Colonoscopia: Descriere, Pregatire Si Recuperare

Colonoscopia nu este atât de teribilă ca pregătirea pentru ea. În condițiile moderne, colonoscopia durează de la 20 de minute la 1 oră și, în cea mai mare parte a timpului, pacientul o petrece într-o stare inconștientă. Dar pregătirea pentru o colonoscopie este necesara nu mai puțin de o săptămână.

Ce este o colonoscopie?

Colonoscopia este un studiu prin care un medic poate detecta modificări sau anomalii ale intestinului gros și rectului. În timpul acestei proceduri, un tub flexibil lung (colonoscop) este introdus în anus. La sfârșitul acestuia este instalată o cameră video minusculă, care permite medicului să examineze suprafața internă în întregul intestin gros. Dacă este necesar, colonoscopia poate fi, de asemenea, utilizată pentru a elimina polipii sau alte tipuri de neoplasm sau pentru a lua probe de țesut pentru analiză (biopsie).

De ce am nevoie de colonoscopie?

Un medic poate recomanda unui pacient să se supună unei colonoscopii dacă:

• Pacientul se plânge de dureri abdominale, sângerări de la anus, constipație cronică, diaree și alte probleme cu intestinele.
• persoană dorește să fie examinată pentru cancerul de colon. Dacă pacientul are mai mult de 50 de ani și în acest caz nu a avut cazuri de cancer de colon în familie, medicul îl poate recomanda să se supună unei colonoscopii la fiecare 7-10 ani.
• Dacă corpulpacientului este înclinat să formeze polipi pe pereții intestinului gros, medicul poate sugera colonoscopia pentru a găsi și elimina polipii care rezultă în timpul examinării. Această procedură se realizează pentru a reduce riscul de apariție a cancerului colorectal.

Pregătirea pentru colonoscopia intestinului

Colonoscopia în sine nu ia mult timp. Aceasta este o procedură traumatică scăzută, cei mai mulți oameni o experimentează sub influența anesteziei și recuperarea dureaza câteva ore. Cea mai mare dificultate pentru pacienți nu este examinarea în sine, ci pregătirea pentru aceasta. Dacă colonoscopia a avut succes, următoarea ar putea să nu fie necesară timp de 7-10 ani.

Înainte de colonoscopie, este necesar să se curețe intestinul, pentru a fi gol și cât mai curat posibil, în caz contrar resturile de alimente și scaunul pot face dificilă examinarea. De obicei, atunci când medicul prescrie o colonoscopie, el îi spune pacientului cum să se pregătească pentru aceasta, ce să mănânce, ce medicamente să ia și ce reacții ar trebui să aștepte corpul în procesul de preparare. Metoda de pregatire pentru o colonoscopie este aleasă pentru fiecare pacient individual.

Cu șapte zile înainte de colonoscopie

Cu cel puțin șapte zile înainte de colonoscopie se recomandă să mergeți la farmacie și să cumpărați cele necesare. Lista cuprinde:

• Se recomandă utilizarea medicamentelor prescrise de un medic.
• Șervețele umede sau hârtia igienică bună. După mai multe călătorii la toaletă pentru o perioadă scurtă de timp, hârtia obișnuită de toaletă ieftină poate începe să zgârie și să irite pielea, servetele umede vor ajuta. Este de preferat să folosiți șervețele cu aloe sau vitamina E, aceste substanțe vor ajuta la calmarea pielii inflamate.
• Cremă antiinflamatoare hidratantă pentru piele. În timpul pregătirii pentru o colonoscopie, se recomandă să lubrifiați în mod regulat zona anusului cu cremă, aceasta va ușura iritarea și va reduce riscul de inflamație cauzată de diaree.
• Produse alimentare. La etapele ulterioare de pregătire pentru o colonoscopie, va fi necesar să se mănânce în conformitate cu prescripțiile medicului. Se recomandă alimente ușor digerabile care nu pot provoca constipație și o cantitate suficientă de lichid.

Cu cinci zile înainte de colonoscopie:

Dieta

În acest stadiu de pregătire, pacientul trebuie să-și ajusteze dieta pentru a include produse ușor digerabile și ușor de eliberat în mod natural (în special pentru persoanele care suferă de constipație). Acestea includ alimentele cu fibre slabe, cum ar fi pâinea ușoară, pastele, orezul, ouăle, carnea slabă (păsările de curte sau peștele), fructele fără semințe și coaja. Aproximativ două zile înainte de procedura, se recomandă trecerea la alimente moi cum ar fi ouăle amestecate, piure de legume și supe, fructe coapte fără coaja, de exemplu, banane.

Evitați alimentele care sunt dificile și lungi de digerat, rămășițele lor pot face dificil pentru medic să examineze intestinele. Acestea includ alimentele grase și prăjite, carnea, semințele, fructele cu coajă lemnoasă, cerealele, legumele brute, coaja de legume și fructe, varză, salată verde, porumb, năut.

Medicamente

Trebuie să se anunțe medicul în prealabil dacă pacientul ia medicamente (în special în cazul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, afecțiunilor cardiace sau anemiei). De asemenea, este necesar să se informeze despre utilizarea anticoagulantelor (de exemplu, Warfarina, etc.). Poate fi necesar să ajustați doza în funcție de examinarea viitoare sau chiar să refuzați să luați medicamente pentru perioada de pregătire.

Cu 24 de ore înainte de colonoscopie

Chiar dacă în stadiul anterior de pregătire pacientul a mâncat numai alimentele prescrise, cu o zi înainte de colonoscopie, ar trebui să renunțe la alimentele solide și să meargă exclusiv la alimentația lichidă. Motivul este că, curățarea intestinelor necesită timp. Pentru a elimina toate deșeurile solide care s-au acumulat în intestinul gros, va dura cel puțin 24 de ore. Dacă acestea rămân în intestine, medicul poate cere pacienților să se supună colonoscopiei în mod repetat, ceea ce înseamnă că procesul de pregatire va trebui să înceapă din nou.

Este foarte important ca în această perioadă organismul să primească o cantitate suficientă de lichid. Pacientul poate bea orice fel de lichide incolore, de preferat în fiecare oră cel puțin un pahar.

Cu o noapte înainte de colonoscopie

Deci, este timpul să scăpăm în cele din urmă de deșeurilor rămase in intestine. Purificarea intestinului se face cu ajutorul unui laxativ prescris de medic. De obicei, este recomandat un laxativ care trebuie luat în două etape: cu 12 ore înainte de procedura și cu 6 ore înainte de testare.

După luarea laxativului, intestinul uman va începe să împingă deșeurile într-un ritm accelerat, ceea ce duce la diaree. În plus față de diaree, pacientul poate simți crampe în cavitatea abdominală, umflarea abdomenului, disconfort, poate vomita. Dacă o persoană are hemoroizi, zona poate deveni inflamata, ceea ce va adăuga și mai multe senzații neplăcute.

Cu două ore înainte de colonoscopie

Nu puteți mânca și nici nu beți (chiar și apă). Această interdicție nu a apărut doar din cauza prezenței apei în stomac, o colonoscopie poate provoca vărsături, care poate provoca innecul pacientului sub anestezie generală. Unele instituții medicale recomanda o perioadă mai lungă de abstinență de la apă (până la 8 ore).

Cum se efectuează colonoscopia?

Atunci când efectuează o colonoscopie, pacientul va avea o mantie și, de regulă, nimic mai mult. De obicei, colonoscopia folosește anestezia generală (intravenos), dar uneori se utilizează anestezie locală, caz în care medicul face pacientului o injecție cu sedative sau ii dă pastile.

Pacientul se află lateral pe masă, tragând genunchii la piept. Doctorul intră cu colonoscopul în rect prin anus. Tubul colonoscopului este suficient de lung pentru ca medicul să examineze întregul intestin gros. Colonoscopul are un element ușor și este capabil să injecteze aer. Aerul extinde lumenul intestinului gros, ceea ce îi permite medicului să il examineze mai bine. Atunci când tubul se mișcă în interiorul intestinului sau se injectează aer în interior, pacientul poate simți crampe în cavitatea abdominală și dorește să meargă la toaletă.

La vârful tubului este o mică cameră video care trimite o imagine a suprafeței interioare a intestinului către monitor. Dacă este necesar, în același mod, medicul poate introduce în intestin instrumentele prin care se prelevează probe de țesut, îndepărtarea polipilor și a altor formațiuni anormale.

De regulă, o colonoscopie durează de la 20 de minute la 1 oră.

Rezultatele colonoscopiei

Rezultatul negativ este cel mai bun. Aceasta înseamnă că în timpul examinării medicul nu a detectat anomalii în intestinul gros. La pacienții vârstnici, un medic poate recomanda o examinare repetată a cancerului rectal după 7-10 ani. Dacă rezultatul negativ este cauzat de incapacitatea de a examina pe deplin intestinul datorat unui scaun rezidual, medicul va recomanda cel mai probabil să treceți printr-o colonoscopie (și etapa de pregătire pentru aceasta) din nou.

Un rezultat pozitiv este atunci când medicul constată anomalii ale intestinului gros (polipi, țesut modificat și așa mai departe). De regulă, majoritatea polipilor sunt formațiuni benigne, dar unele pot fi precanceroase. Polipii eliminați în timpul unei colonoscopii sunt trimisi la laborator pentru analiză, pentru a determina dacă sunt benigni, precancerosi sau maligni. În funcție de mărimea și numărul polipilor, medicul poate prescrie frecvența examenelor colonoscopice ulterioare. Dacă numărul de polipi este foarte mic, literalmente una sau două bucăți și diametrul lor nu este mai mare de 1 cm, atunci o colonoscopie ulterioară va fi necesară numai în cinci ani. Dacă polipii sunt mai mari, mărimea acestora este mărită sau analizele de laborator au arătat că au anumite caracteristici, medicul poate recomanda efectuarea unei colonoscopii în trei ani (în absența altor factori de risc). Dacă polipii sunt maligni, poate fi necesară o colonoscopie după 3-6 luni.

Când se efectuează o colonoscopie repetată?

În cazul în care medicul este nemulțumit de rezultatele examinării (el poate investiga complet suprafața intestinală, scaunul rezidual sau alte obstacole interferează), el poate să recomande o colonoscopie repetata (și a doua etapă de pregătire). Dacă pe traseul endoscopului există obstacole insurmontabile, se folosește de obicei un studiu de contrast aerian (clisme de bariu) sau o colonoscopie virtuală, atunci când intestinul este examinat utilizând o tomografie computerizată multispirală.

După o colonoscopie

După terminarea examinării, durează aproximativ o oră pentru ca pacientul să înceapă să se recupereze. Este recomandabil ca membrii familiei, prietenii sau rudele să-l ducă acasă, deoarece nu va fi posibil să scape complet de consecințele luării unui sedativ până la sfârșitul zilei. În această stare, nu este recomandat să vă aflați în spatele volanului sau să vă angajați în activități care necesită concentrare.

De regulă, după o colonoscopie, pacientul nu ii este recomandat să mănânce timp de o oră. După această perioadă, puteți mânca ceva cu textura mica și ușor de digerat. Dacă un polip a fost înlăturat în timpul unei colonoscopii, medicul poate recomanda respectarea dietei pentru o anumită perioadă de timp.

Uneori după încheierea examenului, pacientul se poate simți umflat sau sa emită gaze, astfel încât aerul iese din rect, care a ajuns acolo ca urmare a unei colonoscopii. Dacă simptomele durerii persistă, puteți lua un analgezic.

La prima defecație după o colonoscopie, în fecale se pot observa urme mici de sânge. De regulă, nu este nimic de îngrijorat, de obicei, sângele dispare odată cu defecarea repetată. Dar dacă sângele continuă să curgă, există cheaguri de sânge în scaun, pacientul suferă de dureri abdominale, are febră, trebuie să consulte imediat un doctor.

Cum ne pregatim pentru colonoscopie?

Pregatirea pentru colonoscopie CT incepe cu trei zile inaintea examinarii.

Cu 3 zile inainte pacientul va incepe prin:

In preziua explorarii incepand cu ora 14 se administreaza oral solu?ia de FORTRANS, care produce  lavajul intestinal: intre 2 -4 pachete (in functie de greutatea corporala si dificultatea tranzitului intestinal) dizolvate in 2-4l de apa se beau in decurs de 2 ore, respectiv 3 sau 4 ore. Urmeaza un repaus alimentar total (sunt permise doar lichide) pana in momentul examinarii. Solutia este bine tolerata, lipsita de toxicitate si nu influenteaza constantele biologice.

Obiectivul este de a avea cat mai multe scaune, pana cand scaunul devine apos, aproape limpede.
Daca in mod curent urmati o anume medicatie, aceasta este permisa in ziua investigatiei.

Anatomia colonului

Colonul este componenta a sistemului digestiv si este alcatuit din : cec cu apendice, colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid.

Cecul este prima parte a intestinului gros, cu o lungime de aprox. 6 cm, o latime de 7 cm si un volum de 200-400 ml. Pe fata postero – mediana în cec , la o distanta de 2 – 3 cm de valva ileocecala se deschide apendicele vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o lungime ce variaza între 2 – 20 cm .

Colonul este partea intestinului gros cuprins intre cec si rect. Se intinde de la valva ileocecala pana in dreptul celei de a treia vertebra sacrala, unde se continua cu rectul. Pe lungimea sa se disting patru parti : colonul ascendent, transvers, descendent si sigmoid.

Colonul ascendent are o lungime de aproximativ 1-3 cm si corespunde flancului drept al peretelui abdominal. La suprafata colonului ascendent se observa : hausterele si teniile (tenia libera fiind anterior , tenia mezocolica posteromedial si tenie omentala posterolateral) si apendicele epiploice .

Colonul transvers se întinde între flexura colica dreapta si flexura colica stânga , având o lungime de circa 40 – 50 cm , o directie oblica si putin ascendenta , formând între cele doua flexuri o ansa cu concavitatea superioara . Lateral flexurile colice se leaga de peretele lateral, respectiv de diafragma prin ligamentul frenocolic drept (sustine marginea lobului drept hepatic si stâng) si stâng (sustine splina ).La nivelul acestuia, tenia mezocolica este situata posterior sau posteromedial, tenia omentala anterior, iar tenia libera inferior .

Colonul descendent are o lungime de 25 cm si se întinde între flexura colica stânga si pâna în fosa iliaca stânga , fiind un organ retroperitoneal.

Colonul sigmoid masoara circa 40 cm si se întinde de la strâmtoarea superioara a pelvisului si articulatia iliaca stânga pâna la nivelul celei de-a treia vertebre sacrate unde se continua cu rectul.

Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplasarea continutului spre rect. Materiile fecale sunt acele resturi care nu au putut fi digerate de stomac, insa din care acesta a extras proteinele si substanele hranitoare.

Cateva boli ale colonului sunt : polipii colonici, cancerul de colon, colonoscopia virtuala, sindromul de colon iritabil, boala Crohn.

Colonul este o parte sensibila a sistemului digestiv, deci necesita o atentie sporita asupra alimentelor consumate.