Totul despre enterită – ce este, cum se manifestă, cum se transmite, cauze și tratament

1
155
enterită

Enterita face parte din categoria infecțiilor digestive, alături de gastroenterită. Enterita afectează doar intestinul subțire, însă în unele situații, inflamația se poate răsfrânge și asupra stomacului (gastrită) sau a intestinului gros (colită).

Simptome de enterită

Diareea, durerile abdominale, greața, vărsăturile și febra sunt un set de simptome pe care mulți dintre noi le asociem cu o infecție gastrointestinală, precum gastroenterită sau enterită.

Simptomele își fac simțită prezența la câteva ore sau zile de la infectare:

  • scaune diareice
  • greață și vărsături
  • poftă de mâncare redusă
  • crampe și dureri abdominale
  • durere, sângerări sau secreții rectale cu aspect de mucus
  • febră

febra-la-femei

În cazul enteritei virale, simptomele durează câteva zile, după care dispar de la sine, fără tratament.

Enterita care persistă mai mult de 3 sau 4 zile poate fi de natură bacteriană. Dacă aveți această suspiciune, contactați medicul.

Tipuri de enterită sau cauze ale enteritei

Există mai multe tipuri de enterită, diferențiate de cauza apariției lor:

  • enterită cauzată de o infecție cu un virus sau o bacterie
  • enterita indusă de radiații
  • enterita declanșată de unele medicamente
  • enterita indusă de consumul de alcool sau droguri
  • enterita asociată cu circulația proastă a sângelui
  • enterita corelată cu afecțiuni inflamatorii, precum boala Crohn sau colita ulcerativă

Enterita infecțioasă

Cel mai frecvent tip de enterită bacteriană este intoxicația alimentară. Poți face enterită bacteriană dacă mănânci ceva contaminat cu un patogen. Acesta poate ajunge în sursele de apă sau de alimente pe mai multe căi:

  • prin manevrarea inadecvată a alimentelor
  • prin igiena necorespunzătoare
  • în timpul procedeelor de procesare a cărnii și a păsărilor de curte

Alimentele cu un nivel crescut de susceptibilitate la contaminare, asociate cu intoxicațiile alimentare sunt:

  • laptele nepasteurizat (crud)
  • carnea crudă
  • fructele și legumele crude și alte produse proaspete

Enterita bacteriană poate fi cauzată de diverși patogeni:

  • Salmonella
  • Escherichia coli (E. coli)
  • Stafilococul auriu (S. aureus)
  • Campylobacter jejuni (C. jejuni)
  • Shigella
  • Yersinia enterocolitica (Y. enterocolitica)
  • Specii de Bacillus

Enterita bacteriană se poate transmite și prin contactul cu oameni sau animale infectate, însă aceste cazuri sunt mai rare.

Enterita indusă de radiații

Acest tip de inflamație intestinală poate surveni în urma radioterapiei, o procedură la care sunt supuși pacienții cu cancer. Radioterapia poate distruge nu doar celulele maligne, ci și pe cele sănătoase, precum cele bucale, stomacale și intestinale.

Enterita cauzată de radioterapia se dezvoltă atunci când celulele intestinale normale, sănătoase, sunt lezate de radiații și se inflamează.

Acest tip de enterită se ameliorează de regulă în câteva săptămâni după încheierea tratamentului. Cu toate acestea, în unele cazuri, simptomele se pot croniciza sau persista luni sau chiar ani. Oamenii de știință nu știu încă din ce motiv se întâmplă acest lucru.

Enterita poate fi cauzată și de alți factori medicali, precum:

  • administrarea unor medicamente (ex. Ibuprofen sau Naproxen)
  • consumul de droguri ilegale (ex. cocaină)
  • prezența unei boli autoimune (ex. boala Crohn)
Enterita poate cauza complicații?

Enterita dispare de cele mai multe ori în câteva zile, fără să fie nevoie de un tratament anume. Enterita indusă de radioterapie sau simptomele de enterită care se cronicizează pot crește riscul de deshidratare a corpului.

Sugarii și copiii mici sunt mai predispuși la deshidratare decât adulții. Deși nu pare un lucru grav, deshidratarea poate pune viața în pericol.

Dacă suspectați că cel mic este deshidratat din cauza eliminării masive de lichide prin vărsături, diaree sau transpirație, sunați medicul de urgență. Iată cum recunoști semnele unui organism deshidratat:

  • sete excesivă
  • stare de slăbiciune generală
  • oboseală, letargie
  • scăderea cantității de urină eliminată
  • urină de culoare închisă, cu miros înțepător
  • amețeală (mai ales la ridicarea în picioare)

Când trebuie să mergi la doctor

Mielom-doctor-tratament

  • când simptomele depășesc 3 sau 4 zile
  • când termometrul indică febră peste 38 de grade Celsius
  • când observați sânge în scaun
  • când constatați semne de deshidratare (gură uscată, ochi adânciți, oboseală severă)

Deshidratarea necesită atenție medicală urgentă, mai ales când cei afectați sunt sugarii sau copiii mici. Netratată corespunzător, starea de deshidratare poate evolua spre șoc, insuficiență renală, insuficiență cardiacă, insuficiență hepatică sau chiar deces.

Enterita – cum se tratează

Așa cum am văzut mai sus, persoanele cu enterită ușoară își revin după câteva zile, fără să aibă nevoie de un tratament medicamentos. Organismele deshidratate din cauza pierderilor de lichide prin diareea severă trebuie reaprovizionate cu lichide printr-un consum cât mai mare de apă.

Dacă nu puteți consuma sau reține suficiente lichide, medicul poate prescrie soluții de rehidratare orală. Aceste soluții conțin apă și electroliți esențiali, precum sodiu și potasiu. În cazuri severe, poate fi necesară spitalizarea pentru administrarea de lichide, medicamente sau săruri intravenos (prin perfuzii).

Enterita cauzată de radioterapie poate necesita schimbarea medicamentelor utilizate sau chiar întreruperea completă a acestei proceduri.

Când enterita deteriorează intestinul, partea afectată trebuie îndepărtată prin intervenție chirurgicală.

Enterita este o infecție digestivă care se rezolvă de cele mai mule ori în 2-3 zile, sau în cazuri severe, în 2-3 săptămâni. Este important de luat în calcul cauza enteritei.

Recuperarea completă în cazul enteritei cauzată de radioterapie se produce în decurs de câteva luni (6-18 luni).

Cum se poate preveni enterita

Igiena corectă

Măsura principală de prevenire a infecțiilor gastrointestinale este practicarea unei igiene adecvate:

  • spălați-vă pe mâini cu apă și săpun
  • spălați-vă pe mâini înainte să ieșiți de la baie
  • spălați-vă pe mâini înainte și după prepararea mâncărurilor
  • spălați-vă pe mâini înainte de a mânca
  • ștergeți-vă pe mâini cu șervețele umede (cu 60% alcool) atunci când nu aveți acces la o sursă de apă și săpun (mai ales în călătorii)
  • dacă folosiți apă din fântâni sau alte surse publice, fierbeți apa înainte de a o consuma

Manevrarea alimentelor

  • folosiți ustensile curate când gestionați mâncarea sau gătiți
  • nu păstrați mai multe tipuri de alimente în același loc (separați carnea crudă de salatele verzi sau legume) pentru a evita infecțiile încrucișate
  • curățați des tocătoarele și suprafețele din bucătărie

Prepararea termică a alimentelor

  • gătiți toate alimentele la temperatura corectă (utilizarea unui termometru poate fi utilă în acest sens)
  • carnea de vită, de porc și de miel trebuie gătită la o temperatură internă minimă (63 de grade Celsius)
  • carnea tocată trebuie gătiră la minim 71 de grade Celsius
  • carnea de pasăre trebuie preparată la 74 de grade Celsius

carne-rosie-flora-intestinala

Păstrarea alimentelor

  • resturile de mâncare trebuie păstrate în frigider sau în congelator
  • setați frigiderul la 4 grade Celsius sau sub această temperatură
  • setați congelatorul la -17 grade Celsius sau la o temperatură mai mică
  • citiți eticheta alimentelor și nu consumați produsele expirate, mai ales produsele proaspete aflate în afara termenului de valabilitate

Alte precauții importante

  • consumați medicamentele antiinflamatoare (ex. Aspirină, Ibuprofen) și steroizi cu moderație; excesul poate afecta stomacul
  • evitați fumatul și abuzul de alcool
  • cereți sfatul medicului dacă suferiți de o boală care crește riscul de enterită

Enterita cauzată de infecția cu E. coli – simptome, transmitere, cauze, tratament

Enterita este una din cele mai frecvente boli ale stomacului. Patogenul responsabil pentru cele mai multe infecții digestive, inclusiv pentru enterită, este Escherichia coli, prescurtată „E. coli”.

Tractul nostru digestiv găzduiește sute de tulpini de bacterii vii care sunt considerate benefice pentru organism. Unele din ele pot duce însă la boli severe când cresc peste limita normală.

Expunerea la o astfel de tulpină toxică, precum E. coli, crește riscul de enterită sau intoxicații alimentare.

Enterita mai este cunoscută sub numele de „diareea călătorului”, o infecție intestinală care îi paște pe cei care călătoresc în țări sau zone cu risc de infecții. Produce simptome specifice infecțiilor digestive: scaune moi, crampe abdominale, greață și balonare.

Există mai multe tipuri de E. coli. Unele sunt mai periculoase, îndeosebi cele care produc o toxină numită „Shiga” sau „Verocitotoxină”. Această toxină poate cauza o îmbolnăvire severă la copii și sângerări cu risc de deces, mai ales la copii.

Escherichia-ecoli-verificare

Datele statistice oferite de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor sugerează că anul, în SUA, 265.000 de persoane sunt infectate cu E. coli toxice producătoare de Shiga (prescurtate „STEC”).

Ce simptome provoacă enterita cauzată de E. coli

Simptomele de enterită apar în decurs de 24-72 de ore de la expunere. Principalul semn de infecție este diareea severă care survine brusc. De multe ori ea poate conține sânge.

Alte simptome de enterită provocată de E. coli:

  • febră
  • transpirații
  • gaze intestinale
  • crampe abdominale dureroase
  • scăderea apetitului
  • greață, vărsături
  • oboseală generală
  • stare letargică

O formă severă de infecție digestivă cauzată de o tulpină E. coli toxică este sindromul hemolitic uremic. Boala apare la copii și provoacă distrugerea celulelor roșii de sânge. Copiii afectați urinează în cantități mai mici, iar urina poate conține sânge, au pielea palidă și se învinețesc ușor.

Este recomandat să mergeți de urgență la medic dacă vă confruntați cu simptome severe, precum:

  • febră mare (peste 38,3 grade Celsius la adulți și peste 38 de grade Celsius la copii)
  • sânge în urină sau în scaun
  • deshidratare
  • oboseală
  • vărsături
  • diaree de mai bine de 5 zile la adulți sau 4 zile la copii
  • dureri intestinale care nu trec după eliminarea scaunului

Cauzele enteritei cauzate de E. coli

O persoană se poate infecta cu E. coli în urma consumului de alimente sau apă contaminate cu această bacterie. Igiena precară a mâinilor și manevrarea inadecvată a alimentelor sunt cauzele principale.

Cele mai multe din infecțiile digestive sunt rezultatul consumului de carne contaminată cu bacterii și deșeuri din intestinele animalelor în timpul procedării de procesare a acestora.

Enterita poate să apară și la persoanele care consumă alimente spălate cu apă poluată de deșeurile umane sau animale.

Riscă toxiinfecții alimentare sau enterită și cei care beau apă netratată de la țâșnitoare, din puțuri sau fântâni, sau mănâncă ouă sau carne crudă ori preparate insuficient.

Nu lăsați produsele lactate și maioneza să stea prea mult timp la temperatura camerei, deoarece acestea pot dezvolta bacterii cu risc de infectare intestinală. Păstrați-le tot timpul în frigider.

Există și cazuri mai rare în care infecțiile cu E. coli pot fi transmise pe altă cale. Persoanele care nu se spală după mâini după scaun și ating apoi obiecte pe care le folosesc alții măresc expunerea acelora la boli.

Pentru a pune diagnosticul de enterită, medicul examinează pacientul fizic și îi cere o descriere a simptomelor. În continuare, va solicita o probă de scaun pentru a depista prezența bacteriei Escherichia coli.

Tratament pentru enterita cauzată de E. coli

Întrucât persoanele afectate de enterită cu E. coli fac scaun diareice dese, riscul de deshidratare este crescut. În acest caz, principalul tratament este consumul de lichide și rehidratarea corpului. Dacă organismul nu poate reține lichidele consumate din cauza vărsăturilor și a diareii severe, poate fi nevoie de spitalizare pentru perfuzii cu lichide/săruri administrate intravenos.

Medicamente pentru diaree

Dacă diareea este severă, puteți solicita de la farmacie medicamente antidiareice, precum Furazolidon sau Imodium (pastile galbene mici).

Pentru diareea însoțită de febră sau diareea cu sânge trebuie să cereți sfatul medicului înainte de a lua pastile pentru diaree.

smecta-pentru-diaree

De obicei, în infecțiile bacteriene medicii prescriu antibiotice. Cu toate acestea, nu există dovezi care să ateste eficiența tratamentului antibiotice în infecții cauzate de E.coli.

Dacă nu cunoașteți tipul bacteriei ce a dus la apariția infecției digestive, nu luați antibiotice. Ele pot crește riscul de uremie hemolitică în cazul anumitor tulpini bacteriene. Așadar, înainte de a lua antibiotice pentru enterită sau alt infecție digestivă, faceți analize pentru a ști care este tipul de patogen răspunzător.

Cei mai mulți pacienți cu enterită își revin în decurs de 2 zile, fără a fi nevoie să ia medicamente. Cele mai importante măsură pentru combaterea bolii nu sunt de natură farmaceutică, ci presupun creșterea consumului de lichide și repaus la pat.

Dacă sunteți sub tratament cu diuretice, întrerupeți administrarea lor în momentul în care suferiți de enterită și comunicați acest lucru medicului.

Cum se poate preveni enterita cauzată de E. coli?

Iată ce trebuie să faceți pentru a reduce riscul unei infecții cu E. coli, potrivit recomandărilor emise de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din America:

  • spălați-vă pe mâini cât mai des, mai ales după utilizarea toaletei și schimbarea scutecelor la copii, și înainte prepararea mâncărurilor sau înainte de a mânca
  • asigurați-vă că alimentele, mai ales carnea sunt gătite bine; puteți folosi un termometru în acest sens
  • spălați ustensilele pe care le folosiți zilnic în bucătărie la manevrarea alimentelor (cuțitele, tocătoarele)
  • spălați fructele și legumele cât mai bine dacă intenționați să le consumați în stare crudă
  • evitați consumul de pește crud sau scoici crude, sucuri crude și lactate crude (din lapte nepasteurizat)
  • evitați să înghițiți apă în timp ce faceți baie în piscine, lacuri, ștranduri, bazine publice
Ce efecte are enterita pe termen lung?

Rata de recuperare în urma enteritei este foarte mare. Majoritatea pacienților își revin în câteva zile, fără consecințe pe termen lung. Acestea pot fi însă influențate de severitatea infecției și de promptitudinea tratamentului.

Doar în cazuri rare, de infecții severe, enterita poate cauza uremie hemolitică, asociată cu anemia, insuficiența renală sau chiar cu deces.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here