Probabil nu toţi am fost tentaţi să încercăm, dar cu siguranţă mulţi dintre noi se întreabă ce văd unii la aceste droguri, fie ele uşoare sau mai nocive şi ce îi face să recurgă la ele. Modurile prin care o persoană poate ajunge să consume aşa ceva sunt numeroase şi de multe ori acest viciu reuşeşte să pună stăpânire pe oameni pe care nimeni nu i-ar crede vreodată în stare de aşa ceva. În ultimii ani, odată cu “modernizarea” oamenilor pe mai multe planuri, inclusiv cel al distracţiei, aceste “produse” au devenit din ce în ce mai celebre şi mai utilizate. Fireşte, ele sunt folosite de foarte mult timp de categorii diverse de oameni, dar timpul le face să devină din ce în ce mai la-ndemână pentru oricine.
Sunt folosite şi de adulţi din diverse clase sociale, la fel şi de tineri. Atât cei de bani gata cât şi cei mai puţin înstăriţi au o gramadă de opţiuni în caz de se hotărăsc să încerce aşa ceva. Ceva tipic multor oameni este să facă un anumit lucru fără să se gândească la consecinţe. Senzaţia euforică, fericirea nejustificată, dispariţia instantă a tuturor problemelor şi grijilor, curajul şi încrederea în sine pe care le oferă aceste produse cuceresc pe mulţi încă de la primele utilizări şi automat urmează întrebarea pe care şi-o pun toţi şi anume dacă nu cumva cei care sunt împotriva drogurilor vorbesc de fapt doar ca să se afle în treabă şi dacă de fapt consecinţele consumării lor sunt doar nişte poveşti. Bineînţeles, după ce te-ai bucurat de minunata, dar totuşi scurta stare de bine, eşti tentat să-ţi răspunzi că da, cei care sunt împotrivă sunt nişte mincinoşi care oricum nu ştiu cum sunt pentru că nu le-au încercat niciodată.
Este ciudat cum o substanţă sau o plantă te poate face dependent…aproape că e greu de crezut şi mulţi nici nu cred, de aceea încearcă cu mult curaj convinşi fiind că după ce îşi vor satisface curiozitatea nu vor mai consuma niciodată aşa ceva, chiar dacă le va plăcea. Probabil asta îşi vor şi spune, nu voi mai încerca, dar drogurile au un mod ciudat să-ţi apară în faţă şi a doua oară şi să te convingă imediat, oricât de încăpăţânat şi de puternic te-ai crede tu. Dacă mai sunt ajutate şi de anturaj, putem spune că devin ispita perfectă. Un alt lucru pe care ţi-l oferă şi care e esenţial pentru creerea unui nou dependent este faptul că te fac să te plasezi undeva mai sus decât restul lumii. Vei avea impresia că mereu ştii mai multe decât toţi, că eşti mai înţelept, ca şi când ai fost într-o lume la care ei nu au acces şi ai văzut care este de fapt scopul vieţii. Mai mult ca sigur vei deveni din ce în ce mai puţin receptiv la sfaturi, mai ales dacă vin din partea unor străini. Nimic nu deranjează mai mult un consumator de aşa ceva decât sfaturile din partea unor necunoscuţi.
Acea “înţelepciune” falsă pe care tu crezi că o ai te face să te simţi ca şi când zeci de biciclişti ţi-ar da sfaturi despre cum să-ţi conduci maşina, ai impresia că nimeni nu-ţi mai vrea binele şi că oricum ei nu ştiu care e. Totuşi, sfaturile din partea celor apropiaţi pot avea un efect mult mai benefic. Nepăsarea şi tendinţa de a deveni cât mai antisocial te duc uşor uşor spre depresie şi de aici, chiar dacă nu eşti încă dependent, vei dori din ce în ce mai mult să consumi din nou. Mai grav este că dacă începi cu un drog uşor, peste un anumit timp acela nu te va mai satisface deloc şi vei fi tentat de altele mai puternice şi evident, mai dăunătoare. Motivele care împing spre aşa ceva pot varia de la persoană la persoană.
Bineînţeles, unul din ele este depresia, un altul ar fi suferinţa sau probleme create de familie, pierderea apropiaţilor, diverse traume suferite, singurătatea, dorinţa de a înlocui alcoolul şi ţigările cu altceva etc. Motivele pot veni totuşi şi dintr-o altă sferă gen anturaj, teribilism, dorinţa de senzaţii tari, noi distracţii sau curiozitate. Desigur, unii încep fără un motiv anume, căutând practic singuri motive de a crede că nu mai au altă alternivă şi nici un alt mod de a fi fericiţi. Ţigările şi alcoolul, deşi nu pare, ne pot duce şi ele la aşa ceva. Pentru alcoolici sau fumători înrăiţi drogurile sunt mereu tentante. Senzaţia de rău dată de alcool şi plăcerea seacă a ţigării nu sunt prezente şi la droguri. Dacă alcoolul creează o stare care ţine chiar şi a doua zi şi îţi face rău, după droguri vei fi “treaz” în maxim câteva ore.
Ele sunt evident foarte nocive şi lucrul acesta îl ştiu şi cei care le consumă, în sinea lor îl şi cred dar odată ce le încerci de mai multe ori e greu să renunţi chiar şi când consecinţele sunt atât de grave. Da, te vor face fericit un moment, te vor face pentru câteva clipe o altă persoană, vei uita de griji, dar aceste lucruri nu reprezintă decât o iluzie ieftină, lucru demonstrat şi de faptul că după un timp nu ţi se mai pare atât de minunată ca la început. Înecându-te în astfel de iluzii pierzi şansa de a fi fericit cu adevărat şi practic, te minţi singur încercând să fugi de nişte lucruri cărora nu le poţi face faţă pentru că nu vrei, nu pentru că nu poţi. Este oarecum un gest laş consumul de droguri, o renunţare la luptă si această renunţare apare de cele mai multe ori când ea ar trebui să fie în toi, adică la tinereţe. Evident, renunţarea la luptă atunci când ea este abia la început aduce inevitabil înfrângerea.
Oricât de greu ar fi, e mai bine să continui să încerci să lupţi cu curaj decât să te minţi şi să fugi. Luptând vei deveni mai puternic şi motivele de a renunţa care cândva ţi se păreau atât de multe vor dispărea la un moment dat. Aşadar, metodele cele mai bune prin care ne putem feri de droguri sunt încrederea în sine, în Dumnezeu şi în viitor, curajul şi gândul că nu trebuie să renunţăm la luptă doar când aceasta devine puţin mai grea. Este mai bine să nu încercaţi să vă satisfaceţi această curiozitate dacă o aveţi şi să încercaţi să evitaţi cât mai mult anturajele dubioase. Aşa cum zice şi colega mea, nimic nu e mai de preţ decât libertatea, deci să nu ne dăm libertatea pe nişte banale iluzii.
