Află când se vopsec, conform traditiei, ouăle de Paște si care sunt motivele pentru care ele se vopsec in aceasta zi. Este o greseala majoră pe care toate multe gospodine o repetă anual, fără să își dea seama!
Dacă până acum s-au concentrat pe curățenia din locuințe și curți, de joi, casnicele pun mătura deoparte și încep să organizeze masa de Paște.
Care este ziua in care se vopsec ouale si de ce?
Conform tradiției, Joia Mare, cunoscută și sub denumirea de Joia Patimilor, este ziua în care casnicele pictează ouăle în roșu sau alte culori, în funcție de preferințe.
Totuși, nuanta roșie este cea mai populară, deoarece simbolizează sângele lui Iisus Hristos, crucificat pentru mântuirea umanității. Se crede că dacă ouăle sunt vopsite în Joia Mare, ele nu se vor altera pe parcursul întregului an.
Folclorul păstrează mai multe povești creștine care justifică vopsirea/pictarea ouălor de Paște în roșu și faptul că acestea au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre acestea povestește că Maica Domnului, venită să-și jelească fiul crucificat, a așezat coșul cu ouă lângă cruce, iar acestea s-au colorat în roșu din cauza sângelui care se scurgea din rănile lui Iisus. Domnul, observând că ouăle s-au colorat în roșu, a spus celor prezenți:
„De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.
Ce inseamna ouale rosii in traditia noastra?
În tradiția noastră populară, oul roșu de Paște reprezintă sângele Domnului și se spune că ar avea puteri miraculoase, având capacitatea de a vindeca, alunga răul și aduce sănătate, frumusețe, vitalitate și prosperitate. Ouale vopsite în alte nuanțe (galben, verde, albastru) simbolizează bucuria primăverii. Cele vopsite în negru sunt realizate în memoria celor decedați. Ouale închistrite simbolizează Mântuitorul, care a ieșit din mormânt și a înviat, asemenea puiului ce iese din coajă.
Conform credințelor populare, ziua în care se vopsesc ouăle este joia din Săptămâna Patimilor, denumită și Joia Mare. Se consideră că ouăle roșii vopsite în această zi nu se vor altera pe parcursul întregului an. De asemenea, se crede că ouăle roșii duse la biserică și sfințite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, o vor feri de grindină și piatră.
Despre spalarea pe față cu „apă nouă”:
În mediul rural, mai există obiceiul ca, în dimineața zilei de duminică a Paștelui, oamenii să se spele pe față cu apă nouă sau apă neîncepută în care se pune un ou roșu, având convingerea că astfel vor fi frumoși și sănătoși tot anul, la fel ca un ou roșu. După consumarea ouălor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se că astfel pământul va fi fertil și va aduce recoltă bogată.
Potrivit tradiției, ouăle de Paște erau culese din cuib în miercurea celei de-a patra săptămâni a Postului Mare, numită și „miercurea Paresimilor”. Există obiceiul ca gospodinele să nu strângă ouăle de la lăsatul secului și până în această zi. Se credea că ouăle culese în această zi nu se stricau până la Paște. În acest moment se alegeau ouăle pentru preparatele de Paște și cele care urmau să fie vopsite.
Deși erau adunate în acea zi, colorarea ouălor se realiza în joia săptămânii precedente Paștelui, dar niciodată în Vinerea Mare. Tradiția populară afirmă că ouăle roșii sunt privite ca apărătorii locuinței, motiv pentru care nu ar trebui să lipsească. În același timp, oul simbolizează viața eternă, fertilitatea, reînvierea și norocul. În vremurile străvechi, ouăle erau vopsite în diverse culori și dăruite cu prilejul sosirii primăverii, simbolizând astfel renașterea naturii, însoțită de explozia de culori caracteristică acestei perioade.
