Durerile articulare pot aparea din multe motive. La multi oameni, acestea apar din cauza artritei (inflamarea articulatiilor), care este de mai multe tipuri. La altii, cum ar fi cei cu fibromialgie sau tiroida nederactiva, durerea apare chiar daca nu exista o inflamatie.
Durerea articulara poate varia de la o durere usoara pana la o durere severa, arzatoare intr-una sau mai multe articulatii. In unele cazuri, durerea articulara este asociata cu alte simptome, cum ar fi umflarea articulatiei si rigiditatea, pielea rosie si calda, dar si cu alte simptome ce pot afecta intregul corp precum oboseala, scaderea in greutate sau febra.
Cauze – de ce apar durerile de articulatii?
Datorita multiplelor cauze ale durerii articulare, acestea ar trebui separate in doua clase – dureri de articulare cauzate de artrita si dureri articulare care nu au legatura cu artrita.
Dureri provocate de artrita
Durerea articulara provocata de artrita indica faptul ca inflamatia are loc in spatiul articular. Exista mai multe tipuri de artrita, iar cauzele lor difera.
Osteroartrita
Osteoartrita este cea mai intalnita forma de artrita. Osteoartrita se dezvolta ca urmare a descompunerii cartilajului care serveste ca o perna intre oasele unei articulatii. Acest tip de articulatii tinde sa afecteze genunchii, soldurile, gatul, partea inferioara a spatelui si degetele.
Durerea provocata de osteroartrita trece adesea de la o durere ascutita, intermitenta, la o durere constanta, care se agraveaza pe masura ce ne miscam, dar se amelioreaza cand ne odihnim. Rigiditatea articulatiei si limitarea miscarii sunt, de asemenea, caracteristici ale durerii articulare provocate de osteoartrita. In timp ce osteoartrita este, de fapt, o artrita non-inflamatorie, un subtip agresiv de osteroartrita, numit osteroartrita eroziva este inflamatorie. Osteoartrita eroziva apare cel mai frecvent la femeile aflate la postmenopauza si determina aparitia treptata a durerilor articulare si a rigiditatii.
Gonartroza (durere de genunchi) : Tratamente Rapide și Soluții Naturiste.
Guta și Pseudoguta
Guta este un tip de artrita inflamatorie care apare la anumiti oameni cu niveluri ridicate de acid uric in sange. Pe masura ce acidul uric se acumuleaza, acesta poate forma cristale in anumite spatii articulare, cum ar fi degetul mare, glezna sau genunchi.
Un atac clasic de guta apare ca un episod brusc de drureri articulare severe, adesea, intr-o articulatie (de exemplu, degetul mare). Durerea articulara este adesea extrema si este asociata cu roseata, umflarea si incalzirea articulatiei. Fara tratament, un atac de guta poate dura intre trei zile si doua saptamani.
Pseudoguta, cunoscuta si sub denumira de boala de depunere a pirosfatului de calciu (CPPD) este un tip de artrita inflamatorie care apare ca urmare a acumularii de cristal de calciu in anumite articulatii, cel mai frecvent in genunchi, incheieturi, umeri, glezne, picioare si coate. Ca si in cazul gutei, durerea unui atac acut de pseudoguta este brusca, severa si asociata cu alte simptome precum umflarea si incalzirea articulatiei.
Artrita septica
In cazul artritei septice, o articulatie se infecteaza, cel mai frecvent, cu o bacterie si mai rar cu o ciuperca (de exemplu Candida) sau micobacterii (de exemplu tuberculoza).
Artrita septica tinde sa afecteze o singura articulatie, de obicei, genunchiul, glezna, incheietura sau soldul. Articulatia afectata este umflata, calda si rigida, fiind prezenta si febra. In multe cazuri, artrita septica este cauzata de o infectie bacteriana in sange care apoi se deplaseaza in spartiul articular.
Artrita virala
Mai multe virusuri diferite pot provoca artrita. Cele mai frecvente sunt hepatita B si C, parvovirusul B19, HIV si alfavirus (virusuri transmise de tantari).
Artrita reumatoida este o boala cronica, autoimuna care se dezvolta treptat. In timp ce boala afecteaza predominant articulatiile, pot aparea dureri musculare, febra, pierdere in greutate, furnicaturi in maini si oboseala.
Spondiloartrita
Spondiloartrita este o familie de boli reumatice inflamatorii care includ urmatoarele patru afectiuni:
- Spondilita anchilozanta – este o spondiloartropatie axiala, deoarece afecteaza in principal spatele, gatul si articulatiile sacroiliace (care conecteaza coloana vertebrala la pelvis). Durerea articulara tinde sa apara la varsta adulta timpurie, inainte de varsta de 45 de ani, sa se dezvolte treptat si sa se amelioreze odata cu activitatea. Rigiditatea matinala care dureaza mai mult de 30 minute este, de asemenea, frecventa in spondilita anchilozanta.
- Artrita psoriazica – pana la 30% dintre persoanele cu psoriazis sunt afectate de artrita psoriazica. Aceasta afecteaza cel mai frecvent articulatiile finale ale degetelor de la maini si de la picioare, provocand o durere palpitanta. Alte simptome pot include degete umflate si probleme cu unghiile. Interesant este ca severitatea psoriazisului nu se coreleaza cu severitatea artritei, iar la aproximativ 15% dintre oameni, durerea articulara apare inainte de aparitia psoriazisului.
- Artrita reactiva – acest tip se caracterizeaza prin dezvoltarea durerilor articulare si aparitia umflaturilor. Organisme bacteriene specifice legate de dezvoltarea artritei reactive includ Salmonella, Campylobacter, Shigella, Yersinina si Chlamydia. Articulatiile tipice implicate in artrita reactiva sunt genunchiul, glezna si piciorul.
- Artrita asociata cu boala inflamatorie a intestinului – durerea si inflamatia articulara, mai ales in articulatii mai mari, cum ar fi genunchii si soldurile, pot aparea la persoanele cu boala inflamatorie a intestinului (boala Crohn sau colita ulcerativa).
Lupus eritematos sistemic
Inflamarea articulatiilor, in special a genunchilor, incheieturilor si articulatiilor degetelor, este frecventa in lupusul eritematos sistemic – o boala cronica, autoimuna, care poate afecta aproape fiecare organ din corp.
Ca si artrita reumatoida, aceleasi articulatii, de pe aceeasi parte a corpului tind sa fie afectate de lupus eritematos sistemic. Cu toate acestea, spre deosebire de artrita reumatoida, rigiditatea matinala nu dureaza atat de mult, iar durerea articulara tinde sa fie de scurta durata si migratorie, trecand de la o articulatie la alta intr-o perioada de 24 de ore.
Polimialgia reumatica
Polimialgia reumatica este o boala inflamatorie a articulatiilor care determina aparitia durerilor semnificative la nivelul muschilor si articulatiilor, dar si rigiditate la nivelul umerilor, gatului si soldurilor.
Umflarea articulatiei si sensibilitatea pot aparea, de asemenea, la incheieturi si degete. Picioarele si gleznele nu sunt niciodata afectate, iar boala afecteaza doar persoanele cu varsta peste 50 de ani.
Interesant este ca polimialgia reumatica este asociata cu o alta afectiune reumatica numita arterita cu celule gigant, care este o boala inflamatorie a vaselor de sange care provoaca inflamatii in arterele capului si scalpului.
Alte boli reumatice sistemice
Desi poate fi greu de crezut, lista de mai sus nu este completa. Alte boli sistemice mai putin frecvente pot provoca artrita, cateva exemple fiind:
- Scleroza sistemica
- Sarcoidoza
- Febra mediteraneana familiala
Dureri articulare care nu au legatura cu artrita
Aceste afectiuni pot cauza dureri articulare ,dar nu au legatura cu artrita sau cu un proces inflamator in articulatie.
Fibromialgia
Simptomul predominant al fibromialgiei, o afectiune cronica, este sensibilitatea raspandita a muschilor. Pe langa durerile musculare, oamenii adesea observa durerile articulare si uneori umflarea articulatiei.
Hemartroza
Hemartroza, atunci cand apare sangerarea intr-o articulatie, poate aparea din mai multe motive, inclusiv un traumatism, o complicatie postchirurgicala sau un hemagiom sinovial.
Hipotiroidism
Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului – o glanda tiroidiana nederactiva – este tiroidita lui Hashimoto, care apare atunci cand sistemul imunitar lanseaza un atac asupra tiroidei. Hipotiroidismul poate provoca numeroase simptome, inclusiv oboseala, crestere in greutate, constipatie, intoleranta la frig si dureri articulare.
Poti fi surprins sa afli ca durerile inexplicabile, inclusiv durerile articulare sunt o manifestare fizica primara a depresiei. Acestea fiind spuse, alte simptome comune ale depresiei includ pierderea interesului pentru activitatile placute, schimbarea apetitului, tulburari de somn, dificultati de concentrare si sentimente de vinovatie.
Cand trebuie sa mergi la medic
Desi este important sa-ti faci o programare la medic pentru orice problema care apare la nivelul articulatiilor, asigura-te sa solici ajutor medical daca ai oricare dintre urmatoarele simptome asociate cu durerea articulara, sau daca durerea articulara este severa:
- Febra
- Pierdere in greutate inexplicabila
- Umflatura semnificativa
- Amorteala brusca sau slabiciune musculara
Diagnosticarea motivului din spatele durerii articulare necesita un istoric medical complet si o examinare fizica, urmata uneori de analize de sange si teste imagistice. Rareori este necesara o biopsie (o proba de tesut). Odata ce primesti un diagnostic, medicul iti va da si un plan de tratament care include medicamente si strategii de auto-ingrijire, terapie fizica, si mult mai rar, chirurgie.
Daca esti deschis si la alte alternative poti incerca si urmatoarele produse create din ingrediente naturale, insa va trebui mai intai sa discuti cu medicul tau. Cand apare durerea articulara, corpul tau incearca sa-ti spuna ca se intampla ceva neplacut. Vestea buna este ca, descoperind cauza durerii, problema poate fi rezolvata.
