Majoritatea copiilor sunt foarte influentati de ceea ce aud de la parinti. Maturitatea lor psihica si modul in care vor privi viata cand vor fi adulti se formeaza inca din copilarie, de aceea este foarte important sa ne alegem cu grija cuvintele atunci cand discutam cu un copil. Asadar, cum trebuie sa vorbesti cu un copil pentru a te asigura ca acesta va deveni un adult responsabil, de succes si mai ales fericit?
Fraze pe care orice parinte trebuie sa le evite cand discuta cu copilul
Frazele de mai jos le-am auzit de la parintii nostri si nu ne-au placut. Tot ce auzim este retinut in subconstientul nostru. La un moment dat acele cuvinte din subconstient ajung in constient, si ne influenteaza deciziile actuale. Noi, ca parinti e bine sa le evitam, datorita efectelor negative pe care le pot avea asupra copiilor nostri.
Evitand aceste fraze, crestem niste pitici cu mai putine traume psihice, deci mai liberi, mai fericiti, mai echilibrati.
Acele fraze pe care eu le consider “interzise” sunt:
- “Daca nu esti cuminte, plec si nu ma mai vezi!”
- “Se vede ca esti al lui taica-tu” / “Semeni cu taica-tu”
- “Ma faci de rusine!”
- “Nu mai esti copilul meu!”
- “Sa nu cumva sa faci asta…”
- “Asta ma raneste pe mine, mai mult decat pe tine”
- “Iti vei scoate ochii cu acel obiect”
- “Sunt mama ta. Stiu eu mai bine.”
- “Daca cineva iti zice sa sari in cap, tu sari?”
- “Nimeni n-a zis ca a fost usor!”
- “Banii nu cresc in copaci, stiai?”
- “Mananca tot! Sunt alti copii care ar vrea sa aiba aceasta mancare!”
Nimeni nu este perfect, cu totii ne pierdem rabdarea la un moment dat, dar ceea ce putem evita, haideti sa evitam. Un copil crescut intr-un mediu armonios, este mai intelegator si are sanse mai mari sa ajunga un adult fericit si “sanatos” din punct de vedere psihic. Mai mult de atat: invatand cum sa discuti cu copilul tau, si tu de asemenea vei observa ca esti stapan pe situatie. Astfel, nu vei mai fi la fel de stresat.
Parinte drag, fii tu astazi ceea ce vrei sa devina copilul tau maine!
Voi cunoasteti si alte fraze “interzise”?
Spune “NU” intr-un mod constructiv – Vorbeste eficient cu copilul tau
Noi, parintii, din cauza emotiilor si starilor prin care trecem, uitam uneori sa fim atenti la modul in care ne adresam copiilor nostri.
Cel mai simplu si rapid mod in care incercam sa-l oprim pe copil este de a-i spune “NU”. Aceasta modalitate nu este deloc benefica pentru copil. Vrei sa nu repete copilul tau o greseala? Atunci arata-i modul in care este indicat sa faca acel lucru. De exemplu, atunci cand e vorba de o jucarie noua.
Aproape orice copil are nevoie de o scurta initiere. In felul acesta ne asiguram ca acea jucarie va fi folosita corect (de cele mai multe ori). Eu il las pe strangarelul meu sa descopere fiecare lucru nou, insa stau “pe faza” si intervin atunci cand e nevoie (il las sa-mi ofere el aceasta ocazie, de a-l indruma).
Incercati sa folositi frazele de mai jos cat mai des posibil pentru a-i spune “NU” copilului dvs intr-un mod constructiv si fara a-l supara (sau inhiba):
- Pentru ca asa am spus eu! / Stiu ca vrei sa te mai joci putin, insa trebuie sa mergem sa o vedem pe bunica.
- Nu mai plange! / Am inteles de ce esti suparat!
- Daca nu mananci cerealele vei ramane mic si slab. / Daca mananci cerealele, vei fi puternic si destept ca tata-l tau.
- Faci gresit. Da-mi mie! / Lasa-ma sa-ti arat un mic truc ca s-o construiesti mai repede.
- Inteleg ca esti ingrijorat. / Hai sa vorbim!
- Sa mergem! Cat timp trebuie sa te mai astept? / Sa facem intrecere cine se face primul gata!
- Ia-o! Nu mai plange! / Am inteles, dar stii ca nu pot permite!
- Daca speli vasele, iti dau bomboana. / Iti amintesti cand ai spalat vasele, data trecuta? M-ai ajutat mult!
- De unde sa stiu? / Nu stiu acum, dar iti voi spune cand voi afla.
- Nu te mai uita la televizor. / Hai sa mergem sa ne jucam un joc!
- Uite ce ai facut! / Stiu ca n-ai vrut sa faci asta, dar fi mai atent data viitoare.
- Uite-te la Petru. El tot timpul ajunge acasa la timp, nu ca tine./ Incearca sa te intorci la timp. E foarte important.
Am gasit aici un video foarte bun care explica cum sa discuti cu copilul tau.
Ramaneti calmi si pozitivi, chiar daca uneori e greu!
De ce copiii sunt incapatanati?
Intrebare: De ce copiii sunt încăpăţînaţi?
Raspuns: Pentru că sunt logici, iar noi, părinţii, inconsecvenţi de multe ori.
Ei nu ştiu de regulile care ni le-a „dăruit” societatea ca ceva prestabilit.
Dacă copilul întreabă „de ce nu trecem la roşu?”, tu poţi să-i explici că sa făcut o regulă pentru pietoni şi şoferi. Să treacă pe rând, să nu se rănească unii pe alţii.
Dar ce facem cu axioma „nu te mişca în timp ce discutăm”? Nu am găsit un răspuns logic. Cu atât mai mult, sa demonstrat că acei copii care se mişcă mult, au o inteligenţă Kinestezică foarte dezvoltată şi învaţă cu mult mai uşor în timp ce se mişcă.
Şi câte, şi mai câte norme le impunem copiilor fără a fi logice cu adevărat: „Nu pune mâna” , „nu vorbi tare” , „nu te mai mişca atât” , „fii cuminte” …
Multe din ele nu au nicio relevanţă în anumite circumstanţe.
Pur şi simplu aşa vrei Tu, sau gândeşti ce vor spune cei din jur despre Tine, ca părinte.
OK, şi ce facem?
Trecem orice afirmaţie printr-un filtru înainte să o spunem.
Cum să:
1.Rosteşte afirmaţia în gând.
2.Răspunde la întrebarea „de ce?”, copilul cu siguranţă ţi-o va pune. Chiar dacă găseşti un răspuns mai repetă întrebarea şi pentru răspunsul găsit, şi poţi să o faci de vre-o trei ori consecutiv. Simulăm discuţia cu copilul.
3.Dacă la punctul 2 ai găsit un răspuns logic, ai undă verde. Dacă nu, ar fi bine să renunţi din start, te vei simţi mai bine şi tu, şi copilul.
Exemplu:
– Nu trecem drumul la roşu
– De ce nu?
– Putem fi răniţi de o maşină.
– De ce nu se opreşte ea?
– Există o înţelegere creată între pietoni şi şoferi, ca şi în jocuri (aici poţi da şi un exemplu de joc, pe care copilul îl cunoaşte) cine şi când trece pentru a nu se întâmpla accidente.
Rostim afirmaţia. Iar dacă vrei ca fiecare experienţă să fie şi ceva de învăţat, poţi să-i aduci la cunoştinţă răspunsurile de la punctul 2 fără să fii întrebat.
Fii un părinte consecvent, înarmează-te cu logică!
Cum sa discuti cu un copil suparat?
„M-am supărat pe prietenii mei! Nu-i mai vreau de prieteni, sunt răi!”,
„M-am supărat pe Mami şi Tati, nu vor să se joace cu mine, nu mă mai iubesc!”
Fiecare dintre noi într-un fel sau altul a auzit aceste afirmaţii de la copilul său.
Dacă nu, discutaţi mai mult cu copilul despre emoţiile lui. E posibil să ascundă aceste supărări în spatele unui comportament inadecvat, ca plâns fără motiv real, mofturi, dat din picioare etc… la fiecare copil e individual ?
Cel mai des copiii dau inerpretări negative situaţiilor atunci când nu obţin ce vor.
De altfel ca şi maturii: „Nu m-ai sunat azi niciodată, nu mă mai iubeşti” ?
Ce facem:
Învaţă copilul că nimeni nu îl poate supăra decât el însuşi, e vorba de emoţiile Lui nu ale celorlalţi.
Şi că totul se întâmplă din cauza interpretării negative pe care o dau faptei.
Cum să:
1.Identifică cu copilul faptele concrete.
2.Lasă-l să spună cum vede el de fapt, ce s-a întâmplat.
3.Ghidează-l să vadă altă interpretare care să-l facă să se simtă bine.
Exemplu 1 : „M-am supărat pe prietenii mei! Nu-i mai vreau de prieteni, sunt răi!”
1.Ce s-a întâmplat de fapt: Edi şi Ioana s-au dus să joace şah.
2.Cum vede el: S-au dus fără mine, nu mă vor cu ei.
3.Ghidare: Şahul se joacă în doi, iar ţie nici nu îţi place şahul. Ei nu te-au exclus, doar s-au dus să joace şah.
Exemplu 2 : „M-am supărat pe Mami şi Tati nu vor să se joace cu mine, nu mă mai iubesc!”
1.Ce s-a întâmplat de fapt: Mami şi Tati pregătesc cina.
2.Cum vede copilul: Mami şi Tati nu vor să se joace cu mine, nu îmi acordă atenţie deci, nu mă iubesc.
3.Ghidare: Vine ora cinei, dacă Mami şi Tati nu pregătesc mâncarea, nu vom putea lua cina. Când au timp liber ei se joacă cu mine deci, le pasă de mine şi mă iubesc, ne vom juca după cină.
Atenţie: Timpul de calitate petrecut cu copilul Tău poate diminua sau chiar preveni orice problemă emoţională a copilului Tău!
P.S. Dacă tot am dat un exemplu din viaţa de matur, dau şi o variantă de rezolvare, există mai multe ?
Exempu 3… „Nu m-ai sunat azi niciodată, nu mă mai iubeşti” ?
1.Ce s-a întîmmplat de fapt: A avut o zi foarte aglomerată.
2.Cum vezi Tu: Nu m-a sunat… Nu îl/o mai interesez… Bine că poate acorda atenţie altora… De mine nu are timp… Nu mă mai iubeşte… /la fiecare, gîndurile sunt individuale şi pot avea ordine sau interpretare diferită, dar sensul e acelaşi.
3.Ghidare: A avut azi multe chestii de rezolvat… e pentru binele familiei… în alte zile comunicăm destul… mai bine îl/o aştept cu zîmbetul pe buze… vreau o seară relaxantă… vreau fericire în viaţa mea.
