Esofagita este una din afecțiunile care inflamează și irită esofagul. Persoanele afectate au dificultăți de înghițire precum și dureri în piept. Poate fi cauzată de acizii stomacali care se întorc în esofag (reflux de acid), de infecții virale sau bacteriene, unele medicamente sau alergii.
Tratamentul depinde de cauza și de cât de grav este afectat țesutul. Esofagita netratată poate afecta mucoasa esofagului și funcția acestuia. Alte complicații asociate sunt cicatrizarea sau îngustarea esofagului și probleme de înghițire.
Esofagul este un tub muscular prin care alimentele și lichidele înghițite ajung în stomac.
Tipuri de esofagită
Există mai multe tipuri de esofagită, fiecare având o anumită cauză.
- Esofagita eozinofilică
Așa cum o indică și numele, acest tip de esofagită este cauzată de un număr crescut de eozinofile în esofag. Ce sunt euozinofilele? Sunt granulocite care determină răspunsul imunitar la anumiți paraziți sau virusuri. Valorile mari de eozinofile pot indica o boală alergică (astm bronșic sau dermatită alergică).
În cazul esofagitei eozinofilice, corpul răspunde în mod excesiv la un alergen, care poate fi un aliment – laptele, soia, ouăle, grâul, arahidele, nucile sau crustaceele, sau un alergen inhalat, precum polenul.
Cazurile de esofagită eozinofilice sunt rare la copii. Unul din 10.000 are această formă de esofagită.
- Esofagita de reflux
Cauza acestui tip de esofagită reiese din denumirea ei: refluxul gastrointestinal. Acesta apare atunci când acizii sau alte conținuturi acide se întorc înapoi în stomac în mod frecvent. Refluxul de acid duce la iritarea și inflamarea cronică a esofagului.
- Esofagita indusă de medicamente
Nu în mod întâmplător scrie pe prospectul medicamentelor să ingerăm pastilele sau capsulele cu o cantitate cât mai mare de apă. Această formă de esofagită poate să apară atunci când nu respectăm acest sfat. Medicamentele rămân în esofag mult timp și provoacă daune.
Antibioticele, medicamentele pentru durere, clorura de potasiu și bifosfonații (medicamente contra pierderii de masă osoasă) sunt doar câteva exemple de medicamente care pot duce la esofagită.
- Esofagita infecțioasă
Este o formă rară de esofagită, declanșată de infectarea esofagului cu bacterii, virusuri, fungi (ciuperci) sau paraziți. Persoanele cu risc de esofagită infecțioasă sunt cele cu imunitatea scăzută după o boală. Este un tip de esofagită mai des întâlnită la pacienții cu boli grave, precum HIV, SIDA, cancer sau diabet.
Ce simptome provoacă esofagita
O persoană poate bănui că suferă de esofagită dacă:
- înghite greu (disfagie)
- simte durere când înghite (odinofagie)
- are dureri în gât
- este răgușită
- are arsuri stomacale
- acuză dureri la nivelul pieptului, în special în spatele sternului, în timpul mesei
- alimentele pe care le consumă se blochează în esofag
- are regurgitații acide
- simte greață, varsă
- are dureri abdominale epigastrice
- nu are poftă de mâncare
- tușește
Esofagita la copii – simptome
La copii, esofagita se manifestă la fel ca în cazul adulților (dificultăți de hrănire), doar că cei mici nu pot comunica sau explica durerea sau disconfortul pe care le simt.
Când trebuie să mergeți la medic
Sunați medicul dacă simptomele persistă mai mult de câteva zile sau apar probleme mai grave, precum:
- respirație scurtă
- durere în piept care nu apare în timpul mesei
- dureri la nivelul sternului care durează mai mult de câteva minute, mai ales la pacienți cu hipertensiune arterială sau diabet
- dureri de cap
- dureri corporale
- febră
- alimente blocate în esofag
- incapacitatea de a consuma nici măcar guri mici de apă
Factori de risc
Pot fi mai predispuși la esofagită cei care:
- au sistemul imunitar slăbit din cauza unei boli cronice (diabet, cancer, SIDA)
- au hernie hiatală
- sunt supuși la chimioterapie sau radioterapie pectorală
- au suferit intervenții chirurgicale în zona pieptului
- iau medicamente pentru prevenirea rejecției transplantului unui organ
- iau medicamente imunosupresive pentru bolile autoimune
- consumă des aspirină sau alte medicamente antiinflamatoare
- suferă de vărsături cronice
- sunt obeze
- consumă alcool și tutun
- au cazuri de alergii sau esofagită în familie
Trebuie să știți că riscul de esofagită este extrem de mic la cei cu imunitatea bună.
Complicații posibile pe termen lung
Esofagita netratată poate determina modificarea structurii esofagului, crescând riscul de:
- îngustarea severă a esofagului (caz de urgență medicală)
- formarea de găuri sau cicatrici în esofag (perforare esofagiană)
- ruperea mucoasei esofagului în timpul râgâitului (în cazurile când alimentele rămân blocate în esofag) sau în timpul endoscopiei (din cauza inflamației)
- sindromul Barrett (crește riscul de cancer esofagian)
Când mergeți la medic, trebuie să descrieți cât mai precis simptomele. Acesta vă va întreba de asemenea despre alte boli de care suferiți și despre medicamentele pe care le luați, pe bază de rețetă sau nu.
După o examinare fizică de bază, doctorul gastroenterolog poate solicita teste adiționale care să ajute la o diagnosticare cât mai corectă, precum:
- endoscopie cu biopsie
- radiografie cu bariu
- teste de alergie (teste de piele)
Esofagita – tratament
Persoanele sănătoase se vindecă de esofagită în 2-4 săptămâni, printr-un tratament corespunzător. Cei cu imunitatea scăzută sau care suferă de infecții pot avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera.
Medicul poate prescrie anumite medicamente, în funcție de cauza esofagitei, precum:
- medicamente antivirale
- medicamente antifungice
- medicamente antiacide
- medicamente pentru durere (analgezice, antiinflamatoare)
- steroizi orali
- inhibitori de pompă de protoni (blocanți ai acidului stomacal)
Pacienții cu esofagită alergică pot fi consiliați să adopte o dietă eliminatorie. Această dietă va ajuta la depistarea alimentelor care declanșează reacții alergice. Cei mai cunoscuți alergeni alimentari sunt:
- laptele
- ouăle
- soia
- grâul
- arahidele
- nucile
- crustaceele
De asemenea, evitarea consumului de alimente și băuturi acide, alimente picante, alimente crude sau tari. Mâncarea trebuie consumată în cantități mici și mestecată bine, de cât mai multe ori. Evitați consumul de alcool și tutun.
Dacă esofagul se îngustează foarte mult și duce la blocarea alimentelor, medicul poate recomanda o procedură de dilatare esofagiană.
Simptomele de esofagită cauzate de anumite medicamente se pot ameliora prin consumarea acestora cu o cantitate suficientă de lichide sau prin înlocuirea pastilelor și a capsulelor cu medicamente lichide.
Este indicat să rămâneți în poziție verticală (adică să vă evitați să vă întindeți) cel puțin timp de 30 de minute după ce ați luat o pastilă.
Așa cum puteți vedea, esofagita poate fi prevenită sau ameliorată prin evitarea factorilor declanșatori. Cei mai mulți pacienți își revin cu tratamentul prescris de medic. La cei sănătoși și cu un sistem imunitar puternic, esofagita trece de la sine, fără tratament.
