Gastroenterita este cunoscută în limbaj popular sub denumirea de „gripa stomacului”. Deși poate afecta pe oricine, este mai răspândită la copiii mici. Este una din cele mai frecvente cauze ale diareei și vărsăturilor.
Cele mai multe cazuri de gastroenterită sunt cauzate de un virus (gastroenterita virală). La copii, gastroenterita virală este cauzată îndeosebi de rotavirus, iar la adulți de norovirus sau de o intoxicație alimentară.
Există și gastroenterită cauzată de bacterii (gastroenterită bacteriană), despre care vom discuta în acest articol.
Gastroenterita provoacă un disconfort semnificativ. Este însă o afecțiune pasageră, care se remediază de la sine în circa o săptămână.
Persoanele afectate se pot trata la domiciliu. De altfel, este indicat să stați în casă dacă aveți gastroenterită, deoarece boala se poate transmite foarte ușor și la alte persoane.
Ce este gastroenterita bacteriană
La fel ca în răceala căilor respiratorii, gastroenterita poate fi cauzată de un virus sau de o bacterie. Gastroenterita bacteriană mai este numită și toxiinfecție alimentară.
Bacteria infectează intestinul și provoacă inflamația stomacului și a intestinelor. Cauza o reprezintă în primul rând igiena precară a mâinilor. Infecția se poate contacta prin atingerea animalelor sau ingerarea de apă și alimente contaminate cu bacteria respectivă sau cu substanțele toxice produse de bacterie.
Cum știi că ai gastroenterită bacteriană – simptomatologie
Simptomele tipice de gastroenterită bacteriană sunt vărsăturile, diareea și crampele abdominale severe. Însă ele pot varia în funcție de bacteria care a produs infecția.
Gastroenterita bacteriană poate fi recunoscută prin aceste simptome:
- pierderea apetitului
- greață și vărsături
- diaree bruscă, apoasă
- dureri și crampe abdominale
- sânge în scaun
- febră ușoară
- senzație de rău general
Unele persoane pot acuza dureri de cap sau dureri la nivelul membrelor. Simptomele debutează la o zi după infectare. Durează de obicei o săptămână, dar pot persista și mai mult
Gastroenterita bacteriană – tratament
Întrucât această afecțiune provoacă disconfort la nivel intestinal – vărsături și diaree, cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să stați acasă până când simptomele se ameliorează și să lăsați boala să își urmeze cursul.
Antibioticele nu sunt indicate decât în n cazurile grave de gastroenterită bacteriană.
Deshidratarea severă cauzată de gastroenterita bacteriană poate necesita spitalizare pentru administrarea de lichide și săruri intravenos (prin perfuzie).
Remedii la domiciliu
Iată ce trebuie să faci pentru atenuarea simptomelor de gastroenterită bacteriană
- Beți cât mai multe lichide pentru evitarea deshidratării corpului, mai ales după episoadele de diaree; cantitatea ingerată de lichide trebuie să fie suficient de mare încât să înlocuiască lichidele pierdute prin vomă și diaree; apa este cea mai bună alegere, dar se pot consuma și supe.
- Dacă aveți poftă de mâncare, puteți servi cantități mici de supă, orez, piureuri, paste sau pâine (alimente solide care să întărească scaunul sau mâncăruri hidratante); sunt indicate mesele mici și dese.
- Consumați alimente sărate sau bogate în potasiu (precum banane).
- Evitați să mâncați lactate, fructe și legume crude, precum și alimente bogate în fibre, pentru a nu înrăutăți diareea.
- Spălați-vă pe mâini deseori cât timp sunteți bolnavi, deoarece infecția se poate transmite ușor la cei din jur.
- Folosiți remedii naturale pentru echilibrarea nivelului de electroliți din corp și tratarea diareii. Ghimbirul reduce greața și durerile abdominale și combate infecția. Oțetul de mere și busuiocul au de asemenea efecte calmante asupra stomacului și protectoare împotriva altor infecții.
- Odihniți-vă suficient; repaosul la pat calmează simptome și ajută procesul de vindecare.
- Este recomandat să stați acasă încă 2 zile după ce simptomele au dispărut, pentru a preveni răspândirea bacteriei.
Medicamente pentru gastroenterită bacteriană
Luați pastile anti-vomitive (Metoclopramid) și antidiareice (Loperamid). Întrebați mai întâi medicul sau farmacistul ce medicament este mai potrivit în funcție de simptomele pe care le aveți.
Luați Paracetamol dacă aveți febră sau dureri corporale.
Dacă aveți simptome de deshidratare (gură uscată, urină închisă la culoare), luați de la farmacie săruri speciale.
Cauzele apariției gastroenteritei bacteriene
Există un număr mare de bacterii care pot cauza gastroenterită bacteriană:
- Yersinia – se găsește în porci și se transmite de la animale la oameni
- Stafilococ – se găsește în produsele lactate, în carne și ouă
- Shigella – se găsește în apă (se poate lua de la piscină)
- Salomonella – se găsește în carne, ouă și lactate
- Campylobacter – se găsește în carne și păsările de curte
- coli – se găsește în special în carnea de vită și în salate
Factori de risc
Dacă aveți o imunitate scăzută riscați să suferiți mai des infecții, inclusiv gastroenterită bacteriană. Același lucru este valabil și dacă luați medicamente care reduc aciditatea stomacală.
Bacteriile pot produce anumite toxine care persistă inclusiv după reîncălzirea alimentelor contaminate.
Gastroenterita bacteriană nu provoacă complicații la adulții sănătoși, decât în cazuri foarte rare. Vârstnicii și copiii mici sunt în schimb mai vulnerabili la această afecțiune. Aceștia trebuie supravegheați îndeaproape, întrucât pot avea nevoie de îngrijire medicală.
Cum se transmite gastroenterita bacteriană
Bacteria se poate transmite altora dacă persoana infectată o poartă pe mâini și nu practică o igienă adecvată. În momentul în care ea atinge un aliment, un obiect sau alte persoane direct, riscul de contaminare este crescut.
Cei care au bacteria pe mâini dar nu și în corp riscă să o introducă în organism prin atingerea gurii sau a ochilor.
Restaurantele, cantinele și magazinele care servesc mâncare contaminată pot provoca focare de infecție. gastroenterita bacteriană.
Cei care călătoresc sau frecventează zone aglomerate au de asemenea șanse mai mari să contacteze această bacterie.
Cum ne putem feri de gastroenterita bacteriană
Dacă sunteți infectat cu gastroenterită bacteriană nu trebuie să ieșiți din casă, pentru a nu contamina și pe alții. Spălați-vă pe mâini după folosirea toaletei și înainte de a mânca.
După ce vă spălați cu apă și săpun pe mâini, folosiți un dezinfectant cu 60% alcool. Acest sfat este valabil atât pentru persoanele infectate, cât și pentru cei care au intrat în contact cu persoanele infectate.
Nu gătiți pentru alții, nu atingeți obiectele altora. Evitați contactul cu alții pe perioada bolii. Mai stați 48 de ore acasă după dispariția simptomelor, apoi vă puteți întoarce la serviciu sau la alte activități.
Gastroenterita bacteriană poate fi prevenită prin evitarea consumului unor alimente crude, precum laptele nepasteurizat, carnea crudă sau crustaceele crude. Inclusiv salatele trebuie spălate atent, frunză cu frunză.
Este recomandată păstrarea alimentelor la temperaturi foarte mari (adică gătite termic) sau foarte mici (la frigider).
Alte măsuri de prevenire a gastroenteritei bacteriene:
- curățați regulat tocătoarele, tacâmurile, vesela și suprafețele din bucătărie
- spălați-vă pe mâini după atingerea unor animale
- consumați apă îmbuteliată cât timp sunteți în călătorie
Complicațiile gastroenteritei bacteriene sunt:
- febră mare
- dureri musculare
- lipsa de control asupra mișcărilor intestinale
- probleme renale
- anemie
Infecții severe care nu sunt tratate corespunzător pot provoca daune la nivel cerebral, sau chiar deces.
Gastroenterita bacteriană la copii
Comparativ cu adulții, copiii sunt mai predispuși la infecțiile de tipul gastroenteritei. Un raport din anul 2015 realizat în SUA a arătat o tendință crescută a infecțiilor cu Salmonella la copiii sub un an. Cei mai mulți contactează acest patogen după ce consumă apă contaminată sau intră în contact cu animale purtătoare de Salmonella.
Copiii mici sunt de asemenea mai sensibili la infecțiile cu Clostridium difficile – o clasă de bacterii care se găsesc în fecalele de animale și pământ, gunoi sau murdărie în general.
Părinții trebuie să se asigure că cei mici practică o igienă corect: se spală regulat pe mâini și ating gura sau ochii cu mâinile murdare. Părinții sunt sfătuiți la rândul lor să se spele pe mâini după ce schimbă scutecele la copii. Ouăle, legumele, carnea și laptele trebuie fierte sau gătite bine înainte de a le oferi copiilor.
Simptomele de gastroenterită bacteriană la copii sunt similare celor din cazul adulților. Însă copiii sunt mai sensibili la diaree, febră și vărsături.
Un simptom unic la copii cu acest tip de infecții este scutecul uscat. Dacă cel mic nu a mai urinat de mai bine de 6 ore, este posibil să sufere de deshidratare. În acest caz este indicat să sunați de urgență medicul, mai ales dacă suferă și de diaree. Asigurați-vă că bea suficiente lichide.
Nu dați copiilor să bea sucuri de fructe sau băuturi carbogazoase, care nu fac decât să înrăutățească scaunele diareice. Bebelușii trebuie alăptați în continuare la sân sau cu laptele formulă. Asigurați-vă că se dorm suficient.
Copiii mai mari care vor să mănânce pot consuma alimente solide în cantități mici (supe, paste, orez, pâine). dacă au dureri corporale, le puteți da Paracetamol, în dozele potrivite vârstei lor.
Când trebuie să mergeți la medic
Dacă simptomele nu se ameliorează după 5 zile de la debutul lor, mergeți la doctor. La copii, necesitatea controlului medical este mai urgentă: dacă simptomele nu se îmbunătățesc după 2 zile.
Copiii peste 3 luni care varsă de mai bine de 12 ore sau fac scaune diareice de mai bine de 7 zile trebuie de asemenea văzuți de medic.
Copiii care urinează puțin, nu răspund sau sunt iritați, sunt palizi și au extremitățile reci pot fi deshidratați.
Scaunele cu sânge, voma de culoare verde, febra peste 38 de grade Celsius, respirația scurtă sau rapidă sunt de asemenea semene care trebuie să vă determine să mergeți la medic.
