Hepatita A este o boală hepatică care se dezvoltă datorită virusului hepatitei A, care are un alt nume pentru boala lui Botkin. Potrivit statisticilor, 1,4 milioane de persoane sunt infectate în fiecare an cu hepatită virală A. Virusul este transmis prin alimente contaminate și apă potabilă sau în timpul contactului cu o persoană bolnavă. Hepatita A este cea mai frecventă în țările cu salubritate precară și ape poluate. Copiii cu vârsta sub 10 ani sunt infectați viral în 90% din cazuri.
Hepatita A nu este la fel de periculoasă ca virusurile hepatitei B și C și nu provoacă leziuni hepatice cronice, rareori duce la deces, dar poate duce la o stare slabă a organismului și la insuficiență hepatică acută, ceea ce duce la moartea rapidă a pacientului. Virusul hepatitei A este cauza unor forme virale acute de hepatită în 40% din cazuri.
Hepatita A este adesea transmisă prin alimente contaminate și poate provoca un val de epidemie acută. De exemplu, în Shanghai, în 1988, în timpul unei epidemii, au fost infectate 300 mii de persoane.
Cauzele hepatitei A
Virusul hepatitei A este rezistent la acid și apă, nu poate fi tratat cu clor, poate intra în corpul oricărei persoane, infecția apare adesea prin apă și alimente contaminate. Are o rezistență ridicată la temperaturi ridicate de până la 60 de grade și poate persista în sare și apă dulce. Cum se transmite virusul hepatitei A? Cea mai obișnuită cale de transmitere este fecal-orală. Infecția poate apărea prin consumul de alimente contaminate sau de apă în care este localizat virusul hepatitei A.
Util: Hepatita C se transmite prin sarut?
Cauza hepatitei A este contaminarea apei din canalizare sau tratarea necorespunzătoare a apei potabile. În țările din lumea a treia, acest virus se răspândește repede, deoarece nu există suficientă apă curată, iar condițiile sanitare ale vieții nu sunt menținute. Hepatita A poate fi transmisă prin contact fizic strâns cu o persoană infectată, dar virusul nu este transmis dacă este contact accidental.
Dacă o persoană nu a fost vaccinată și nu are hepatită A, există un risc ridicat de a contracta virusul. În țările cu prevalență ridicată a virusului, sugarii sunt cel mai des infectați cu hepatita A.
Cele mai frecvente căi de infectare cu hepatita A includ următoarele:
- condițiile sanitare scăzute, lipsa dezinfecției și tratarea produselor și a apei;
- utilizarea apei și a produselor contaminate;
- reședință permanentă cu o persoana care deja a contractat virususul;
- utilizarea unei seringi infectate în timpul utilizării medicamentelor;
- contact sexual cu o persoană care prezintă o fază acută de hepatită A;
- extrem de rar prin sânge sau produse din sânge;
- excursii în țări periculoase cu o răspândire largă a virusului fără vaccinare prealabilă.
Simptomele hepatitei A
Boala cea mai gravă este suportată de copiii sub un an, adulți și vârstnici. La adulți, simptomele hepatitei A se manifestă ca semne de otrăvire și icter, boala poate apărea în 3 luni. Perioada de incubație a hepatitei A este de aproximativ 30 de zile. În unele cazuri, boala poate apărea după două săptămâni, uneori virusul nu poate da simptome timp de până la 50 de zile. Principalele simptome ale hepatitei A sunt similare cu cele ale bolilor inflamatorii obișnuite.
Cel mai important factor de care depinde manifestarea simptomelor hepatitei A este vârsta pacientului. La copii, hepatita A nu merge așa cum o face la un adult. La un copil mic de până la 10 ani, se procedează fără simptome severe. Manifestarea simptomelor și a evoluției acestora crește odată cu vârsta, astfel încât icterul în timpul hepatitei A se observă la fiecare pacient adult.
La vârstnici, boala are o formă mai severă și poate provoca complicații grave la nivelul ficatului. Pacienții cu vârsta de peste 40 de ani au nevoie de tratament în spitale, deoarece decesele sunt mai frecvente decât în alte grupe de vârstă.
De regulă, manifestarea clinică a hepatitei A are patru perioade:
- perioadă de incubație;
- perioada prodromală;
- perioada icterică;
- recuperarea pacientului.
Simptomele hepatitei A încep cu febră, temperatura ridicată a corpului persistă timp de 7 zile. Uneori, un pacient poate avea febra timp de până la zece zile. Pe fondul temperaturii, există greață și slăbiciune, durere la nivelul mușchilor, articulațiilor, febră severă, apatie și letargie. Există o tulburare a sistemului digestiv: pierderea poftei de mâncare, durerea în stomac, vărsăturile și stresul intestinal. În regiunea hipocondrului drept există senzații neplăcute,
După apariția primelor simptome, există alte semne care confirmă infecția cu virusul hepatitei A. Inceputul icterului, se transformă în mod evident pielea galbenă și sclera ochilor. Acest lucru se datorează faptului că bila este eliberata în sânge împreună cu virusul. În timpul icterului, simptomele primare ale bolii dispar, temperatura scade și greața dispare. Un alt simptom major al hepatitei A este o decolorare a scaunului, devine incolor și urina se intuneca. Urina poate să semene cu culoarea berii întunecate.
Infecția cu hepatită A la copii, este dificil de determinat, deoarece simptomele sunt mai puțin pronunțate decât în perioada adultă. Boala este asimptomatică, nu poate fi tratată și, după un timp, corpul însuși se descurcă cu virusul.
Tratamentul hepatitei A
Nu există în prezent preparate speciale pentru tratamentul hepatitei A. Boala poate apărea timp de câteva săptămâni și luni. Metodele pentru tratarea hepatitei A includ menținerea stării pacientului și ameliorarea simptomelor durerii. Pacientului i se poate prescrie medicamente pentru scăderea temperaturii, pentru a restabili celulele hepatice, un complex de nutrienți și fluide care se pierd în procesul de vărsături și tulburări intestinale.
În tratamentul hepatitei A, injecțiile intravenoase cu soluție salină, vitamine și glucoză sunt utilizate pentru a purifica sângele de toxine și pentru a reduce leziunile hepatice. Pacientului i se pot atribui hepatoprotectori, care cresc restabilirea funcției hepatice și favorizează recuperarea crescută a celulelor hepatice. Pentru a întări imunitatea, un medic poate prescrie un complex de vitamine.
Vaccinarea împotriva hepatitei A este principala modalitate de combatere a virusului și răspândirea acestuia în rândul populației, în special în țările cu epidemiologie crescută. Atunci când se planifică programe de vaccinare extinse, este necesar să se efectueze o analiză economică profundă și să se includă măsuri preventive alternative sau suplimentare, sanitație sporită și educație publică în ceea ce privește normele de igienă.
Imunizarea obișnuită a copiilor poate sau nu să includă utilizarea vaccinului împotriva hepatitei A în funcție de condițiile de mediu, de numărul de persoane sensibile din populație și de gradul de răspândire a virusului. În unele țări, inclusiv Argentina, China, Israel, Turcia și Statele Unite, această vaccinare este o imunizare regulată a copiilor.
Medicii din multe țări utilizează o schemă cu două doze pentru vaccinarea împotriva hepatitei A cu ajutorul unui vaccin inactivat, dar în unele țări se prevede includerea unei doze din această vaccinare împotriva hepatitei A în procesul de imunizare. Vaccinul împotriva virusului hepatitei A este, de asemenea, recomandat persoanelor care prezintă un risc crescut de a contracta virusul: persoanele care călătoresc în țări cu o prevalență ridicată a virusului și a epidemiilor; bărbații care fac sex cu bărbați, persoanele cu afecțiuni hepatice cronice, datorită unui risc ridicat de complicații după infecția cu virusul hepatitei A.
Prevenirea hepatitei A
În lupta împotriva virusului hepatitei A, condițiile sanitare bune, creșterea procesării produselor alimentare și vaccinarea obligatorie ajuta foarte mult.
Măsurile de prevenire a hepatitei A includ următoarele:
- asigurarea populației cu apă potabilă purificată;
- eliminarea corectă a apelor reziduale în țările cu un nivel de trai scăzut și de salubritate;
- respectarea strictă a igienei personale, spălarea profundă a mâinilor cu apă curată, prelucrarea legumelor, a fructelor și a alimentelor.
Măsura principală și cea mai eficientă pentru prevenirea hepatitei A este vaccinarea populației. În medicină există mai multe vaccinuri împotriva virusului hepatitei A. Toate au o eficacitate ridicată și unele efecte secundare. Vaccinurile pentru copii sub vârsta de un an nu există.
Vaccinarea pentru Hepatita A
Practic, la fiecare persoană, după vaccinare, la o lună distanta, apare capacitatea de protecție a anticorpilor față de boală. Chiar și o singură doză de vaccinare protejează organismul de virus în decurs de două săptămâni. Totuși, medicii recomandă ca vaccinarea impotriva hepatitei A să fie administrată cu două doze de medicament pentru a proteja organismul împotriva virusului timp de 5-8 ani după vaccinare. Vaccinul împotriva hepatitei A este ușor tolerat de către pacienți și practic nu are efecte secundare, prin urmare este inclus în imunizarea regulată a copiilor și a persoanelor înainte de a călători în unele țări.
Campania de vaccinare ar trebui să ia în considerare condițiile locale, situația economică a țării și numărul de persoane. Împreună cu vaccinarea populației, este necesar să se efectueze conversații preventive pentru a îmbunătăți sanitația, igiena și prelucrarea produselor alimentare.
Laptele in hepatita epidemica
Hepatita epidemica este o boala contagioasa produsa de un virus transmis pe cale digestiva sau sangvina. Alimentatia bolnavului in cursul hepatitei va fi individualizata in functie de stadiul evolutiv al bolii. Internarea este obligatorie. In perioada preicterica, cand predomina tulburarile dispeptice digestive, in cadrul regimului hidric de crutare a functiilor digestive se poate recomanda si laptele de vaca, daca bolnavul il suporta.
In perioada de stare, cand icterul predomina, secretiile biliare sunt reduse, facand dificila digestia lipidelor (ratia minima 50-70g/zi) sunt interzise grasimile care sunt supuse actiunii termice, recomandandu-se untul proaspat, smantana si frisca. Aportul proteic va fi de cca 60 – 80 g/zi, putand ajunge si pana la 130 – 150 g/zi. La inceput, aportul lor va fi echilibrat cu proteine de origine animala cu valoare biologica mare si de cele de origine vegetala.
In perioada de convalescenta, cand icterul a disparut si probele de laborator revin la normal, se instituie un regim de crutare hepatica. Laptele este permis ca atare, daca este suportat, sau sub forma derivatelor sale: branza de vaci, cas, urda dulce, iaurt, lapte batut, unt, smantana si frisca.
Sunt interzise branzeturile grase, cele fermentate si afumate.
Meniul zilei in cazul hepatitei acute poate cuprinde:
- Dimineata – lapte cu cafea, paine intermediara, branza de vaci;
- La pranz – supa de zarzavat cu orez, carne fiarta cu legume, lapte cu gris, orez cu lapte;
- Seara – branza de vaci amestecata cu marar sau rosii, sau placinta cu branza.
Regimul de crutare hepatica se va pastra cca 6 luni pana la 1 an de la disparita icterului, iar dupa 1 an, in urma unui bilant clinic si biologic normal, se trece la o alimentatie normala.
La sugar si copil, regimul alimentar trebuie dirijat dupa varsta si dupa stadiul de evolutie a bolii. Sugarului i se poate mentine alimentatia obisnuita, in functie de toleranta digestiva: lapte de mama, lapte de vaca si preparate din lapte de vaca, de preferat cele degresate semiumanizate si umanizate (la sugarii mici), branza de vaci dulce, unt, iaurt si cas dulce.
Pentru copii trecuti de varsta de 1 an, regimul este in functie de stadiul bolii, relativ asemanator cu cel ala dultului. La ambele grupe de varsta sunt interzise branzeturile fermentate, cascavalul, svaiterul etc.
