Gaze intestinale (eructații, balonare, flatulență)

In mod normal, intestinul contine gaz care este transmis rapid prin intestinul subtire catre colon (intestinul gros). Cantitatea de gaz care este prezenta in mod normal depinde de efectele bacteriilor de la nivelul colonului asupra alimentelor nedigerate care ating colonul si viteza cu care gazul trece prin intestine si este eliminat.

Definitia gazelor excesive variaza de la un individ la altul, de obicei, in functie de ceea ce ei au considerat normal in trecut. Unii indivizi considera gazul excesiv ca fiind o eructatie excesiva sau o flatulenta excesiva, in timp ce altii cred ca este o senzatie de balonare.

Desi toata lumea trece prin perioade cu gaze excesive in stomac, oamenii se ingrijoreaza doar atunci cand simptomele devin cronice.

Cea mai frecventa cauza a eructatiei (ragait) este gazul excesiv in stomac care provine din aerul inghitit. Cu toate acestea, disconfortul in abdomen din orice motiv poate duce la eructatie excesiva. Prin urmare, eructatia nu indica intotdeauna prezenta gazului excesiv in stomac.

Daca problema este data de gazele excesive, prin eructatie vei simti ca te eliberezi, insa daca sursa problemei este alta nu vei simti nicio ameliorare in timp ce ragai.

Balonarea este sentimentul subiectiv ca abdomenul se simte mai plin decat ar trebui sa fie, dar nu inseamna neaparat ca abdomenul este marit.

Distensia abdominala este, de obicei, cauzata de lichide, tumori, organe marite sau grasimi in abdomen.

Ragaitul si flatulenta sunt universale. Oamenii elibereaza gaze in medie de 20 de ori pe zi. Flatulenta rezulta din productia de gaze produse de bacteriile din intestine (de obicei din colon) atunci cand digera zaharuri dietetice si polizaharide.

Productia excesiva de gaze si flatulenta crescuta pot aparea din cauza capacitatii unor bacterii de a produce gaze. O alta cauza ar putea fi maldigestia saau malabsorbtia zaharurilor si polizaharidelor, cum ar fi cea observata in pancreatita cronica cu insuficienta pancreatica si boala cronica.

Durerea abdominala nu este un simptom frecvent al persoanelor cu gaze excesive, desi disconfortul balonarii poate fi descris ca o durere. Crampele si durerea severa sugereaza alte cauze decat gazul, de exemplu, obstructia intestinala care, de asemenea, poate duce la distensie abdominala si disconfort.

Remedii pentru gazele excesive includ modificari ale dietei si suprimarea bacteriilor intestinale care produc gazul.

Care sunt cauzele eructatiei?

Abilitatea de a ragai este aproape universala. Eructatia este actul de a expulza gazul din stomac afara, pe gura. Cauza obisnuita a eructatiei este stomacul balonat cauzat de aerul inghitit. Balonarea cauzeaza disconfort abdominal, iar ragaitul expulzeaza aerul si elimina disconfortul.

Motivele principale pentru inghitirea unor cantitati mari de aer (aerofagie) sunt consumarea alimentelor sau bauturilor prea rapid, anxietatea si bauturile carbogazoase. Oamenii nu sunt constienti mereu ca inghit aer.

Excesul de aer din stomac nu este singura cauza a eructatiei. Pentru unii oameni, eructatia devine un obicei. Pentru altii, eructatia este un raspuns la orice tip de disconfort abdominal si nu doar la disconfortul aparut din cauza gazelor excesive.

Cei mai multi oameni stiu ca atunci cand au un disconfort abdominal usor, eructatia usureaza adesea problema. Acest lucru se datoreaza faptului ca aerul excesiv din stomac este adesea cauza disconfortului abdominal usor. In consecinta, oamenii ragaie ori de cate ori simt un disconfort abdominal usor, indiferent de cauza.

Ragaitul nu este un act simplu, asa cum cred multi; necesita coordonarea mai multor activitati:

  • Laringele trebuie inchis, astfel incat orice lichid sau aliment care s-ar putea intoarce cu aerul din stomac sa nu intre in plamani.
  • Acest lucru se realizeaza prin ridicarea voluntara a laringelui, asa cum se face la inghitire.
  • Ridicarea laringelui relaxeaza, de asemenea, sfincterul esofagian superior, astfel incat aerul sa poata trece mai usor din esofag in gat.
  • Sfincterul esofagian inferior trebuie sa se deschida astfel incat aerul sa poata trece din stomac in esofag.
  • In timp ce toate acestea se intampla, diafragma coboara la fel ca atunci cand o persoana respira.
  • Acest lucru creste presiunea abdominala si scade presiunea in piept.
  • Modificarile de presiune promoveaza fluxul de aer de la stomac in abdomen.

Un tip neobisnuit de eructatie a fost decris la persoanele care obisnuiesc sa ragaie. S-a demonstrat ca in timp ce ragaie, aerul din camera intra in esofac si este imediat expulzat, fara a intra in stomac.

Daca problema care provoaca disconfortul nu este aerul excesiv din stomac, atunci eructatia nu amelioreaza disconfortul. Atunci cand eructatia nu usureaza disconfortul, ar putea fi un semn ca este ceva neplacut in abdomen si ar trebui cercetat.

Ce provoaca balonarea?

Este important sa facem distinctia intre balonare si distensie. Balonarea este senzatia subiectiva (sentimentul) ca abdomenul este plin sau mai mare decat este in mod normal, in timp ce distensia este determinarea obiectiva (constatare fizica) ca abdomenul este mai mare decat in mod normal. Distensia ar putea fi determinata de observatii precum incapacitatea de a intra in haine, nevoia de a slabi cureaua, etc.

Cazurile de balonare si chiar cazurile usoare de distensie pot fi provocate de relaxarea muschilor peretelui abdominal si de miscarea in jos a diafragmei.

Exista trei cauze ale distensiei abdominale: o crestere a cantitatii de aer, fluid sau tesut din abdomen. Bolile sau afectiunile care provoaca aceste cresteri sunt foarte diferite unele de altele. Prin urmare, este important sa se stabileasca daca aerul, fluidul sau tesutul dilata abdomenul.

Exista doua tipuri de distensie: continua si intermitenta. Distensia continua poate fi cauzata de marirea unui organ intra-abdominal (in interiorul abdomenului), o tumora intra-abdominala, o colectie de lichide in cavitatea peritoneala, sau doar de obezitate.

Distensia intermitenta se datoreaza, de obicei, acumularii de gaz si/sau ocazional lichid in stomac, in intestinul subtire sau in colon.

Ce cauzeaza flatulenta?

Flatulenta este actul de a elimina gazul intestinal prin anus. Majoritatea persoanelor elimina gazele de maximum 20 de ori pe zi. Gazul din tractul gastro-intestinal au doar doua surse. Este fie aer inghitit, fie produs de bacteriile care locuiesc, in mod normal, in intestine. Aerul inghitit este rar cauza flatulentei excesive.

Bacteriile intestinale sunt principalele surse de gaze excesive. Bacteriile produc gaz (hidrogen si/sau metan) atunci cand digera alimentele, in principal zaharuri si polizaharide nedigestibile care nu au fost digerate in timpul trecerii prin intestinul subtire. De asemenea, bacteriile produc dioxid de carbon, dar dioxidul de carbon este absorbit atat de repede din intestin, incat foarte putin trece in flatus.

Zaharuri

Zaharurile care sunt digerate frecvent si malabsorbite sunt lactoza, sorbitolul si fructoza.

  • Lactoza este zaharul din lapte. Absenta enzimei lactaza in mucoasa intestinelor determina maldigestia. Lactaza este importanta deoarece descompune lactaza in cele doua componente zaharoase, glucoza si galactoza.
  • Sorbitolul este un indulcitor utilizat frecvent in alimentele cu continut scazut de calorii.
  • Fructoza este un indulcitor utilizat frecvent in toate tipurile de bomboane si bauturi. De asemenea, poate fi gasita in cantitati mari in unele fructe si legume.

Polizaharide

Amidonul este o alta sursa importanta de gaze intestinale. Amidonul – polizaharide produse de plante, compus din lanturi lungi de zaharuri, in special fructoza. Sursele comune ale diferitelor tipuri de amidon includ grau, ovaz, cartofi, porumb si orez.

  • Orezul este amidonul cel mai usor de digerat, iar putin amidon nedigerat ajunge in colon si in bacteriile din colon. In consecinta, consumul de orez produce putin gaz. De asemenea, o parte din amidonul din grau, ovaz, cartof si, intr-o mica masura, porumb, poate ajunge in colon.
  • Amidonul din cerealele integrale produce mai mult gaz decat amidonul din cerealele rafinate. Asfel, se formeaza mai mult gaz dupa consumul alimentelor facute din faina de grau intergral.
  • In cele din urma, anumite fructe si legume, de exemplu fasolea si varza, contin si amidon slab digerat care ajunge la colon si este usor convertit de bacterii in gaz.
  • Majoritatea legumelor si fructelor contin celuloza, un alt tip de polizaharide care nu este digerat deloc pe masura ce trece prin intestinul subtire. Cu toate acestea, spre deosebire de zaharuri si alte amidonuri, celuloza este folosita doar foarte rar de bacterii. Prin urmare, productia de gaze dupa consumul de fructe si legume nu este mare decat daca fructele si legumele contin, de asemenea, zaharuri sau polizaharide, altele decat celuloza.

Oamenii inghit continuu cantitati mici de aer, iar bcateriile produc constant gaze. Contractiile muschilor intestinali propulseaza in mod normal gazul prin intestine si determina expulzarea gazului. Flatulenta impiedica acumularea gazelor in intestine.

Cu toate acestea, exista alte doua modalitati prin care gazul poate iesi din intestin:

  1. In primul rand, poate fi absorbit in sange si mai apoi excretat de plamani in respiratie.
  2. In al doilea rand, gazul poate fi eliminat si utilizat de anumite tipuri de bacterii in intestin. De fapt, cea mai mare parte a gazului care este format de bacterii in intestine este eliminat de alte bacterii.

Ce alimente cauzeaza gazele intestinale?

Alimentele care provoaca gaze intestinale se incadreaza intr-o categorie numita FODMAP, formata din “oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide si polioli”. Multi oameni incearca o dieta de eliminare a FODMAP, dar poate fi dificil sa renunti la acesti constituenti alimentati, deoarece sunt prezenti in majoritatea alimentelor.

Orice afectiune care provoaca flatulenta va raspunde la o dieta scazuta in FODMAP, dar o astfel de dieta nu este usor de urmat si s-ar putea sa fie nevoie de asistenta unui dietetician.

Exemple de alimente FODMAP:

  • Oligozaharide – legume precum sparanghel, usturoi, praz, ceapa si salata verde. Cereale precum orz, secara si grau. Nuci, cum ar fi caju si fistic. Leguminoase precum fasole, naut, linte si soia.
  • Dizaharide – lapte (de vaca, capra sau oaie, lapte evaporat) inghetata, margarina, iaurt si branza.
  • Monozaharide – fructe, in principal mere, smochine, mango, pere, pepene verde, dar si sirop de porumb si miere
  • Polioli – fructe precum mere, caise, mure, visine, piersici, pere, nectarine, prune si avocado; indulcitori precum sorbitol, manitol si xiliton; conopida, ardei verde, ciuperci si dovleac

Cu o lista atat de mare de alimente care trebuie evitate, nu este de mirare ca o dieta cu continut scazut de FODMAP este diiicil de initiat si de intretinut. De aceea, este foarte important sa cauti o afectiune medicala care ar putea fi responsabila de gazele excesive.

Ce provoaca balonare/distensie abdominala?

Gaze excesive

Productia excesiva de gaze cauzata de bacterii este o cauza comuna a distensiei abdominale si a balonarii. Teoretic, bacteriile pot produce prea multe gaze in trei moduri.

  • In primul rand, cantitatea de gaz pe care o produc bacteriile poate varia de la un individ la altul. Cu alte cuvinte, unii indivizi pot avea bacterii care produc mult gaz, fie pentru ca exista mai multe bacterii fie pentru ca bacteriile lor au abilitati mai bune de a produce gaze.
  • In al doilea rand, poate exista o digestia si o absorbtie slaba a alimentelor in intestinul subtire, ceea ce permite ca mai multe alimente nedigerate sa ajunga la bacteriile din colon. Cu cat bacteriile au mai multe alimente nedigerate, cu atat produc mai mult gaz. Exemple de boli care implica o digestie si absorbtie slaba includ intoleranta la lactoza, insuficienta pancreatica si boala celiaca netratata.
  • In al treilea rand, poate aparea supraincarcarea bacteriana in intestinul subtire. In conditii normale, bacteriile care produc gaz sunt limitate la colon. In unele conditii, aceste bacterii se raspandesc in intestinul subtire. Cand se produce aceasta raspandire bacteriana, alimentele ajung la bacterii inainte sa poata fi digerate complet si absorbite de intestinul subtire. Prin urmare, bacteriile care s-a mutat din colon in intestinul subtire au o multime de alimente nedigerate din care pot forma gaze. Aceasta afectiune, in care bacteriile producatoare de gaze se muta in intestinul subtire este numita supraaglomerare bacteriana a intestinului subtire.

Obstructie fizica

Un blocaj poate aparea practic oriunde de la stomac la rect. Cand blocajul este temporar sau partial, poate cauza balonare/distensie abdominala intermitenta. De exemplu, stenoza pilorica poate obstructiona deschiderea din stomac in intestine, blocand astfel golirea completa a stomacului.

Dupa mese, stomacul este umplut in mod normal cu alimente si aer inghitit. Apoi, in urmatoarea ora, stomacul secreta acid si lichid care se amesteca cu alimentele si ajuta la digestie. Prin urmare, stomacul se dilata in continuare. Cand obstructia este incompleta, alimentele, aerul si lichidul trec in cele din urma in intestine si balonarea/distensia dispar.

O obstructie a intestinului subtire care se datoreaza cel mai adesea adeziunilor de la o interventie chirurgicala anterioara, este o alta cauza a distensiei abdominale intermitenta. Pentru a inrautati lucrurile, distensia care este cauzata de obstructia fizica stimuleaza atat stomacul, cat si intestinele sa secrete lichid, care se adauga la distensie.

Constipatia severa (scaun intarit in rect) poate, de asemenea, obstructiona fluxul continutului intestinal si poate duce la distensie. In acest caz insa, balonarea sau distensia este, de obicei, constanta si progesiva, si este ameliorata de miscarile intestinale sau de indepartarea scaunului.

Obstructie functionala

O obstructie functionala nu este cauzata de un blocaj fizic efectiv, ci mai degrava de functionarea deficitara a muschilor stomacului sau intestinelor care propulseaza continutul intestinal. Cand acesti muschi nu functioneaza normal, continutul intestinal se va acumula si se va dilata abdomenul. Exemple de obstructii functionale:

  • Gastropareza diabetica (paralizia stomacului)
  • Pseudo-obstructie intestinala cronica, o afectiune neobisnuita in care muschii intestinului subtire nu functioneaza normal
  • Boala Hirschsprung, intalnita in special la sugari

Unii pacienti cu balonare abdominala si distensie datorata gazelor pot avea o anomalie functionala a muschilor intestinali care impiedica transportul normal al gazului prin intesin. Printre pacientii cu sindrom de colon iritabil, cu balonare abdominala sau distentie ca simptom important, gazul se acumuleaza in intestinul subtire si nu in colon.

Grasimile din alimente au un efect asupra intestinului care imita o obstructie functionala. Grasimile dietetice care ajung in intestinul subtire determina incetinirea transportului alimentar, gazelor si lichidului in intestine. Acest lucru poate promova acumularea de alimente, gaze si lichide si poate duce la balonare si/sau distensie.

Fibrele dietetice sau fibrele utilizate pentru tratarea constipatiei pot provoca balonare fara a creste productia de gaz in intestin. Unii sunt de parere ca aceasta senzatie de balonare este cauzata de alimentele bogate in fibre, care incetinesc trecerea gazelor prin intestin. Desigur, unele tipuri de fibre pot duce la cresterea productiei de gaz, deoarece sunt digerate intr-o anumita masura de bacteriile din colon.

Hipersensibilitate intestinala

Unele persoane par a fi foarte sensibile la distensia intestinelor si se pot simti balonate chiar si cu cantitati normale de alimente, gaze si lichide, in intestin. Balonarea se poate agrava sau poate progresa pana la distensie daca la masa se consuma cantitati substantiale de grasimi, poate pentru ca grasimea incetineste tranzitul gazelor si digestia alimentelor din stomac si din intestinul subtire.

Ce medici trateaza gazele excesive, eructatia, balonarea si flatulenta?

Aceste probleme sunt tratate, de obicei, de un gastroenterolog. Adesea, un dietetician poate fi de ajutor in identificarea alimentelor care pot fi vinovate de gazele excesive.

Cum sunt evaluate cauzele eructatiei, balonarii si flatulentei?

Istoric medical

  • Daca balonarea sau distensia este continua si nu intermitenta, atunci de vina ar putea fi obezitatea, extinderea organelor abdominale, a lichidului abdominal sau a tumorilor.
  • Daca balonarea sau distensia este asociata cu flatulenta excesiva, atunci bacteriile si productia excesiva de gaz sunt factori probabili.
  • Daca un istoric alimentar dezvaluie consumul unor cantitati mari de lapte sau produse lactate (lactoza), sorbitol sau fructoza, atunci maldigestia si malabsorbtia acestor zaharuri pot fi cauza distensiei.
  • Oamenii care se plang de flatulenta ar trebui sa numere de cate ori elimina gazele intestinale, timp de catev azile. Acest numar poate confirma prezenta unei flatulente excesive. Dupa cum am precizat si mai sus, in mod normal, o persoana elimina gaze de aproximativ 20 de ori pe zi.
  • Daca o persoana se plange de gaze excesive, dar numarul gazelor eliminate este mai mic de 20 pe zi, s-ar putea ca problema sa fie alta. De exemplu, problema poate fi mirosul neplacut al gazelor (adesea din cauza ingestiei alimentelor care contin sulf), lipsa capacitatii de a controla (retine) gazele sau murdarirea lenjeriei cu cantitati mici de scaun in timpul eliminarii gazelor. Toate aceste probleme sunt jenante, iar cei care se confrunta cu ele ar trebui sa consulte un medic.

Studii de golire gastrica

Aceste studii masoara capacitatea stomacului de a-si goli continutul. Pentru studiile de golire gastrica, se consuma o masa etichetata cu o substanta radioactiva, iar un dispozitiv Geiger este plasat peste abdomen pentru a masura cat de rapid se goleste masa din stomac. O intarziere in golirea radioactivitatii din stomac poate fi cauzata de orice afectiune care reduce golirea stomacului.

Ultrasunete, scanare CT si RMN

Studiile de imagistica, inclusiv examenul cu ultrasunete, tomografie computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica sunt deosebit de utile in definirea cauzei distensiei care se datoreaza maririi organelor abdominale, fluidului abdominal si tumorii.

Teste de respirateie hidrogen/metan

Cea mai convenabila metoda de testare a supraaglomerarii bacteriene a intestinului subtire este testarea respiratiei hidrogen/metan. In mod normal, gazul produs de bacteriile colonului este compus din hidrogen si/sau metan. Pentru testarea respiratiei hidrogen/metan se consuma zahar nedigerabil, lactuloza. La intervale regulate dupa ingestie, se iau probe de respiratie pentru analiza. Cand lactuloza ajunge in colon, bacteriile formeaza hidrogen si/sau metan. O parte din hidrogen sau metan este absorbit in sange si eliminat in respiratie, unde poate fi masurat.

Care este tratamentul pentru gazele intestinale excesive cauzate de afectiuni medicale?

Tratamentul gazelor intestinale excesive depinde de cauza:

  • Daca maldigestia si/sau malabsorbtia este cauzata de boala mucoasei intestinale, boala specifica trebuie identificata, cel mai frecvent printr-o biopsie a intestinului subtire. Apoi, tratamentul poate fi stabilit pentru acea afectiuni. De exemplu, daca la biopsie se descopera boala celiaca, se poate incepe o dieta fara gluten.
  • Daca exista o obstructie fizica la golirea stomacului sau trecerea alimentelor, lichidului si gazelor prin intestinul subtire, atunci este necesara o corectie chirurgicala a obstructiei. Daca obstructia este functionala, se administreaza medicamente care pormoveaza activitatea muschilor stomacului si intestinului subtire.
  • Supraaglomerarea bacteriana a intestinului subtire este, de obicei, tratata cu antibiotice. Insa, acest tratament este adesea, eficient doar temporar. Daca antibioticele nu sunt eficiente, se poate trece la probiotice, desi utilizarea lor in supraaglomerarea bacteriana nu a fost studiata. Aceasta afectiune poate fi dificil de tratat.
Ce remedii naturale ajuta la calmarea si eliminarea gazelor intestinale?
  • Daca exista maldigestie de zaharuri specifice – lactoza, sorbitol sau fructoza – zaharurile vinovate pot fi eliminate din dieta.
  • In cazul lactozei din lapte, este disponibil un tratament alternativ. Persoanele cu intoleranta la lactoza pot adauga enzime, care sunt similare cu lactaza intestinala, in lapte inainte de a bea, pentru a descompune lactoza in glucoza si galactoza, astfel incat sa poata fi absorbita normal.
  • Exista, de asemenea, anumite tipuri de legume si fructe care contin tipuri de amidon care sunt slab digerate de oameni, dar bine digerate de bacterii. Acestea includ fasolea, lintea, varza, varza de Bruxelles, ceapa, morcovii, caisele si prunele. Reducerea aportului acestor legume si fructe, precum si a alimentelor obtinute din cereale integrale, ar trebui sa reduca gazele si flatulenta. Cu toate acestea, lista alimentelor care produc gaze este mult mai lunga si ar putea fi dificil sa le elimini pe toate fara a restrictiona sever dieta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here