Toate femeilor care nasc trec – mai devreme sau mai tarziu – prin fenomenul cunoscut sub denumirea de insomnia postpartum sau insomnia postnatala. Mai exact, chiar daca bebelusii lor incep sa doarma neintrerupt toata noaptea, ele in schimb nu mai reusesc.
Dintr-o data, mamicile sunt cele care se trezesc de mai multe ori in fiecare noapte si se asteapta sa auda bebelusul trezindu-se sau se tem ca daca readorm nu il vor mai auzi. Cand intr-un final readorm, ele se trezesc adesea la cele mai usoare zgomote, uneori chiar la „sunete fantoma” care nu sunt reale.
Organismele mamicilor s-au adaptat atat de mult programului de treziri nocturne ale bebelusilor lor, incat vor avea nevoie de saptamani sau chiar luni de zile sa reuseasca sa doarma din nou neintrerupt toata noaptea.
Acest fenomen este normal, iar mamicile au la indemana cateva remedii pentru a invinge insomnia postpartum:
- Sa scoata din functiune televizoarele, computerele si telefoanele cu cel putin 1 ora inainte de culcare: folosirea aparatelor electronice inainte de culcare afecteaza in mod negativ somnul. Ele stimuleaza activitatea cerebrala, iar lumina de fundal a acestor aparate poate diminua nivelul de melatonina din organism.
- Sa limiteze aportul de cafeina: mamicile se pot limita la 1 singura bautura cu cafeina pe zi, pe care sa o consume inainte de pranz. Astfel se asigura ca aportul de cafeina este complet eliminat din organism pana la ora de culcare.
- Sa isi creeze o rutina linistitoare de somn: sa faca o baie, sa citeasca o carte, sa bea un ceai de plante, sa faca orice le ajuta sa se relaxeze. De asemenea, o rutina va semnala creierului ca ora de culcare se apropie, lucru extrem de util pentru un somn de noapte de calitate.
- Sa foloseasca zgomotele de fond (asa zisele „zgomote albe”): bazaitul continuu al acestora le va ajuta sa se relaxeze si va masca toate micile sunete care le pot impiedica sa doarma noaptea.
- Sa foloseasca perdele opace sau masca pentru ochi: lumina poate impiedica unele persoane sa doarma. Mamicile care fac parte din aceasta categorie nu trebuie sa ezite sa investeasca in achizitionarea unor perdele opace sau macar a unei masti pentru ochi.
- incerce tehnici de relaxare a muschilor si sa respire adanc: respiratul usor, adanc si ritmic, precum si intinderea si relaxarea muschilor, le pot ajuta sa se linisteasca si sa se simta somnoroase.
- Sa solicite ajutorul partenerului: partenerii sau sotii le pot oferi un masaj de relaxare inainte de culcare pentru a le ajuta sa se relaxeze sau isi pot asuma responsabilitatea de a fi „de serviciu” pe timp de noapte pentru a auzi bebelusul in caz de nevoie. Mamicile pot chiar sa le solicite partenerilor sa stea putina vreme trezi alaturi de ele pentru a nu se simti atat de singure.
- Sa foloseasca remedii naturiste: levantica si iasomia le pot ajuta pe mamici sa doarma mai bine. La fel si ceaiul de musetel. Suplimentele de magneziu si fier sau anumite alimente precum ciresele, mierea sau laptele incurajeaza de asemenea somnul.
- Sa nu ezite sa contacteze un doctor daca insomnia este severa si nu poate fi remediata prin metodele anterior mentionate.
Trezirea nocturna: bebelusul trebuie hranit sau culcat la loc?
Dr. Polly Moore, conducatoarea departamentului pentru studierea somnului din cadrul California Clinical Trials din San Diego, ofera parintilor un raspuns pertinent la aceasta intrebare in cartea Programul de 90 de minute de somn pentru bebelusi.
Parintii care citesc carti si se duc la seminarii inainte de nasterea copilului primesc foarte multe informatii despre hranirea bebelusului, ceea ce este extrem de util, caci alaptarea unui bebelus este mai grea decat pare!
Din pacate insa, parintii se concentreaza exclusiv asupra foamei ca motiv pentru trezirile nocturne, alte posibile cauze fiind trecute cu vederea. Tind sa creada ca in jurul hranei se invarte viata bebelusului si ca acesta se trezeste intotdeauna noaptea din cauza foamei si, prin urmare, trebuie hranit la fiecare trezire. Uneori cauza trezirilor nocturne o constituie lipsa de maturitate a sistemului lor nervos sau oboseala cauzata de somnul insuficient din timpul zilei.
Desi este adevarat ca in primele 3 luni de viata bebelusilor le este foame la intervale dese si neregulate si ei au nevoie sa fie hraniti de fiecare data cand solicita acest lucru, dupa aceasta varsta nevoia de hrana nocturna scade treptat, iar parintii trebuie sa il insoteasca pe bebelus in aceasta schimbare.
Daca bebelusului nu-i este cu adevarat foame noaptea, iar parintii il hranesc oricum, apar doua semne de intrebare: primul este ca nu au rezolvat adevarata problema si anume faptul ca bebelusul vrea sa fie ajutat sa adoarma la loc. Cel de-al doilea este ca e posibil sa fi programat in mod neintentionat copilul sa se trezeasca la aceeasi ora si in noptile viitoare. Hranirea/alaptarea constituie un stimul foarte puternic pentru trezirea nocturna.
Desigur, totul suna bine in teorie, dar in viata reala poate fi greu pentru parinti sa stie ce sa faca. Cand bebelusul plange noaptea ii este foame sau doar tanjeste sa adoarma la loc? In miez de noapte, alaptarea este cea mai simpla solutie: bebelusul se opreste din plans si adoarme la loc.
Dupa primele luni insa, majoritatea parintilor pot descifra plansetul bebelusului si pot sti dupa sunetele emise daca ii este foame, nu se simte confortabil sau este obosit. Ei trebuie sa fie atenti la aceste semnale inainte de a presupune in mod automat ca ii este foame. Daca bebelusul a fost hranit de curand si se trezeste la finalul unui ciclu de somn, parintii pot sa-l ajute sa adoarma la loc mangaindu-l in timp ce sta culcat in patut, cantandu-i sau vorbindu-i in soapta, in loc sa-i ofere hrana.
Exista date care vin in sprijinul acestor tactici potrivite pentru perioada nocturna. Intr-un studiu publicat in 1993 in revista Pediatrics, unui grup de proaspete mamici li s-a cerut sa alapteze bebelusii de fiecare data cand se trezeau plangand noaptea. Unui alt grup li s-a cerut sa le dea bebelusilor o masa principala intre ora 22:00 si 24:00, iar daca bebelusii se trezeau mai tarziu noaptea, mamele trebuiau sa incerce tehnici alternative de alinare de fiecare data cand era posibil, desi puteau desigur sa-i hraneasca daca pareau a le fi foame.
Opt saptamani mai tarziu, toti bebelusii ale caror mame folosisera strategii alternative de linistire dormeau cel putin 5 ore fara intrerupere, mai exact intre miezul noptii si ora 5 dimineata. Mai putin de 25% dintre bebelusii din primul grup reusisera acest lucru. Acest studiu a condus si la concluzia ca bebelusii din ambele grupuri ingerau aceeasi cantitate de hrana pe parcursul a 24 de ore.
Acest studiu reprezinta o veste buna pentru mamele care alapteaza la san. De multe ori mamelor li se spune ca laptele de san este mai diluat decat laptele praf si astfel ramane mai putin timp in stomacul bebelusului. Ele isi alapteaza frecvent copilul la san pe parcursul noptii crezand ca el are nevoie de o rezerva constanta de lapte matern. O asemenea teorie le determina adesea pe mame sa renunte la alaptarea la san care devine mult prea impovaratoare.
De fapt, studiul sugereaza ca daca mamele nu se bazeaza exclusiv pe hranitul copilului in timpul trezirilor nocturne, el recupereaza caloriile in timpul zilei si invata mai repede sa doarma pe parcursul noptii. Acest lucru nu implica in niciun moment privarea de hrana a unui copil caruia ii este foame sau care nu castiga in greutate cum ar trebui.
In concluzie, mamicile nu trebuie sa renunte la alaptat in favoarea laptelui praf sau introducerii de alimente solide pentru a-l determina pe bebelus sa doarma pe tot parcursul noptii. In schimb, ele trebuie sa formeze obiceiuri corecte de somn, sa se asigure ca bebelusii dorm suficient in timpul zilei si sa nu uite ca ei se pot trezi noaptea si din alte motive decat foamea.