Diabet zaharat autoimun latent al adultului (LADA)

0
115
diabet-autoimun

Diabetul zaharat autoimun latent al adultului este denumit LADA în forma prescurtată. Este o formă diferită de diabet, dar foarte periculoasa si ea.

Ce este diabetul autoimun latent

Este un tip de diabet care pare să „încalece” diabetul de tip 1 și diabetul de 2. Anumite părți sunt asemănătoare diabetului de tip 2, în timp ce altele sunt similare diabetului de tip 2. Din acest motiv, unele persoane îl numesc „diabetul de tip 1,5” sau „diabetul de tip 1 ½”.

În realitate, nu este clasificat ca un tip de diabet separat, însă în prezent au loc cercetări medicale menite să arate cu exactitate ce anume îl face diferit de diabetul de tip 1 și 2.

Care sunt simptomele diabetului autoimun latent

Simptomele acestei forme de diabet sunt aceleași pe care le întâlnim și în celelalte 2 tipuri de diabet:

  • urinare excesivă
  • senzație crescută de sete
  • oboseală extremă
  • scădere în greutate

În general, simptomele de LADA se declanșează mai încet decât în cazul diabetului de tip 1. Pot trece luni (nu săptămâni) până ce ele să se manifeste.

Totodată, simptomele diabetului autoimun latent sunt mai evidente și apar mai rapid decât în cazul diabetului de tip 2.

Dacă supraponderalitatea este un factor de risc major pentru diabetul de tip 2, pacienții cu LADA au de regulă o greutate sănătoasă.

Diagnosticarea diabetului autoimun latent

Depistarea acestui tip de diabet poate fi dificilă, iar unele persoane sunt diagnosticate în mod greșit cu diabet de tip 2.

Dacă suferiți de LADA, este posibil să aveți anticorpi în sânge, care se găsesc de obicei la persoanele cu diabet de tip 1. Aceștia sunt descoperiți printr-un test de anticorpi numit „GADA”.

Diabetul autoimun latent este diagnosticat de obicei la persoanele cu vârsta de 30-50 de ani.

Tratamentul diabetului autoimun latent

LADA este tratat la fel ca diabetul de tip 2. De regulă, pacientul începe prin a primi un tratament cu medicamente orale (precum Metformină). El poate avansa spre insulină, pe măsură ce nivelurile de zahăr din sânge încep să crească.

Un pacient cu diabet autoimun latent are tendința de a trece pe insulină mai repede decât un pacient cu diabet de tip 2.

Ne există încă o modalitate clară și acceptată unanim de gestionare a diabetului autoimun latent.

Studiile desfășurate în prezent investighează incidența acestui tip de diabet și cele mai bune metode de control. Până la descoperirea rezultatelor, cei mai mulți medici sunt de acord cu faptul că scopul tratamentului este păstrarea producerii de insulină pe o durată cât mai mare de timp. Astfel, se recomandă ca tratamentul cu insulină să se administreze din timp.

Cercetătorii analizează de asemenea posibilitatea de a stopa progresia bolii până la punctul în care pacientul are nevoie de insulină.

Diabetul autoimun latent nu este încă recunoscut ca un tip de diabet diferit. De aceea, atunci când vine vorba de tratament, cel mai important lucru este administrarea oricărui tip de medicament care poate ajuta la controlul zahărului din sânge. Acest lucru poate fi o strategie de gestionare a bolii pe termen scurt, dar și o metodă de evitare a complicațiilor asociate cu diabetul care pot apărea ulterior.

Simptomele ascunse ale diabetului

Potrivit estimărilor, 24 de milioane de americani suferă de diabet, iar Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor susțin că circa o treime din aceștia nu știu că au această boală.

Cum este posibil ca cineva să aibă o boală atât de gravă și să nu fie conștient de acest lucru? Răspunsul este simplu: în unele cazuri, diabetul este totalmente asimptomatic, adică nu produce simptome.

Acest lucru este valabil atât în cazul prediabetului, cât și a diabetului zaharat de tip 2 în faze incipiente.

Semnele și simptomele diabetului

Ambele tipuri de diabet (1 și 2) au simptome similare, precum:

  • sete excesivă
  • urinare frecventă
  • scădere în greutate neașteptată
  • senzație de foame extremă
  • vedere încețoșată

Un alt simptom cu care se confruntă cei care au diabet de tip 2 este incidența crescută a infecțiilor și vindecarea greoaie a tăieturilor și vânătăilor.

Debutul simptomelor de diabet de tip 2 are loc într-un ritm mai lent, comparativ cu cele provocate de diabetul de tip 1. Această trăsătură graduală a prediabetului poate masca simptomele reale de diabet, împiedicând astfel o diagnosticare precoce a bolii. Prediabetul este de multe ori un precursor al diabetului de tip 2.

Este extrem de important ca persoanele cu risc de diabet să cunoască simptomele acestei boli pentru a le putea recunoaște în momentul în care își fac simțită prezența.

Apariția oricăruia din simptomele clasice ale diabetului este un motiv bun de prezentare la medic.

Factori de risc

Diabetul – îndeosebi cel de tip 2 – are o componență ereditară. Cei care au membru al familiei cu această boală pot fi predispuși să o dezvolte ei înșiși.

Dincolo de implicațiile genetice, diabetul poate fi cauzat de o serie de factori de risc:

  • supraponderalitatea sau obezitatea
  • lipsa de mișcare fizică sau sedentarismul
  • colesterolul mărit
  • hipertensiunea arterială
  • fumatul

Vârsta, etnia (europenii sunt mai predispuși la diabetul de tip 1), istoricul de diabet gestațional și prediabet sunt alți factori de risc pentru diabet.

Excesul ponderal este strâns legat de apariția diabetului. Un raport al National Institutes of Health (NIH) arată că circa 80% din persoanele cu diabet de tip 2 sunt supraponderale sau obeze.

Din fericire, chiar și o scădere ușoară a greutății corporale (5% din greutatea totală) poate reduce riscul de diabet și îmbunătăți statusul sănătății.

Eliminarea unui număr cât de mic de kilograme poate întârzia sau preveni complicațiile asociate cu diabetul, îmbunătățind totodată controlul glucozei în cazul diabetului de tip 2.

Măsuri recomandate

Persoanele care se încadrează în categoria celor cu risc de diabet sunt sfătuite să se testeze pentru prediabet. Acestea includ testarea glucozei plasmatice a jeun și testul toleranța orală la glucoză. Chiar și un test de glucoză plasmatică aleatorie poate fi util – și este cel mai ușor de realizat.

Atât NIH, cât și Asociatia Diabetului recomandă persoanelor cu risc de diabet să se testeze pentru diabet odată la 2 ani.

Cel mai important lucru pentru un diabetic este să ia decizii utile și concrete asupra dietei și a mișcării fizice zilnice, împreună cu medicul său personal. Diabeticii sunt de asemenea sfătuiți să aibă o atitudine proactivă și să ceară sfatul doctorului cu privire la nivelul zahărului din sânge și a factorilor de risc asociate cu diabetul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here