Atractie, Entuziasm, Dragoste. Si totul se poate intampla atat de firesc incat fie iti scoate din ecuatie, fie iti da peste cap tot rationamentul pe care te bazai pana la acel moment. De obicei, prin natura firii, tindem sa cautam sau sa fim in preajma acelor persoane cu care avem o oarecare chimie.
Fie ca e vorba de relatiile intime, de la locul de munca sau cele sociale, unele dintre ele pot face parte temporar din viata noastra, de altele avem nevoie “pe termen lung”. Ce ne motiveaza si de unde apare nevoia de a-ti dori anumite persoane in preajma ta? Am putea spune ca e vorba de un soi de interes la mijloc. I
nteres care poate fi intelectual, de prietenie, material sau de ce nu de iubire. Da, suntem interesate sa iubim asa cum suntem interesate sa avem un loc de munca, sa avem prieteni sau sa devenim mame.
Cand ne referim la dragoste, ca ne dorim, ca suntem in cautare permananeta sau suntem luate prin surprindere, cu siguranta vrem sa intalnim “acea” persoana, cu care sa traim “acea” poveste invaluita intr o aura de poveste. Atunci brusc vrei sa afli raspunsul la cateva intrebari care cu siguranta ti-ar usura alegerea sau ar elimina orice urma de incertitudine. Oare e intradevar dragostea oarba? Oare el sa fie alesul meu? Cum sa-mi dau seama ? Daca fac o alegere gresita pe care voi ajunge sa o regret mai tarziu?
Atractia fizica, sentimentala dintre doua persoane, provoaca placere si creaza dependenta. Corpul tau iti trimite semnale imediate, unele chiar confuze, generand o alta serie de intrebari. Il vezi si deja stomacul tau o ia razna. Te atinge si simti cum tot sangele ti se urca la cap. Te saruta si tot corpul incepe sa- ti tremure. Atractia poate fi atat de puternica incat se manifesta si cand nu esti in preajma celuilat. Esti acasa si parca ii simti prezenta. Te urci in masina si totul miroase a EL.
Si uite asa, tot ceea ce ti se intampla te face sa-ti doresti sa-i acorzi cat mai mult din timpul tau, sa vrei sa-i explorezi universul, sa-l descoperi sub toate formele cu putinta, sa-l faci partas la experientele tale. Impreuna vreti sa atingeti culmile cele mai inalte ale pasiunii. De cele mai multe ori acest tip de atractie se trasforma in sentimente mult mai profunde.
Cand vine vorba de persoana iubita vrem sa credem in destin, vrem sa credem ca toate deciziile pe care le luam, tot comportamentul nostru este dictat de inima. “Alegerile” sunt de fapt influentate si de toate lucrurile care ti se intampla, de natura sentimentelor pe care le traiesti.
Nu poti sa ramai indiferenta cand realizezi ca in afara de magnetismul care v-a unit la inceput aveti puncte si idei asemanatoare, ca impartasiti aceleasi vise sau ca interactiunea dintre voi nu necesita eforturi suplimentare din partea nici unuia. El e de fapt aceea persoana care “vede” tot ceea ce facem si nu suntem nevoite sa “ne invartim in jurul lui” pentru a-l determina sa realizeze ceva, EL este aceea persoana care aprecieaza ceea ce facem. Cu EL experimentam un sentiment nou, acela de identificare, pentru ca de multe ori ajungi sa-l intelegi deoarece vezi in EL o parte din tine.
Dragostea nu este doar trenul care ti-a adus fericirea in cale! Ea este un sentiment reprezentativ, de aceea cere atentie si implicare permanenta. Ajungi sa iubesti datorita modului in care un barbat te face sa te simti , a sentimentelor pe care le trezeste in tine, datorita experientelor pe care le traiti impreuna iar pentru toate acestea ai nevoie de timp, daruire si asumarea unor riscuri.
Sincer, nimeni nu poate sa-ti raspunda la toate intrebarile tale si sa-ti spuna ca dragostea pe care o traiesti va fi ultima si cea mai mare. Insa iti poate spune cu siguranta ca fiecare om are o mare dragoste in viata lui, o dragoste pe care o traiesti, nu o analizezi.
Totul poate fi o aventura, insa poate fi aventura vietii tale!
Secretul fericirii in relatie
Fiecare dintre noi ne dorim ca fluturasii din stomac de la prima intalnire sa nu dispara niciodata din relatia cladita alaturi de partenerul nostru.
Cu toate acestea, lucrurile nu stau mereu asa cum ne dorim. Sa fie o cauza a trecerii timpului, a rutinei sau a plicitiselei in cuplu? Pot deveni astfel de senzatii destul de placute niste constante de ordin sentimental? Da, in masura implicarii voastre sentimentale. O detasare de acest gen nu va face decat sa raceasca relatia dinte voi doi, respectul luandu-i locul iubirii odata cu trecerea anilor, fluturasii disparand pentru totdeauna din existenta voastra.
Iata cateva secrete:
- Nu iti respinge niciodata partenerul. Intotdeauna incearca sa fii prompta cerintelor sale si disponibila ori de cate ori incearca sa gaseasca un sprijin moral sau de alta natura. O stare de indisponibilitate permanenta din partea ta il va dezamagi teribil, la fel cum si tu ai considera daca ai fi in situatia sa. Intotdeauna partenerul de viata inseamna un aliat destul de puternic in rezolvarea problemelor de orice gen, plecand de la cele financiare si pana la cele mai intime, de natura sexuala;
- Nu uita de preocuparile de natura personala – indiferent cat este de stabila relatia voastra oricand poti fi pusa intr-o situatie in care sa nu mai vezi nicio iesire. De aceea, a lupta cu tine insuti inseamna a reusi sa stii sa recladesti ceea ce a fost frumos intre voi doi, intr-un cuvant secretul fericirii vesnice;
- Nu iti expune in mod negativ sentimentele – fa un adevarat cult al aprecierii iubitului. Fie ca acesta greseste, fie ca a incalcat un principiu la care tii nu uita sa il lauzi, gasindu-i aprecieri adecvate. De asemenea, a-ti arata afectiunea si sentimentele fata de el intr-un sens mai pozitiv inseamna sa detii secretul dragostei in relatie. Nu il critica niciodata si mai ales in fata celor din jur intrucat astfel ii vei starni autoritatea, punandu-i orgoliul intr-o mare dificultate. Atunci cand esti in impas de ordin moral in relatie nu uita sa privesti spre ceea ce a fost frumos in relatie;
- Chiar daca crezi ca il cunosti destul de bine, in realitate ai multe de invatat despre el. Fiecare clipa petrecuta impreuna te va ajuta sa ii cunosti mai bine gusturile si preferintele, calitatile si defectele;
- Fii mai atenta cu trairile lui – arata-te preocupata de ceea ce simte el de fapt in fiecare moment al zilei. Asa ca, discuta despre ceea ce a facut la serviciu, despre ceea ce a consumat la masa, fiecare amanunt insemnand un punct in plus pentru o mai solida relatie de dragoste;
- Lasa-te influentata – fiecare dintre noi avem ceva de spus fata de orice subiect. De aceea, nu te considera inferioara lui daca incerci sa gandesti pe alocuri ca si el;
- Nu incerca sa gasesti solutii de moment – chiar daca esti destul de nerabdatoare, nu incerca sa il fortezi sa iti dea raspunsul pe care ti-l doresti. S-ar putea sa ai o mare surpriza neplacuta;
- Incearca sa va identificati propriile valori ale cuplului – asa ca nu ezitati sa faceti din servitul mesei la o anumita ora o adevarata traditie a familiei;
- Acorda o mare atentie fiecarui detaliu de ordin sexual – chiar si cel mai mic amanunt poate sa iti ofere o serie de explicatie in ceea ce priveste comportamentul sexual al partenerului.
Prima iubire…
Stim cu totii ca experienta primei iubiri, a primei nostre povesti de dragoste nu se poate uita, aceasta urmarindu-ne adesea tot restul vietii.
Dar de ce? Ca urmare a unor sentimente adolescentine traite destul de intens si nonconformiste sau ca urmare a dezvaluirii unor simtaminte ce nu mai pot fi traite pe parcursul vietii?
Chiar daca prima iubire se petrece undeva prin clasele scolii primare, in clasa a doua sau a treia, noi o consideram doar o copilarie de moment. Iubirea adevarata apare mai tarziu, in perioada pubertatii. Atunci esti tanara, non-conformista, ti se pare ca totul in jur iti este destinat tocmai tie, nimic nu pare sa te dezamageasca si nu iti pasa de etapele mai nefaste ale vietii. Ce conteaza daca…iubesti? Iubesti intens pentru prima data. Ai descoperit ce e dragostea, trairea cea mai intensa a fiintelor umane.
Cum aminteam, prima iubire nu se uita si nu mai poate fi traita cu nimeni altcineva. Asta nu inseamna ca nu vei mai iubi la fel de mult sau poate chiar mai mult o alta persoana aparuta in viata ta, ci, pur si simplu, prima experienta de dragoste este unica ca urmare a unor sentimente atat de pure ale varstei adolescentine.
Nu ai mai impartasit pentru nimeni asemenea sentimente si de aceea prima iubire devine atat de nostalgica. Descoperi ce inseamna dragostea, cum sa iubesti si mai ales cum sa fii iubita, intr-un cuvant iti descoperi imaginea proprie despre dragoste.
Cu toate acestea, o astfel de etapa in care tu nu ai prea stii sa te descurci cu „d-ale dragostei”iti va da ceva batai de cap. Vei fi pusa in dificultate, nu stii cum sa alegi cele mai potrivite decizii si cum sa faci fata rugamintilor partenerului.
Atunci cand in prima poveste de dragoste ne incepem viata sexuala, totul se va schimba, pastrandu-si unicitatea clipelor pe tot parcursul vietii. Pornind de acum vei cunoaste ce anume este placerea sexuala, dorind sa o repeti la nesfarsit.
Prima poveste de dragoste se poate sfarsi fie prin casatorie, fie printr-un final destul de marcant al vietii noastre. Daca vei trai experientele primei povesti de iubire la o varsta mai inaintata, cu siguranta totul te va marca destul de mult intrucat vei invata sa iubesti cu sufletul, dar folosind conceptele clasice ale gandirii.
Finalul unei povesti de dragoste te poate marca pentru tot restul vietii. Vei putea deveni o persoana destul de introvertita sentimental sau vei incerca sa gasesti in noul tau partener asemanarile primului, incercand astfel sa repeti experientele avute, bineinteles, fara a avea parte de acelasi final.
Atractia
Te simti atrasa de cel de langa tine si nu cunosti ce anume iti transmite o astfel de stare?
Ei bine, si cercetatorii sunt interesati de atractia sexuala, cum ajunge ea sa se manifeste atunci cand vine vorba despre partenerul ideal? Sa fie vorba de jormoni, feromoni sau pur si simplu de destin?
Potrivit specialistilor atractia sexuala survine odata ce amestecul de hormoni este destul de mare. Asadar, nivelul testosteronului din sangele barbatilor mai crescut poate determina o stare de atractie fata de partenera de sex opus. Daca la barbati avem de-a face cu testosteronul si la femei atractia este cauzata de influenta hormonala. Ziua ovulatiei este propice pentru a resimti atractie fata de oricine. Asadar, amestecul de endorfine rezultat poate crea o stare de placere femeii. Asadar, atractie sexuala inseamna intr-un cuvant natura.
Tot studiul realizat in acest domeniu ne dezvaluie faptul ca si feromonii au ceva de spus in ceea ce priveste atractia sexuala a partenerilor. Potrivit cercetatorilor feromonii sunt situati destul de adanc in nas, la organele lui Jacobson, avand rolul sa detecteze mirosurile destul de fine. Acestia au o vina in regularitatea ciclului menstrual al femeii.
Glandele sudoripare masculine secreta androstenol si androsteron. Cercetatorii au pulverizat androstenol pe un scaun al unui cabinet medical si astfel s-a putut observa atractia pe care o aveau femeile asupra acelui scaun. Barbatii, insa, l-au evitat. Asadar, fiecare sex prezinta anumiti hormoni capabili sa-l atraga pe celalalt. Asa se explica de ce un anumit parfum pare sa il atraga mai bine pe partenerul sexual masculin si invers.
Astfel de simturi legate de miros sunt sintetizate destul de puternic la nivelul creierului uman. Asa ca, putem fi comparati adeseori cu instinctele animalice de acelasi gen legate de atractia sexuala. Potrivit specialistilor, femeile prefera hainele purtate de barbati care adesea identifica mirosul tatalui lor, pe cand barbatii prefera hainele purtate de partenera in perioada sa fertila.
Cu toate aceste demonstratii ne punem totusi intrebarea daca avem de-a face cu destinul. Sa aiba oare si acesta o influenta in alegerea partenerului? Inca nu exista o demonstratie stiintifica precum cele de mai sus. Pot spune ca iubirea in intregul ei este un mister destul de greu de descifrat…
O viata roz in doi
A sti sa-ti apreciezi partenerul exact asa cum este el reprezinta cheia succesului oricarei relatii. Este adevarat ca la partea teoretica suntem cu totii experti, insa practica ne cam doboara pe majoritatea dintre noi.
Tot ce trebuie sa facem este sa ne gandim si la celalalt macar din cand in cand, si nu sa ne concentram atentia doar asupra noastra. Este greu pentru inceput, dar daca petrecem cateva minute zilnic gandindu-ne la ce am realizat impreuna alaturi de partenerul de viata, daca vom considera si vom incerca sa privim lucrurile prin ochii celuilalt, daca suntem generosi, atenti fata de cel de langa noi, vom reusi cu siguranta sa imbunatatim lucrurile.
Cel cu care ne impartasim viata va observa toate dragostea, afectiunea, grija pe care i-o purtam, dar si faptul ca suntem altruisti, ca facem efortul de a-l intelege si pe el, ca ne straduim ca totul sa fie pe placul amandurora.
Egoismul este una dintre cele mai intalnite probleme dintr-un cuplu si acesta afecteaza si dauneaza intr-adevar unei relatii. Cu totii vrem pentru noi un fat frumos pe calul alb, care sa ne aduca lumea la picioare, insa ceea ce noi uitam sa luam in considerare este faptul ca de fapt perfectiunea nu exista, toti avem si bune si rele, suntem inzestrati cu calitati, dar si cu defecte.
In consecinta, este zadarnic sa astepti ca cel de langa tine sa-ti ofere totul, pentru ca nu poate. Din cand in cand vor lua nastere mici certuri, dar este firesc ca aceasta sa se petreaca, pana la o limita.
Uitam adesea sa daruim si tot ce vrem este sa ni se ofere. De aceea este bine sa analizam situatiile prin care trecem si sa observam alaturi de partener care au fost micile piedici ce au survenit in calea noastra si bineinteles, sa incercam sa le corectam. Atata timp cat stim cum sa oferim ceea ce avem pentru celalalt, vom si primi inapoi poate in aceeasi masura !
Ce este iubirea?
Ce este iubirea? Este un sentiment (care iti da aripi, dupa cum zic unii)? Este o nascocire a lumii? Este ceva divin caruia un putem sa ne opunem? Sau este mai mult/mai putin de atat? Nu e clar pentru noi inca ce e iubirea adevarata, dar e clar unde poate sa ne duca : la fericire sau la dezastru.
Iubirea nu e usoara, nu e ceva care te face sa plutesti tot timpul; nu, plutesti la inceputul ei, cand abia se infiripa, iar dupa, incepi, incetul cu incetul, sa te cobori din inaltul de unde ai fost urcat. Iubirea nu e insa nici grea, nu trebuie sa te straduiesti sa o simti, sa faci sacrificii enorme pentru a stii cum e. Nu, trebuie doar sa-i dai o sansa sa intre in viata ta.
Cel mai bine am defini iubirea ca un sentiment, ca ceva ce omul, prin natura sa, simte, la un momendat; fie fata de parinti, frati, bunici, fie fata de un animal de care ne-am atasat, fie fata de perechea noastra. Iubirea pentru cei de langa noi e cea mai usoara, ea vine odata cu timpul petrecut cu ei, si este forma cea mai simpla a acestui sentiment.
Iubirea pentru cei din familie este singura forma de iubire careia nu ii gasim explicatii, pe care nu incercam sa o definim, sa ne scuzam pentru ea, sau care se poate termina; iubirea pentru aceste persoane dragi rezista, chiar si dupa ce ei nu mai sunt, indiferent daca mai putem sa o definim sau sa o descriem.
Si, un alt lucru important al acestei iubiri: nimeni nu te intreaba daca o simti si de ce o simti. Nimeni nu vrea sa stie acest lucru pentru ca, in interior, fiecare din noi stim ca suntem facuti in asa fel, nascuti intr-un mod indoctrinat, cu aceasta forma a sentimentului iubirii.
Iubirea pentru un animal este ceva dragut, ceva care apare, insa, doar la cativa. Nu e ceva cu care ne nastem, sau cu care ramanem mult timp dupa disparitia companiei, dar e ceva care ne face mai sensibili, mai intelegatori, care ne innobileaza. Iubirea pentru un animal te face mai bun, mai inimos, te schimba.
Da, multora nu poate sa le schimbe natura cu samanta rea, intr-adevar; dar da o speranta, da de inteles ca pe langa invelisul rautatii, exista si ceva, un punct, chiar daca doar un punct pierdut, uitat sau nestiut, din intinderea sufletului, care e bun.
Cea mai puternica forma de iubire
Dar cea mai puternica forma de iubire, cea mai complexa, cea mai schimbatoare si inselatoare, precum si cea mai dureroasa, ramane cea pentru partener, pentru sufletul pereche. Aceasta forma de iubire este iubirea suprema, iubirea care te inalta, care te doboara, care te face sa te simti om, dar si sa te pierzi.
Iubirea pentru partener iti consuma cea mai mare energie, dar este si cea care te rasplateste cel mai mult.
Ce simti in momentele de fericire nu poate sa inlocuiasca nici o alta forma de iubire, nici macar cea pentru parinti. Este o alta forma de fericire, la alt nivel, o nirvana suprema care te hraneste, iti da sa bei si te tine intr-un stadiu al ignorantei puerile, inocente si plina de speranta si viitor, precum erau Adam si Eva in Paradis. Iar atunci cand o pierzi, caderea este dura, brusca, esti cicatrizat in inima pentru totdeauna, oricat de mult zici tu ca nu e asa, oricat de mult incerci sa te schimbi, oricat simti, dupa ani, ca iubesti din nou.
O cicatrice, odata facuta, nu va disparea cu timpul; poate sa isi schimbe forma, sa se micsoreze, sa uiti de existenta ei pana cand nu o vezi din nou, poti chiar sa o acoperi, prin operatie, dar asta nu inseamna ca ea nu e acolo. Indiferent ce-i vei face, ea va fi mereu acolo, corpul tau va stii de aceasta schimbare suferita de el. Iar cicatricile de pe inima sunt cele mai greu de sters.
Nu ne e greu sa ne descurcam cu iubirea, dar ne e greu sa o recunoastem, sa stim cand vine, sa ne dam seama de puterea ei si de prezenta ei: sa facem diferenta intre un sentiment temporar si iubirea adevarata.
Iar, cel mai greu, e sa reusim sa traim cu ea, odata ce ne-a invadat sufletul.
Fie ca se schimba, fie ca dispare pentru o perioada mai lunga, fie ca e prezenta permanent, de cele mai multe ori o ignoram, pentru ca nu o intelegem; nu stim sa convietuim cu ea, nu stim sa o imbratisam si nu stim ce vrem noi de la ea. Pentru ca nu iubirea vrea ceva de la noi, ea doar se pune la dispozitia noastra, precum se astearna frunzele toamna, ca un covor in calea iernii.
Noi trebuie sa invatam sa o folosim, sa o valofiricam, sa o multiplicam si, cel mai important, sa o intelegem si sa convietuim cu ea, fara sa mai dam vina pe ea, ori de cate ori suntem prea umani, noi, fiinte mortale ce nu inteleg mersul lumii si le e frica de propria umbra.
Concluzie
Iubirea este un sentiment. Poate divin, dar dat de divinitate atunci cand omenirea ii era pe plac. Poate este si o nascocire, dar doar daca ne referim la numele asociat acestui sentiment. Iubirea exista si trebuia imbratisata. Aceasta e singura cale de a o intelege si de a o domina.