marți, decembrie 6, 2022

Hainele Second Hand – Ce Părere Aveți? Vă Este Rușine să Cumpărați?

N-am de gand sa vorbesc de moda aceea dubioasa cu haine second vandute la preturi de mari capodopere textile. Ci chiar de hainele second. Alea pe care le vezi in vitrine aranjate saracacios si care nu se gasesc in mai multe marimi. Si au mirosul acela specific.

Mirosul…e unic, trebuie sa recunosc. Nu ai nici o sansa sa il scoti de la prima spalare, nici macar cu o sticla intreaga de balsam. Si iti pune eticheta in fata lumii. Daca l-a simtit cineva, deja se stie despre tine ca aduci acasa mai putini bani decat cheltuielile lunare, ca ai, cel mai probabil, o slujba lamentabila si ca iti pierzi minim jumatate de ora, dupa serviciu, rascolind magazinele care vand asa ceva.

S/W Ver: 96.A0.0ERMagazine care s-au inmultit foarte mult in ultima vreme. La fiecare colt de strada dai de unul nou. De obicei, au in vitrine oferte imbietoare de genul: “Am primit pantaloni albi”, “Avem geci de piele, veritabile”, “Avem haine pentru bebelusi”. Sloganul cel mai folosit e “Avem marfa noua”. Din cate am inteles, chiar functioneaza ca un semn pentru tot poporul: daca nu esti pe faza sa vezi afisul din primele minute, ai toate sansele sa nu mai prinzi marfa noua second-hand.

Nu m-am imbracat niciodata de la magazinele astea, decat daca ma obliga mama. Nu pentru ca aveam prea multe haine, ci pentru ca uram sa comenteze colegele pe la spate ca am pe mine haine purtate si de altcineva. Ciudat e ca, in mintea copiilor de 12 ani, hainele luate de la frati mai mari nu erau second. Erau cumva doar imprumutate. Si era o mandrie sa porti bluza decoltata a unei surori mai mari. Sau blugii cu care a facut furori fratele tau.

Dar am intrat in magazinele astea fiindca am o matusa exceptionala. Dintr-un motiv care imi scapa, e innebunita dupa chilipiruri. Iar asta o duce invariabil si in magazinele astea. Tehnica ei de a rascoli e unica. Eu simteam nevoia sa iau cate o haina, sa o masor din ochi, dupa care sa o impaturesc si sa o asez la loc. Ea nu are piedici mentale din astea. Se misca mai rapid ca un accelerat si gaseste cele mai bune haine posibile. Fiecare cu talentul lui…Mie imi lipseste cu desavarsire. Asadar, am invatat ca unii le poarta pentru ca n-au bani de haine noi. Unii le poarta pentru ca nu pot rezista unor reduceri. Iar unii se considera prea buni ca sa se atinga de asa ceva.

Daca te uiti pe strada, ai zice ca majoritatea romanilor intra in ultima categorie. Masinile 4X4 nu merg cu apa, gentile LV or’ fi ele false, dar si astea false costa ceva…si, mai nou, am aflat ca nu poti merge cu acelasi rand de haine de doua ori in aceeasi saptamana pe strada. Totusi, din ce traiesc magazinele astea? E ca si cum avem o societate ascunsa undeva prin canale, care iese doar sa cumpere haine second hand, dupa care se ascunde inapoi.

M-am lovit de o poveste interesanta zilele trecute: cineva isi cauta de munca. Si-a gasit la un magazin de profil, sa calce hainele venite. Primea 10 bani/ haina calcata. A calcat vreo 2 ore, a primit vreo 11 lei…a plecat, iar acasa a descoperit ca miroase din cap pana in picioare a haine second hand. S-a gandit fix 3 secunde, dupa care a sunat firma respectiva si i-a anuntat ca nu mai vine si a doua oara.

Nu vreau sa comentez daca e just sau nu ce a facut. Ideea e ca a avut in cap fix rusinea ca o doamna respectabila sa miroase cumva asa, cand se va intalni cu vecina de palier. Sau cu vreo prietena. I s-a parut de neconceput.

Parerea mea de final: fiecare are “scheletii” lui in dulap si ipocrizia primeaza. Iar magazinele astea prospera odata cu scaderea veniturilor romanilor si incercarile tot mai exagerate de pastrare a unor aparente. Aparente care sunt tinute pentru altii care la randul lor tin niste aparente pentru altii…

Hainutele celor mici

Atunci cand vine vorba de copii, trebuie sa recunosc ca am o mare slabiciune vis a vis de partea cu shopping-ul. Nu reusesc deloc sa ma abtin din a-i cumpara piticului haine pe care, precum si la mine in unele cazuri, nu le poarta decat o singura data sau maxim de doua ori.

Nu stiu daca e neaparat un lucru rau, pentru ca de cele mai multe ori pe acestea le dam mai departe altora care au mai mare nevoie de ele si in felul asta reusim sa facem si o fapta buna, in acelasi timp si sa il vedem pe pitic imbracat cu ea cel putin intr-o zi.

Toate lucrurile astea se intampla in mod regulat, de fiecare data cand intru intr-un magazin de hainute moderne si vad ceva care cred ca i se potriveste. Nu vreau sa va zic de cate ori pana acum i-am cumparat haine care nici macar nu a reusit sa le poarte pentru ca nu i-au venit. Unele din ele inca mai are timp sa le poarte pentru ca erau mari, dar cele care erau mici, nu le-am dus niciodata inapoi si le-am dat cadou pe la nepotei, nepotele sau chiar si copiilor mai mici cu care junior se joaca de fiecare data.

Oricat as vrea sa imi schimb stilul in viitor, nu reusesc pentru ca se pare ca este una din slabiciunile mele. Am discutat destul de mult si cu sotul meu acest aspect si sunt constienta ca nu e chiar un lucru bun sa fac asta, dar in acelasi timp nu cred ca as putea sa schimb ceva in viitorul apropiat.

Pentru ca pana acum nu s-a pus problema de bani ci mai mult de spatiu de depozitare a acestora, am decis sa intram putin in sifoniere si sa strangem tot ce nu mai poate purta cel mic, astfel ca urmeaza saptamana viitoare sa facem un drum catre cateva familii ceva mai nevoiase de la tara.

Stim ca acestia vor aprecia cu adevarat ceea ce noi nu mai reusim sa folosim in acest moment. Cred ca pacea sufleteasca si faptul ca facem acest lucru, ne va genera mai multa energie si mai mult optimism decat daca le dam celor care au deja suficiente haine aici in Bucuresti.

Cu ce ma imbrac astazi?

Cu ce ma imbrac azi? Nu e nici o zi speciala, dar tot trebuie sa ma imbrac frumos. Asa ca, dupa cafea si dus, m-am oprit in fata dulapului cu haine. Si am inceput selectia: asta e prea grosa, asta e prea pufoasa, asta am purtat-o acum vreo cateva zile, asta nu imi mai place…de bluze vorbesc. Ca la pantaloni m-am decis repede din simplul motiv ca n-am la fel de multi ca bluzele. N-am putut sa ma decid la bluze. Asa ca mi-am luat una bucata rochie si am decis ca imi trebuie haine noi.

cu-ce-ma-imbracAsta la vreo 15 zile de cand facusem rezolutia pentru 2013 de a nu imi mai cumpara haine decat daca e nevoie mare, mare de ele si, cand le voi cumpara, voi arunca altele (idei traznite din cartea Design yourself, am povestit aici despre ea). Acum ce sa fac?! Haine imi trebuie. Nu rau rau de tot, dar tot imi trebuie. Apoi, chiar sotul imi explica zilnic ca totul e relativ. Deci si nevoia mea e relativa. Asa ca, dupa o gandire intortocheata de 5 minute am ajuns la concluzia ca imi trebuie ceva nou. Si e urgent. Cu a doua parte a rezolutiei o rezolv repede. In fond, gasisem vreo 2 chestii prin dulap care nu imi mai plac.

Acum, pana sa ii prezint ideea mea geniala sotului….de unde cumpar? Trebuie sa fiu pregatita pe toate fronturile lui de atac cu raspunsurile. Deocamdata am doua variante: mall sau on-line. La mall, citeam chiar ieri, ca vine iar nu-stiu-ce noapte alba de reduceri. O singura data m-au prins astia in mall cand sunt reduceri. Ei au spus ca in acea noapte le-au trecut pragul vreo 44000 oameni. Unul dintre ei am fost eu. Ce n-au spus ei e ca toti cei 44000 au venit cu masina. Prin urmare, la ora 11 noaptea, jumatate din oras era blocat. Dupa vreo ora de mers bara la bara am ajuns. Inauntru era plin de fetite de 14 ani(ma intreb de unde naiba aveau ele bani si cum de nu erau in pat la ora aia?) care alergau de nebune prin magazine. Mai erau si magazine….pline de fetite si lipsite de reduceri. Adica 5 la suta nu se cheama reduceri. Mi-am promis ca au doua oara nu ma mai prinde nimeni pe acolo. Deci varianta mall-ului pica.

Ramane cea on-line. Deci Victoria Secret. De fapt, stiu un singur magazin on-line cu haine care imi plac. Si e tocmai din America. Nu mi-as fi putut gasi si eu unul din Romania? Sau din Ungaria. De fapt, din Ungaria nu prea as putea fiindca nu inteleg o iota din paginile lor. Nici macar unde trebuie sa dau click sa schimb limba. Ii banuiesc ca nici nu au pus asa ceva pe site.

Dar sa revenim la magazinul meu. Am mai comandat. De vreo 2 ori. Hainele erau sensibil mai ieftine decat la noi in tara. Am aflat si ca trebuie sa platesti taxe vamale. Si ca taxele sunt ca la noi in tara. Iar vamesul de la posta tine sa iti desfaca pachetul si sa iti intinda in fata fiecare pereche de bikini si fiecare sutien. Probabil vrea sa se asigure ca nu e vreo bomba ascunsa printre ele….Faina slujba are vamesul ala….Ce mi-a distrus elanul a fost chitanta pentru taxe vamale si tva de 262 lei pentru o factura de 200 dolari. Adica ieseam mai ieftin sa imi iau hainele de aici. Cine e curios sa citeasca legea pentru produsele vamuite o sa isi puna mainile in cap. Eu m-am calmat cand am citit ca cineva a plecat cu laptopul in SUA, nu l-a declarat la iesire si la intoarcere a trebuit sa plateasca taxe vamale pentru el. Iar americanii vamesi nu stau la discutii. Deci se poate si mai rau.

Oricum, si pe site-ul meu au reduceri. Mariiiiii! Iar taxele vamale presupun ca vor fi pe masura. Pentru ca m-am nascut in Romania. Adica nu ajunge ca majoritatea site-urilor imi resping cardul fiindca e de RO.Mai e si varianta 3. Sa ma tin de rezoluti. Dar n-ar fi cea mai placuta varianta.

Cred ca trebuia sa precizez ceva de la inceput:

– postul asta e pentru femei. Barbatii il vor gasi deranjant si le va provoca amintiri neplacute despre shoppingul cu femeia de langa fiecare
– postul asta e superficial. Si nici nu am pretentia sa fie profund. In fond, vorbesc despre haine. Cine poate zice ceva profund despre haine?! “Hainele purtate azi mi-au provocat o revelatie poetica despre culoarea mov si fuste scurte”?!
– postul asta e doar o creatie literara ce se petrece in capul meu in fiecare dimineata. Si vreau sa cred ca nu sunt singura nebuna care vrea haine noi zilnic….

Alte articole interesante

4 COMENTARII

  1. Si mie imi place sa cotrobai prin magazinele de genul asta si sa gasesc lucrusoare frumoase , bine intretinute, asa numitele chilipiruri.

    Chiar ador hainele Vintage!

    • Curiozitate: de ce toata lumea cand aude de haine second hand se gandeste direct la hainele vintage? Practic, nu au nici o legatura una cu alta 🙂

  2. Si mie imi plac hainele SH, unele sunt de calitate daca stii de unde sa le iei 🙂 .
    Acum imi iau de pe online, ca sunt atatea magazine de la care nu stii ce sa cumperi, asa pe online am si timp sa ma uit mai bine.

    • Si eu imi cumpar de la SH de ceva timp si chiar nu am nicio jena sa imi cumpar din astfel de magazine. Sunt mult mai bune decat cele din mall-uri unde dai foarte multi ani pe o calitate proasta. De curand mi-am luat niste bluzite tare dragute. Mereu au lucruri la reducere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.