitamine și minerale, de aceea excluderea lor din dietă poate însemna un mare dezavantaj.
Persoanele alergice la lapte trebuie să ia nutrienți precum calciu, vitamina D și potasiu din alte surse. Includeți mai multe verdețuri, leguminoase și pește. Puteți lua de asemenea un supliment cu multivitamine dacă medicul consideră de trebuință.
Când dispare alergia la lapte
Până de curând, majoritatea experților erau de părere că majoritatea acestor copii încetează să mai fie alergici la lapte până la vârsta de 3 ani. Studiile recente contrazic însă această teorie.
Un studiu a arătat că sub 20% dintre copiii alergici la lapte scapă de această problemă până la vârsta de 4 ani. Circa 80% dintre copii depășesc alergia la lapte până în vârsta de 16 ani. Din fericire, alergologii au opțiuni de tratament pentru alergia la lactate care afectează toate categoriile de vârstă.
Uleiurile esențiale și alergia la lapte
O metodă naturală de prevenire a reacțiilor adverse la lapte este folosirea uleiurilor esențiale sub formă de aromaterapie sau prin aplicare externă.
Există un număr mare de uleiuri esențiale care ajuta la limitarea reacțiilor alergice, precum uleiul esențial de ghimbir și de mentă. Ambele reduc inflamația, îmbunătățesc respirația și acționează ca antihistaminice naturale, care reduc impactul răspunsurilor la factorul alergen.
Ce este laptele de ovaz si este acesta sanatos pentru consum?
Acest tip de lapte a inceput sa apara ca o alternativa lipsita de lactoza pentru vegani si pentru cei care nu consuma produse lactate, dar aceasta crestere a popularitatii se poate datora mai mult decat faptului ca este un simplu inlocuitor. Optiunile sunt nelimitate: lapte de migdale, lapte de soia, lapte de canepa, lapte de orez, si multe altele. Dar mai exista un nou tip in zona care incepe sa primeasca multa atentie din partea nutritionistilor si a celor pasionati de mancare si anume laptele de ovaz.
“Aproape toate bauturile nelactate ar putea sa fie in centrul atentiei in momentul de fata datorita interesului fata de dietele alimentare pe baza de plante.”, spune Keri Gans, autoare a cartii “The Small Change DIet”. Laptele de ovaz este in special foarte accesibil, pe masura ce e mai usorde facut decat laptele de nuci si este de asemenea mai prietenos cu mediul inconjurator, spune Kelly R. Jones, medic.
Prin urmare, ce este mai exact laptele de ovaz?
Laptele de ovaz e alcatui din bucati de ovaz taiate finut sau din sroturi de ovaz care sunt inmuiate in apa, amestecate si apoi scurse cu o bucata de material textil sau cu ajutorul unei pungi speciale pentru lapte. “In timp ce resturile din pulpa de ovaz inca are cea mai mare parte a fibrelor si cea mai mare parte a proteinelor care se aflau in ovaz, lichidul sau ‘laptele” care rezulta din acest proces contine totusi unele din substantele nutritive continute in ovaz,” spune Jones.
“Pentru ca ovazul absoarbe apa mai usor decat nucile, atunci cand e amestecat destul de bine, cea mai mare parte a mancarii in sine se absoarbe prin material, oferindui-i o textura mai cremoasa decat laptele de nuci, fara a ii mai adauga alte ingrediente”.
Care sunt beneficiile pentru sanatate aduse de utilizrea laptelui de ovaz?
Laptele de ovaz este o alegere foarte buna pentru orice persoana care e alergica sau are o intoleranta la produsele lactate si/ sau la nuci, precum si pentru persoanele care doresc sa isi reduca consumul de grasimi saturate din dieta, spune Jones. Este sigur chiar si pentru persoanele care prezinta o intoleranta la gluten. Trebuie doar sa citesti etichetele de pe cutia produsului. “Daca ai o sensibilitate la gluten sau boala celiaca, o sa iti doresti sa fii sigur ca a fost fabricat cu ovaz lipsit de gluten”, spune Jones.
“In timp ce ovazul e lipsit de gluten in natura, acesta este in mod obisnuit procesat cu acelasi echipament ca si cerealele care contin gluten, ceea ce duce la contaminarea cu gluten a ovazului destul de mult cat sa provoace o reactie alergica in cazul persoanelor ce sufera de boala celiaca sau de o intoleranta serioasa la gluten”, a adaugat aceasta.
Aici e prezentat cum nutritia laptelui de ovaz se compara cu alte varietati de lapte de la animale sau obtinut din alte plante. “O portie de o cana de lapte de ovaz iti ofera 130 de calorii, 2,5 grame de grasimi totale, 0 grame de grasimi saturate, 2 grame de fibre, 4 grame de proteine, 35 de procente din doza zilnica recomandata de calciu si 25 de procente din doza zilnica recomandata de vitamina D”, spune Gans. “Prin comparatie cu laptele de vaca sau laptele din soia, acesta contine mai putine proteine; totusi, prin comparatie cu alte bauturi obtinute din plante, cum ar fi de exemplu cel de migdale, cel de acaju, cel de cocos sau cel de orez, laptele de ovaz contine mai multe proteine”
PS. Ati incercat vreodata laptele de migdale?
In plus, laptele de ovaz este un castigator clar atunci cand vine vorba de continutul sau de fibre. “Laptele de vaca nu contine deloc fibre, laptele de soia si cel de migdale au fiecare cate un gramde fibre pentru fiecare portie si, prin urmare, laptele de ovaz este cel mai bogat in fibre, cu un continut de 2 grame” ,a adaugat ea.
“Ovazul contine vitaminele B tiamina si folat, substantele minerale magneziu, mangan, fosfor, zinc si cupru, precum si o varietate mare de alte vitamine si substante minerale in cantitati mici”, spune Jones.
Laptele de ovaz tinde sa aiba un continut mai mare de carbohidrati, dar acest lucru este in regula, pentru ca iti poate oferi energie prin intermediul acestor carbohidrati si a fibrelor, fata de grasime, ceea ce ar fi cazul in mod obisnuit cu majoritatea unor astfel de produse obtinute din nuci, spune Jones.
Cum poti sa bei si sa folosesti laptele de ovaz?
In afara faptului ca are o consistenta mai groasa, aroma putin cam dulce a laptelui de ovaz este de asemenea foarte buna. “Faptul ca este mai cremos il face sa fie o bautura destul de populara, cum ar fi de exemplu atunci cand e adaugat in latte si in cappucino. Poate de asemenea sa fie adaugat in smoothie, in supele cremoase si in alte mancaruri”, spune Gans.
Poti, de asemenea, sa il folosesti in acelasi mod in care ai folosi si laptele de vaca sau alte tipuri de lapte obtinute din plante atunci cand gatesti. “Poti sa folosesti laptele de ovaz ca lichid in clatite sau in prajituri sau in locul laptelui obisnuit atunci cand vrei sa faci un piure”, spune JOnes. In timp ce poate ca nu ti-ai dori sa bei cate un pahar de lapte in fiecare zi, tot poate sa fie o bautura foarte buna care iti va oferi o sursa rapida de energie”.
