Majoritatea oamenilor considera ca fructoza este un zahar natural din fructe. La urma urmei, este unul dintre principalele zaharuri (impreuna cu glucoza si sucroza) din fructe.
De fapt, cantitatea fructozei in majoritatea fructelor este relativ mica, in comparatie cu alte surse. Fructele contin, de asemenea, o multime de substante nutritive, inclusiv fibre care incetinesc absorbtia zaharurilor.
Fructoza gasita in alimentele procesate este o alta poveste. Intre anii 1980 si 2000, americanii si-au redus aportul de zaharoza (zahar de masa), dar si-au triplat cantitatea fructozei consumate.
Acest lucru s-a intamplat deoarece producatorii de alimente au inlocuit zaharul cu sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza pentru a indulci alimentele si bauturile.
Acest sirop nu provine din fructe. Este un amestec foarte prelucrat de zaharuri derivate din porumb. Deoarece fructoza din porumb face parte dintr-un amestec artificial, organismul o metabolizeaza foarte diferit de alte zaharuri.
Fructoza in diabet. Cum Gestionăm situația?
De asemenea, persoanelor cu diabet zaharat li s-a spus ca fructoza nu creste nivelul glucozei din sange, deci aceasta ar putea fi o alternativa buna a zaharului. Prin urmare, au inceput sa utilizeze nectar de agave bogat in fructoza, sub presupunerea gresita ca nu prezinta niciun risc pentru diabet.
Spre deosebire de glucoza, care intra in sange si creste nivelul zaharului, fructoza este preluata direct la ficat. Zaharul si mierea contin aproximativ 50% glucoza si 50% fructoza, asa ca indiferent de consum, glucoza din sange va creste. Nectarul de agave contine 85% fructoza, deci are un impact mai mic asupra nivelului de zahar din sange si este considerat un indulcitor „slab glicemic”.
Cu toate acestea, aportul ridicat al fructozei agraveaza rezistenta la insulina, creste productia de trigliceride a ficatului si contribuie la formarea depozitelor de grasime abdominala – toate acestea pun in pericol sanatatea persoanelor cu diabet.
Fructoza nu creste acut glicemia. Ca atare, fructoza are un un indice glicemic mai mic decat alimentele pe baza de amidon si a fost folosita ca sursa de energie la pacientii cu diabet zaharat deoarece poate ajuta la controlul glicemic.
Malabsorbtia fructozei
Unele persoane nu pot absorbi complet fructoza. Daca aceasta nu se digera, este transportata in colon, locul in care bacteriile incep sa o digere. In timpul acestui proces, bacteriile produc gaze care fac intestinul sa se umfle.
Astfel, persoanele care au aceaasta afectiune experimenteaza adesea balonari, crampe si gaze. De asemenea, poate aparea si diaree datorita particulelor de fructoza nedigerate.
Acest proces se numeste „malabsorbtia fructozei” iar persoanele care sufera de aceasta afectiune ar trebui sa limiteze mancarurile bogate in fructoza precum sucurile, merele, strugurii, pepenii, asparagus, pastaile sau zucchini. Este complet diferita de intoleranta la fructoza, desi dupa nume poate parea identica.
Unele fructe cu o cantitate scazuta de fructoza precum bananele, coacazele, capsunile, morcovii sau avocado pot fi tolerate de organism, insa in cantitati mici.
Ce este intoleranta la frutoza?
Dupa cum spuneam, este complet diferita de malabsorbtia fructozei. Aceasta este ereditara si este prezenta inca de la nastere. Cu toate acestea, simptomele apar abia atunci cand sunt introduse fructele, sucurile sau alte alimente care contin fructoza. Asta inseamna undeva pe la 6-7 luni.
Persoanele care sufera de intoleranta la fructoza ar trebui sa consulte un medic pentru a primi o lista completa de alimente care are voie si care nui are voie sa le consume. De asemenea, medicul nutritionist ii va recomanda alte alimente pentru a se asigura ca pacientul nu va avea un deficit de nutrienti.
Simptomele intolerantei la fructoza
Persoanele care sufera de aceasta afectiune prezinta adesea greturi, diaree, varsaturi, durere abdominala, flatulenta si hipoglicemie. In functie de cat de avansata este afectiunea si de cantitatea de fructoza ingerata pot aparea simptome severe precum tulburari de nutritie iar in unele cazuri chiar afectiuni hepatice sau renale.
In cazul in care, in ciuda simptomelor se continua consumul ridicat de fructoza, pot aparea afectiuni neurologice precum crize de convulsie, coma iar in ultim stadiu cchiar decesul datorita insuficientei renale si hepatice.
Dupa cum spuneam, aceasta afectiune este complet diferita de malabsorbtia fructozei, care are simptome mai usoare. In cazul conditiei de malabsorbtie a fructozei nu sunt afectate in mod direct organele.
Cum este diagnosticata intoleranta la fructoza?
Aceasta afectiune poate fi greu de diagnosticat, in special la sugari si copii. Cu toate acestea, exista anumite teste care pot stabili cu exactitate daca o persoana are aceasta afectiune.
- testul de toleranta la fructoza, inseamna practic administrarea intravenoasa a fructozei. Prin prezentarea simptomelor se considera daca persoana prezinta sau nu aceasta intoleranta. Cu toate acestea, datorita pericolelor pe care le poate prezenta aceasta examinar (si anume manifestarea simtpomelor)e, nu este recomandata.
- al doilea tip de examinare este determinarea deficitului enzimatic al aldolazei. Aceasta se face printro punctie hepatica sau prin recoltarea mucoasei intestestinale, care este o procedura chirurgicala invaziva. Asadar, nici acest tip de examinare nu este recomandat, cu toata ca este raul cel mai mic din cele doua.
Asadar, in cazul in care suferi de una din cele doua afectiuni, este recomandat sa limitezi consumul alimente interzise pentru a nu agrava problemele si mai tare pe viitor. Atentie insa, ca acele fructe trebuie inlocuite cu alte alimente pentru a nu avea un deficit nutritional in organism.
Rezultatele cercetarilor
Intre 2000 si 2010 o multime de cercetari au legat fructoza de riscul crescut al obezitatii, diabetului, colesterolului ridicat si al bolilor cardiace. Aceste rezultate au atras atentia presei, iar americanii au raspuns prin reducerea consumului de fructoza.
O serie de studii recente contrazic studiul de la inceputul anilor 2000 si sugereaza ca siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza nu este mai periculos decat zaharul obisnuit atunci cand este consumat in cantitati normale.
Studiile experimentale efectuate pe animale au aratat ca fructoza poate induce majoritatea caracteristicilor sindromului metabolic inclusiv rezistenta la insulina, trigliceride crescute, obezitate, leziuni renale si ficat gras. Consumul unei cantitati mari de fructoza poate de asemenea sa induca rapid rezistenta la insulina.
Un lucru este clar. O dieta sanatoasa, cu continut scazut de carbohidratii prelucrati, alimente si bauturi racoritoare indulcite, va fi intotdeauna o alegere buna pentru majoritatea oamenilor, dar mai ales pentru ce cu diabet de tip 2.
Consumul de fructoza este asociat cu cresterea in greutate. Ingestia de glucoza stimuleaza secretia de insulina care are ca rezultat eliberarea leptinei si inhibarea secretiei de grelina din tractul gastrointestinal. Intr-un studiu, subiectii hraniti cu fructoza au raportat un apetit mai mare in ziua urmatoare.
Ce poti face?
Citeste lista de ingrediente de pe sticle si de pe pachete. Fii atent la siropurile, sucurile si concentratele folosite pentru a indulci anumite produse. Evita complet, ori de cate ori este posibil, bauturile racoritoare si sucurile de fructe. Incearca sa bei apa sau bauturi racoritoare neindlucite cum ar fi ceaiul din plante.
Suc pentru diabetici
Fructele, dar mai cu seamă sucurile de fructe, conțin zahăr și pot avea un impact asupra nivelului de zahăr din sânge la persoanele cu diabet. Sucurile au, pe lângă zaharurile naturale din fruct, un adaos de zahăr care trebuie luat în calcul.
Ce conțin sucurile de fructe
Deși sunt considerate sănătoase, sucurile din fructe pot crește riscul de apariția a diabetului de tip 2, dacă sunt consumate cu regularitate, după cum arată studiile recente. Ele conțin cantități mari de zahăr care cresc glucoza din sânge foarte rapid. Din acest motiv, diabeticii sunt sfătuiți să evite aceste băuturi.
240 ml de suc de fructe depășesc cantitatea de zahăr admisă zilnic de Organizația Mondială a Sănătății (OMS): 30 g de zahăr pentru bărbați și 24 g pentru femei. Ca regulă generală, consumul fructului întreg este o alegere mai bună decât a sucului sau a altor preparate derivate.
Un pahar de 250 ml de suc de portocale neîndulcit are în jur de 100 de calorii, comparativ cu 60 de calorii, câte are o portocală întreagă. Prin procesarea fructelor sub formă de suc se pierd toate fibrele – substanțe extrem de importante. Comparativ cu fructul întreg, sucul are un conținut mai mic de fibre.
Cum afectează sucurile de fructe zahărul din sânge
Cantitatea de zahăr din sucurile de fructe poate provoca o creștere semnificativă a nivelului de zahăr din sânge și implicit riscul de hiperglicemie. Indicele glicemic, care reflectă impactul unui aliment asupra nivelurilor de zahăr din sânge, plasează sucul de portocale între 66 și 76 pe o scară de 100.
Astfel, sucurile de fructe pot fi considerate băuturi cu un indice glicemic ridicat, care trebuie evitate de persoanele cu diabet. Ele pot fi utile în diabet doar atunci când o persoană se află în stare de hipoglicemie, pentru a produce o creștere rapidă a zahărului din sânge.
Fructoza din sucul de fructe
În sucul de fructe se găsește o concentrație mare de fructoză. Această formă de zahăr trebuie procesată de către ficat. Studiile au arătat că dietele bogate în fructoză pot solicita ficatul prea mult, ducând astfel la diverse probleme , precum boala ficatului gras non-alcoolic sau diabet de tip 2.
Zahărul de masă este alcătuit din 50% fructoză și 50% zaharoză. Astfel, o dietă bogată în zahăr va conține implicit și o cantitate mare de fructoză. Prin urmare, consumul excesiv de sucuri de fructe sau adăugarea lor într-o dietă deja bogată în zahăr, poate însemna un risc crescut nu doar de diabet, ci și de alte afecțiuni.
Sucurile de fructe au și beneficii?
Sucurile de fructe au și unele beneficii, însă dezavantajele prezentate mai sus, datorate conținutului ridicat în zahăr, sunt mai mari.
Sucurile de fructe pot conține cantități bune de nutrienți, precum vitamina C. Aceasta se găsește însă în concentrații complete în fructul întreg. Ea poate fi luată de asemenea din legumele cu frunze verzi. Verdețurile au avantajul că, spre deosebire de sucurile de fructe, nu au un impact mare asupra creșterii nivelului de zahăr din sânge.
Fructele întregi sunt o alegere mai bună decât sucul
Fructele întregi au un conținut complet de fibre solubile, care se distrug prin stoarcere. Aceste substanțe sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate: îmbunătățirea digestiei, scăderea colesterolului, prevenirea bolilor de inimă și a cancerului. Fibrele solubile încetinesc rata de creștere a zahărului din sânge. acest lucru poate însemna că fructul întreg este o formă mai puțin concentrată de zahăr.
Cu toate acestea, nu toate fructele pot fi consumate în siguranță de diabetici. Aceștia trebuie să fie însă atente la ce tipuri de fructe consumă, întrucât unele au un indice glicemic mare sau un conținut ridicat de carbohidrați. Dacă aveți diabet, mâncați fructe cu moderație, în porții mici.
Sucurile de fructe cresc riscul de diabet?
Un studiu realizat în anul 2013 sugerează că 3 porții de suc de fructe pe săptămână cresc riscul de diabet cu 8%. În schimb, consumul de afine, struguri, mere și pere este asociat cu un risc mai mic.
Cercetătorii au descoperit că înlocuirea sucurilor de fructe cu 3 porții consistente de anumite fructe pe săptămână ar putea diminua riscul de diabet cu 7 procente. Unele fructe sunt mai eficiente în acest sens decât altele. De pildă, grepfrutul și bananele au produs o scădere de 5% a riscului de diabet, în timp ce afinele au determinat o scădere de 26 de procente.
Ce efecte au sucurile de legume în diabet
Sucurile din legume fără amidon au un indice glicemic redus și un conținut mai mic de carbohidrați decât sucurile de fructe.
La fel ca în cazul fructelor, stoarcerea legumelor distruge o cantitate mare de fibre din legumele întregi. Sucurile de legume pot fi însă incluse într-o dietă sănătoasă, cu condiția ca acestea să nu înlocuiască consumul de legume întregi.
