Diabetul Insipid

0
145
diabet-insipid

Majoritatea oamenilor au auzit despre cele doua tipuri principale de diabet. Dar stiai ca numele diabetului insipid nu are legatura cu nivelul ridicat al zaharului in sange? Este un termen general pentru orice afectiune care determina corpul sa produca o cantitate ridicata de urina.

Si asta este exact ceea ce face diabetul insipid. Aceasta afectiune provoaca o sete excesiva. Ca urmare, cantitatea de urina va fi mult mai mare.

Ce este diabetul insipid?

Diabetul insipid este o tulburare rara care apare atunci cand rinichii unei persoane produc o cantitate foarte mare de urina care este insipida-diluata si inodora. La majoritatea oamenilor, rinichii produc 1-2 litri de urina pe zi. La persoanele cu diabet insipid, rinichii pot produce peste 3 litri de urina pe zi. Ca urmare, o persoana cu diabet inspid poate simti nevoia de a bea cantitati mari de lichide.

Diabetul insipid si diabetul zaharat – care include diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2 – nu au legatura, desi ambele conditii determina urinare frecventa si sete constanta. Diabetul zaharat provoaca o crestere a glicemiei in sange, care rezulta din incapacitatea organismului de a utiliza glucoza din sange pentru energie. Persoanele cu diabet insipid au niveluri normale de glucoza in sange; cu toate acestea, rinichii lor nu pot echilibra lichidul in organism.

Ce sunt rinichii si ce fac ei?

Rinichii sunt doua organe in forma de fasole, fiecare avand dimensiunea unui pumn. Ei sunt situati chiar sub cutia toracica, cate unu pe fiecare parte a coloanei vertebrale. In fiecare zi, rinichii filtreaza in mod normal aproximativ 120-150 litri de sange pentru a produce in jur de 1-2 litri de urina, compusa din deseuri si lichid suplimentar. Urina curge de la rinichi la vezica prin tuburi numite uretere. Vezica urinara stocheza. Atunci cand vezica se goleste, urina curge din organism printr-un tub numit uretra, situat in partea inferioara a vezicii urinare.

alimente-diabet-insipid

Cum este lichidul reglat in organism?

Corpul unei persoane regleaza lichidul prin echilibrarea aportului de lichid si eliminarea lichidului suplimentar. Setea, de obicei, controleaza rata de absorbtie a lichidului, in timp ce urina indeparteaza cele mai multe fluide, desi oamenii pierd lichid prin transpiratie, respiratie sau diaree. Hormonul vasopresina, denumit si hormon antidiuretic (ADH), controleaza rata de eliminare a lichidului prin urinare.

Hipotalamusul, o glanda mica situata la baza creierului, produce vasopresina. Glanda pituitara din apropiere stocheaza vasopresina si o elibereaza in sange atunci cand corpul are un nivel scazut de lichid. Vasopresina semnaleaza rinichii sa absoarba mai putin lichid din sange, prin urmare, va rezulta mai putina urina. Atunci cand corpul are lichid suplimentar, glanda hipofizara elbereaza cantitati mai mici de vasopresina, uneori deloc, astfel incat rinichii elimina mai mult lichid din sange si produc mai multa urina.

Ce tipuri de diabet insipid exista?

Tipurile de diabet insipid:

  • central
  • nefrogen
  • dipsogen
  • gestational

Fiecare tip de diabet insipid are o cauza diferita.

Diabtul insipid central

Diabetul insipid central apare atunci cand afectarea hipotalamusului sau a glandei hipofizice promoveaza perturbari in productia, depozitarea si eliberarea vasopresinei. Distrugerea vasopresinei determina rinichii sa elimine prea mult lichid din organism, ceea ce duce la o urinare frecventa. Deteriorarea hipotalamusului sau a glandei hipofizare poate rezulta din urmatoarele:

  • interventie chirurgicala
  • infectie
  • inflamatie
  • o tumoare
  • lovitura la cap

Diabetul insipid central poate, de asemenea, sa rezulte dintr-un defect mostenit al genei care produce vasopresina, desi aceasta cauza este rara. In unele situatii, cauza este necunoscuta.

Diabet insipid nefrogen

Diabetul insipid nefrogen apare atunci cand rinichii nu raspund in mod normal la vasopresina si continua sa elimina prea mult lichid din sangele persoanei. Diabetul insipid nefrogen poate rezulta din schimbarile genetice mostenite sau din mutatii care impiedica rinichii sa raspunda la vasopresina. Alte cauze ale diabetului insipid nefrogen includ:

  • boli renale cronice
  • anumite medicamente, in special litiu
  • niveluri scazute de potasiu in sange
  • niveluri ridicate de calciu in sange
  • blocarea tractului urinar

Cauzele diabetului insipid nefrogen pot fi, de asemenea, necunoscute.

Diabet insipid dipsogen

Un defect in mecanismul setei, localizat in hipotalamusul unei persoane, poate provoca diabetul insipid dipsogen. Acest defect are ca rezultat o crestere anormala a setei si a lichidului ce suprima secretia de vasopresina si mareste productia de urina. Aceleasi evenimente si conditii care afecteaza hipotalamusul sau chirurgia hipofizara, infectia, inflamatia, o tumoare, ranirea capului – pot deteriora mecanismul setei. O persoana ce ia anumite medicamente sau are probleme de sanatate este predispusa la diabet insipid dipsogen.

Diabet insipid gestational

Diabetul insipid gestational apare doar in timpul sarcinii. In unele cazuri, o enzima facuta de placenta – un organ temporar care uneste mama si copilul – sparge vasopresina mamei. In alte cazuri, femeile gravide produc mai multa prostaglandina – un hormon ce reduce sensibilitatea rinichilor la vasopresina. Cele mai multe femei gravide care dezvolta diabet insipid gestational au un tip bland care nu cauzeaza simptome vizibile. Diabetul insipid gestational, de obicei, dispare atunci cand mama naste copilul; totusi, aceasta afectiune poate reveni daca mama ramane din nou gravida.

Care sunt simptomele?

Cand rinichii nu pot pastra apa:

  • vei fi foarte insetat
  • Vei urina foarte mult – acest lucru este cunoscut sub numele de poliurie

De obicei, oamenii pot preveni deshidratarea prin crestera cantitatii de lichide consumate. Cu toate acestea, unii oameni nu isi pot da seama cand trebuie sa bea mai multe lichide, si atunci apare deshidratarea.

Daca pierzi prea multa apa, ai putea avea:

  • Slabiciune inexplicabila
  • Letargie
  • Dureri musculare
  • Iritabilitate
Cum este diagnosticat diabetul insipid?

Un medic poate diagnostica o persoana cu diabet insipid pe baza urmatoarelor:

  • istoricul medical si familial
  • examen fizic
  • analiza probelor de urina
  • analize la sange
  • test de deprivare a lichidului
  • imagistica prin rezonanta magnetica

Istoric medical si familial

Consultarea istoricului medical si familial poate ajuta doctorul sa diagnosticheze diabetul insipid. Acesta ii va cere pacientului sa isi analizeze simptomele si il va intreba daca un alt membru al familiei sale are diabet insipid sau simptomele ale acestuia.

Examen fizic – Un exame fizic poate ajuta la diagnosticarea diabetului insipid. In timpul unui examen fizic, un doctor examineaza de obicei pielea si aspectul pacientului, verificand semnele de deshidratare.

Analiza probelor de urina – Pacientul colecteaza proba de urina intr-un recipient special la domiciliu, intr-un birou al doctorulul sau intr-o unitate comerciala. Doctorul testeaza proba in acceasi locatia sau o trimita la un laborator pentru analliza. Testul poate arata daca urina este diluata sau concentrata. Testul poate indica, de asemenea, prezenta glucozei care poate face diferenta intre diabetul insipid si diabetul zaharat. Doctorul poate, de asemenea, sa ii spuna pacientului sa colecteze urina intr-un recipient special pentru 24 h pentru a masura canttitatea totala de urina produsa de rinichi.

Analize de sange – Un test de sange presupune recoltarea sangelui pacientului si trimiterea probei la un laborator pentru analiza. Testele de sange masoara nivelurile de sodiu, care pot ajuta la diagnosticarea diabetului insipid si, in unele cazuri, determina si tipul acestuia.

Test de deprivare a lichidului

Un test de deprivare a lichidului masoara modificarile in greutatea corporala a pacientului si concentratia urinei dupa ce a restrictional aportul de lichid. Un doctor poate efectua doua tipuri de teste de deprivare a fluidelor:

  1. O scurta forma a testului de deprivare. Un doctor instruieste pacientul sa se opreasca din a bea lichide pentru o anumite perioada de timp, de obicei in timpul cinei. In dimineata urmatoare, pacientul va colecta o mostra de urina la domiciliu. Pacientul va trebui apoi sa duca mostra de urina la doctor sau la un laborat unde un tehnician masoara concentratia probei de urina.
  2. Un test formal de deprivare a fluidului. Un doctor efectueaza acest test intr-un spital pentru a monitoriza continuu pacientul. Pacientii nu au nevoie de anestezie. Doctorul cantareste pacientul si analizeaza proba de urina, repeta testele si masoara tensiunea arteriala a pacientului la fiecare 1-2 ore pana cand apare una dintre urmatoarele situatii: tensiunea arteriala a pacientului scade prea mult, sau inima incepe sa bate foarte repede atunci cand pacientul sta in picioare, pacientul pierde mai mult de 5% din greutatea initiala, concentratia urinara creste doar usor in 2-3 masuratori consecutive.

La sfarsitul testului, doctorul va compara nivelul de sodiu din sange, de vasopresina si concentratia de urina pentru a determina daca pacientul are diabet insipid. Uneori, medicul poate administra medicamente in timpul testului pentru a vedea cand concentratia urinei creste. In alte cazuri, doctorul ii poate administra pacientului o solutie concentrata de sodiu intravenos pentru ca la sfarsitul testului nivelul de sodiu din sange va determina daca pacientul are diabet insipid.

Imagistica prin rezonanta magnetica

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) este un test ce presupune fotografierea organelor interne si ale tesuturilor moi, fara a utiliza raze X. Un tehnician special instruit efectueaza procedura intr-un centru ambulatoriu sau intr-un spital, iar un radiolog – un medic specializat in imagistica medicala – interpreteaza imaginile. Pacientul nu are nevoie de anestezie, desi oamenii care se tem de spatiile inchise por fi sedati usor. Imagistica prin rezonanta magnetica poate include o injectie cu un colorant special, numit mediu de contrast.

In majoritatea aparatelor IRM, persoana se afla pe o masa care aluneca intr-un dispozitiv in forma de tunel care poate fi deschis sau inchis la un capat. Unele aparate IRM ii permit pacientului sa stea intr-un spatiu mai deschis. IRM nu poate diagnostica diabetul insipid. In schimb, IRM poate arata daca pacientul are probleme cu hipotalamusul sau cu glanda pituitara, sau i poate ajuta pe medic sa stabileasca daca diabetul insipid este cauza posibila a simptomelor pacientului.

Cum se trateaza?

In primul rand, medicul ii va spune pacientului sa bea multe lichide. Acest lucru va inlocui pierderea constanta de apa.

Daca ai diabet insipid central, trebuie sa stii ca exista medicamente. Desmopresina poate inlocui lipsa de ADH. Acest medicament vine ca o injectie, un spray nazal sau o pastila. Acest tratament ajuta pacientul sa gestioneze simptomele diabetului insipid central; totusi, nu vindeca boala.

Diabetul insipid nefrogen poate fi mai greu de tratat. Daca este cauzat de un medicament, oprirea tratamentului te poate ajuta. Alte medicamente pot imbunatati simptomele. Acestea includ indometacin si diuretice cum ar fi hidroclorotiazida sau amilorid.

Cercetatorii nu au gasit inca un tratament eficient pentru tratarea dabetului insipid dipsogen. Oamenii pot incerca sa suga bomboane acre pentru a-si umezi gura si pentru a creste fluxul de saliva, ceea ce poate creste dorinta de a bea apa. Pentru o persoana care se trezeste de mai multe ori pe noapte pentru a urina din cauza diabetului insipid dipsogen, poate lua o doza mica de desmopresina inainte de a se culca – acest lucru il va ajuta. Initial, doctorul va monitoriza nivelul de sodiu din sange al pacientului pentru a preveni hiponatremia (nivel foarte scazut de sodiu din sange).

O femeie ce sufera de diabet insipid gestational poate lua desmopresina, daca medicul ii prescrie acest medicament. Placenta mamei nu distruge desmopresina. Majoritatea femeilor nu vor avea nevoie de tratament dupa nastere.

Majoritatea persoanelor cu diabet insipid pot preveni problemele grave si pot avea o viata normala daca urmeaza recomandarile medicului si isi tin simptomele sub control.

Cat de grav este?

Diabetul insipid nu provoaca insuficienta renala si nici nu duce la dializa. Rinichii tai inca isi fac datoria principala, aceea de a filtra sangele. Cu toate acestea, vei fi mai predispus la deshidratare. Asigura-te ca ai intotdeauna ceva de baut aproape mai ales atunci cand este foarte cald sau atunci cand faci exercitii fizice.

Mancare, dieta si nutritie

Cercetatorii nu au descoperit daca dieta, mancarea si nutrita joaca un rol in provocarea sau prevenirea diabetului insipid.

De retinut
  • Diabetul insipid este o tulburare rara care apare atunci cand rinichii unei persoane produc un volum anormal de mare de urina, care este inspid-diluat si inodor.
  • Corpul persoanei regleaza lichidul prin echilibrarea aportului de lichid si eliminarea lichidului suplimentar. Setea de obicei controleaza rata de absorbtie a lichidului, in timp ce urina elimina cele mai multe lichide, desi oamenii pierd lichide si prin transpiratie, respiratie sau diaree. Hormonul vasopresina denumita si hormon antidiuretic, controleaza rata de eliminare a fluidului prin urinare.
  • Tipurile de diabet insipid sunt: central, nefrogenic, dipsogen si gestational. Fiecare tip de diabet insipid are o cauza diferita. Principala complicatie a diabetului insipid este deshidratarea, daca pierderea lichidului este mai mare decat absorbtia lichidului.
  • Un doctor poate diagnostica o persoana cu diabet insipid pe baza unui istoric medical si familial, un examen fizic, analiza urinara, teste de sange, un test de deprivare a lichidului si imagistica prin rezonanta magnetica.
  • Tratamentul primar pentru diabtul insipid presupune consumul suficient de lichid pentru a preveni deshidratarea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here