Cancer de colon: cauze, simptome, tratament

Semnele si simptomele prezentate de cancerul de colon tind sa nu fie specifice. Cu alte cuvinte, semnele si simptomele pot sa apara datorita unui numar mare de afectiuni diferite.

Atunci cand cancerul de colon este detectat in etapele sale de la inceput, e posibil ca acesta nici sa nu fi cauzat simptome. Simptomele pot, de asemenea, sa varieze, in functie de locatia specifica din colon in care este localizata tumoarea.

Unele simptome si semne prezentate de cancerul de colon sunt:

• Sangerare rectala sau sange prezent in scaun
• Scaun inchis la culoare
• O schimbare in tranzitul intestinal
• Schimbari produs in constistenta scaunului
• Constipatie
• Diaree

Info: am impartit acest articol in mai multe subarticole sa fie mai usor de citit:

1. Teste pentru diagnosticarea cancerului de colon
2. Testele de sange din materiale fecale pentru cancerul de colon
3. Tratamentul cancerului de colon aflat in stadiul 4

Informatii despre cancerul de colon

• Cancerul de colon reprezinta o tumoare maligna care apare pe peretele interior a intestinului mare (colonului) sau a rectului
• Cancerul colorectal este a treia cea mai intalnita forma de cancer din Statele Unite, atat in randul barbatilor, cat si a femeilor
• Printre cei mai obisnuiti factori de risc, se numara inaintarea in varsta, apartenenta la rasa afro americana, un istoric familial de cancer colorectal, polipi pe colon si colita ulcerativa
• Majoritatea cancerelor colorectale se dezvolta din polipi. Indepartarea polipilor de pe colon ajuta la prevenirea cancerului de colon.
• Polipii de colon si cancerul timpuriu pot sa aiba semne si simptome nespecifice pentru cancer. Prin urmare, este foarte important sa faci anumite teste pentru cancerul colorectal.
• Diagnosticul de cancer colonorectal poate sa fie pus prin sigmoidoscopie sau prin colonoscopie, cu confirmarea prin biopsie a prezentei unor tesuturi canceroase
• Tratamentul pentru cancerul colorectal depinde de localizare, de dimensiuni, de gradul de raspandire a cancerului, dar su de varsta pacientului in cauza.
• Interventia chirurgicala reprezinta cel mai obisnuit tratament pentru cancerul colorectal
• Cancerele colorectale depistate din timp pot fi tratate, in mod obisnuit, prin chirurgie
• Chemoterapia poate determina extinderea duratei de viata si poate sa determine imbunatatirea calitatii vietii atat pentru cei care au avut, cat si pentru cei care traiesc cu cancer colorectal aflat in metastaza. Poate, de asemenea, sa reduca riscul de aparitie a cancerului in cazul pacientilor care au un grad crescut de risc de cancer de colon

Ce este colonul si ce face acesta?

Colonul si rectul sunt portiunile finale ale tubului care se extinde de la gura si pana la anus. Mancarea intre pe gura, unde este mestecata si mai apoi inghitita. Apoi, aceasta calatoreste prin esofag si apoi ajunge in stomac, unde este impartita in particule mai mici si apoi intra in intestinul subtire intr-un mod foarte controlat. In intestinul subtire, are loc ultimul proces de digerare a mancarii si de absorbtie a substantelor nutritive care se afla in mancare.

Mancarea care nu este absorbita si digerata intra in intestinul gros (in colon) si, in cele din urma, in rect. Intestinul gros ca un loc de stocare al reziduurilor; totusi, apa, sarea si unele vitamine sunt absorbite si la acest nivel. In plus, o parte a mancarii care nu a fost digerata, cum ar fi de exemplu fibrele, este digerata de catre bacteriile din colon si unii dintre produsii de digestie sunt absorbiti in colon si mai apoi in corp. ( se estimeaza ca 10 procente din energia preluata din mancare provine din acesti produsi ai digestiei bacteriene din colon).

Mancarea nedigerata care a ramas, celulele aflate pe moarte din captuseala interioara a intestinelor si un numar mare de bacterii sunt stocate in colon si trimise periodic in rect. Sosirea lor in rect initiaza un tranzit intestinal care parasesc colonul sub forma de scaun.

Desi intestinul gros este ca un tub, din punct de vedere structural este un tub complicat, mai degraba ca un tub radial din otel decat un furtun de gradina. Acest tub e alcatuit din patru straturi. Primul strat este un strat intern de celule care captusesc cavitatea prin care trece mancarea, digerata sau nedigerata, si care poate numele de mucoasa.

Aceasta mucoasa e atasata de un al doilea strat, submucoasa, care s-a atasat de un strat de muschi, sub forma unei tunici musculare. Intregul tub este inconjurat de tesut fibros numit “tesut seros”. Cele mai obisnuite tipuri de cancere ale intestinului gros (tipurile care denumite “adenocarcinom”) apar din mucoasa, stratul intern de celule.

Aceste celule sunt expuse la toxine din mancare si din bacterii, dar si la un anumit nivel de uzura mecanica, si sunt inlocuite relativ rapid. Greselile ( in mod obisnuit o serie intreaga de greseli in care sunt implicate genele din celulele de inlocuire) duc la aparitia unor celule anormale si la proliferarea scapata de sub control a acestor celule, ceea ce determina aparitia cancerului. Schimbarea rapida a celulelor permite sa se faca mai multe greseli prin comparatie cu tesuturile care nu sunt schimbate chiar atat de des (cum ar fi, de exemplu, celulele hepatice).

Unde este localizat colonul?

Cea mai mare parte a intestinului gros se afla intr-o cavitate din abdomen numita cavitatea peritoneala. Anumite parti ale colonului se pot misca libere in cavitatea peritoneala, pe masura ce mancarea nedigerata continua sa treaca prin acestea. Pe masura ce colonul se indreapta de rect, acesta devine fixat de tesuturile din spatele cavitatii peritoneale, o zona numita retroperitoneu.

Capatul final al intestinului gros, partea care se afla in retroperitoneu, este rectul. Spre deosebire de cea mai mare parte a intestinului gros, rectul e fixat in loc de tesuturile care il inconjoara. Datorita locatiei sale, tratamentul pentru cancerul rectal este deseori diferit decat tratamentul pentru cancerul localizat in restul colonului.

Intestinul gros (colonul) al omului are o lungime de aproximativ 180 de centimetri.

Ce este cancerul de colon?

Cancerele colonului si ale rectului (cancer colorectal) incep atunci cand procesele normale de inlocuire a celulelor din colon incep sa dea gres. Greselile din diviziunea celulara incep sa apara din ce in ce mai frecvent. Din motive care nu sunt intelese indeajuns, uneori apar unele greseli care scapa de sistemele noastre de editare. Atunci cand se intampla acest lucru, aceste celule incep sa se divida in mod independent de verificarile si echilibrele normale care controleaza procesele de crestere celulara.

Pe masura ce aceste celule anormale cresc si se divid, acestea duc la aparitia unor formatiuni in colon denumite polipi. Polipii pot sa varieze ca tip, dar majoritatea sunt tumori pre canceroase care cresc de-a lungul anilor si nu se raspandesc. Pe masura ce polipii cresc, alte noi mutatii genetice destabilizeaza si mai mult celulele. Atunci cand aceste tumori pre canceroase isi schimba directia si invadeaza alte straturi ale intestinului gros ( cum ar fi stratul sub mucos sau cel muscular), polipii pre cancerosi devin cancerosi.

In majoritatea cazurilor, acest proces este foarte incet, avand nevoie de cel putin 8 pana la 10 ani de a se dezvolta din acele celule aberante pana la cancer. Cancerul colorectal este in mod obisnuit un adenocarcinom, un termen care se refera la un tip de cancer care se formeaza in anumite tesuturi de captusire din corp.

Din momentul in care un cancer colorectal incepe sa se formeze, acesta incepe sa creasca in doua moduri. In primul rand, cancerul poate sa creasca la nivel local si sa se extinda prin peretii intestinului si sa invadeze alte structuri adiacente, ceea ce face ca masa (numita tumoare primara) sa fie o problema mai mare si mai dificl de indepartat.

Extensiile locale pot determina simptome aditionale, cum ar fi de exemplu durerea, senzatia de plin, perforari ale colonului sau blocaje ale colonului ori ale structurilor apropiate. In al doilea rand, pe masura ce cancerul creste, acesta incepe procesul de metastaza, eliminand cateva mii de celule in fiecare zi in sange si in sistemul limfatic, ceea ce poate determina formarea unor cancere in alte zone din corp. Cancerele colorectale se raspandesc cel mai des initial la nodulii limfatici din apropiere, inainte de a calatori spre alte organe aflate la distana mai mare.

Odata ce nodulii limfatici locali sunt implicati, cancerul incepe sa se raspandeasca in ficat, in cavitatea abdominala si in plamani, care sunt cele mai obisnuite destinatii ale raspandirii din metastaza.

Cancerul colorectal este al treilea cel mai raspandit tip de cancer din Statele Unite, atat in randul femeilor, cat si al barbatilor. Afecteaza peste 135000 de oameni in fiecare an, reprezentand aproximativ 8 procente din toate tipurile de cancer. Aproximativ 4,3 % din oameni vor fi diagnosticati cu cancer de colon sau cu cancer rectal la un moment dat in viata lor.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru cancerul de colon?

Medicii sunt absolut siguri de faptul ca cancerul colorectal nu e contagios ( o persoana nu poate sa contracteze aceasta boala de la un pacient cu cancer). Unii oameni sunt mai predispusi decat altii sa dezvolte cancer colorectal.

Printre factorii care determina cresterea riscului de a dezvolta cancer colorectal, se numara: varsta inaintata, apartenenta la rasa afro americana, aportul mare de grasimi, un istoric familial de cancer colorectal si de polipi, prezenta polipilor in intestinul gros si anumite boli inflamatorii ale intestinului gros, in special colita ulcerativa cronica.

• Varsta: Inaintarea in varsta este principalul factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal. Aproximativ 90 de procente dintre cazurile de cancer colorectal sunt diagnosticate dupa varsta de 50 de ani.
• Rasa: Afro americanii au o incidenta mai mare de cancere colorectale decat oamenii de alte rase.

Dieta alimentara si cancerul colorectal

Dietele alimentare cu un continut ridicat de grasimi s-au dovedit in numeroase studii a predispune oamenii la cancer colorectal. In tarile cu o incidenta ridicata de cancere colorectale, consumul de grasimi de catre populatie este mai ridicat decat in tarile in care sunt putine cazuri de cancer colorectal. Se considera ca digerarea grasimilor care are loc in intestinul subtire si in intestinul gros duce la formarea unor substante care provoaca cancer (carcinogene).

De asemenea, studiile de cercetare au aratat ca dietele alimentare cu un continut mare de legume si alimente cu un continut mare de fibre, cum ar fi cerealele integrale, contin cantitati mai mici din aceste grasimi care produc carcinogeni si ar putea contracara efectele carcinogenilor. Aceste efecte pot sa ajute la reducerea riscului de cancer.

Polipii de pe colon si cancerul colorectal

Cercetarile arata ca majoritatea cancerelor colorectale se dezvolta din acesti polipi colorectali. Prin urmare, indepartarea polipilor colorectali benigni ( dar pre cancerosi) poate sa previna dezvoltarea cancerului colorectal. Polipii colorectali pre cancerosi sunt denumiti in mod obisnuit polipi adenomatosi. Acestia se dezvolta atunci cand daunele cromozomale apar in celulele din captuseala interioara a colonului.

Daunele produse duc la dezvoltarea de celule anormale, dar celulele inca nu au dezvoltat abilitatea de a se raspandi, semnul clasic de cancer. In schimb, tesutul in crestere ramane localizat la nivelul polipilor. Atunci cand daunele cromozomale cresc in interiorul polipului, cresterea celulara scapa de sub control si celulele incep sa se raspandeasca, adica devin cancer. Prin urmare, polipii din colon, care initial sunt benigni, incep sa devina cancerosi.

Colita ulcerativa si cancerul colorectal

Colita ulcerativa cronica provoaca inflamarea captuselii interioare a colonului. Cancerul de colon este o complicatie cunoscuta a colitei ulcerative cronice. Riscul de cancer incepe sa creasca dupa o perioada de 8 pana la 10 ani de colita. Riscul de a dezvolta cancer de colon al unui pacient cu colita ulcerativa are, de asemenea, legatura cu localizarea si gradul de dezvoltare al acestei boli.

Pacientii cu un risc foarte mare de cancer sunt cei care un istoric familial de cancer de colon, o durata lunga a colitei ulcerative, o implicare extinsa a colonului cu colita ulcerativa.

Din moment ce cancerele care sunt asociate cu colita ulcerativa au un rezultat mai favorabil atunci cand sunt depistate mai devreme, examinarile anuale ale colonului sunt deseori recomandate dupa 8 ani de boala. In timpul acestor examinari, mostre de tesut sunt luate, pentru a se cauta schimbari precanceroase in celulele din captuseala interioara a colonului. Atunci cand sunt descoperite schimbari precanceroase, indepartarea colonului ar putea fi necesara pentru a preveni cancerul de colon.

Factorii genetici si cancerul colorectal

Materialul genetic al unei persoane este un factor foarte important atunci cand vorbim de factorii de risc de a dezvolta cancer de colon. Faptul ca ai o ruda de gradul 1 cu cancer colorectal iti dubleaza riscul de a dezvolta cancer colorectal, in special daca ruda respectiva a fost diagnosticata inainte de a implini 55 de ani.

Chiar daca istoricul de familie este un factor important de risc, majoritatea cazurilor de cancer de colon ( aproximativ 80%) apar sporadic in randul pacientilor fara un istoric de familie de cancer de colon. Aproximativ 20% dintre cazurile de cancer sunt asociate cu un istoric familial de cancer de colon.

Cromozomii contin informatii genetice si daunele produse asupra cromozomilor provoaca defecte genetice, care duc la formarea de polipi la nivelul colonului si ulterior la aparitia cancerului. In cazurile sporadice de polipi si cancer (polipii si cancerele care se dezvolta in absenta unui istoric de familie) daunele asupra cromozomilor apar in timpul vietii de adult. Cromozomii afectati pot fi gasiti doar la nivelul polipilor si al cancerelor care se dezvolta din acea celula.

Dar, in sindromurile ereditare de cancer de colon, defectele cromozomale sunt mostenite inca de la nastere si sunt prezente in fiecare celula din corp. Pacientii care au mostenit genele ereditare de cancer de colon au un risc de a dezvolta polipi pe colon, in mod obisnuit la varste fragede, si prezinta un risc foarte mare de a dezvolta cancer de colon inca din tinerete; de asemenea, aceste persoane prezinta un risc mai mare de a dezvolta cancer si la nivelul altor organe.

Polipii adenomatosi familiali reprezinta un sindrom ereditar de cancer de colon, in care membrii familiei afectate vor dezvolta un numar foarte mare (cateva sute si posibil chiar cateva mii) de polipi pe colon inca din timpul adolescentei. Daca aceasta afectiune nu e depistata si tratata din timp ( tratamentul implica indepartarea colonului), o persoana ce prezinta aceasta afectiune cu siguranta va dezvolta si cancer de colon de la acesti polipi. Cancerul cu siguranta se va dezvolta pana cand persoana va ajunge pana la varsta de 40 de ani.

Acesti pacienti prezinta, de asemenea, si un risc mai mare de a dezvolta si alte forme de cancer, in glanda tiroida, in stomac si in ampula (parte a canalului bilei, care face legatura intre intestinul subtire si ficat), dar si unele tumori benigne, numite tumori desmoide. Polipii adenomatosi familiali apar datorita unei mutatii la nivelul unei anumite gene, care a fost denumita gena APC. Mutatia specifica poate sa fie identificata la majoritatea oamenilor cu testele potrivite si asemenea teste sunt recomandate pentru persoanele cu polipi adenomatosi familiali, dar si pentru membrii familiei din care fac parte.

Polipii adenomatosi familiali atenuati reprezinta o forma mai blanda a acestei afectiuni. Membrii afectati ai familiei dezvolta mai putin de 100 de polipi. Cu toate acestea, ei tot prezinta un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon inca de la o varsta foarte frageda. Ei prezinta de asemenea un risc mai mare de a dezvolta polipi gastrici si polipi duodenali.

Cancerul de colon nonpolipozic ereditar (numit, de asemenea, si sindromul Lynch) este un sindrom ereditar de cancer colorectal, in care membrii familiei afectate pot sa dezvolte polipi pe colon si cancere, de obicei in portiunea dreapta a colonului, in jurul varstei de 30-40 de ani. Pacientii cu aceasta afectiune prezinta, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta cancer uterin, cancer de stomac, cancer ovarian si cancere ale ureterului (tuburile care conecteaza rinichii la vezica urinara).

In mod ironic, se pare ca, in timp ce cancerul de colon apare mai frecvent in cazul pacientilor care sufera de aceasta afectiune, aceste cazuri pot sa fie mai usor de tratat decat cazurile sporadice de cancer de colon. Anomaliile genetice specifice asociate cu aceasta afectiune au fost identificate si pacientii si membrii familiei lor pot sa fie testati pentru a se vedea daca aceasta afectiune este prezenta si in cazul lor si daca membrii familiei prezinta si ei aceasta anomalie si, prin urmare, sunt predispusi de a dezvolta cancer.

Sindromul polipozic MYH este un sindrom ereditar de cancer de colon ce a fost descoperit recent. Membrii afectati ai familiei dezvolta in mod obisnuit intre 10 si 100 de polipi la varsta de aproximativ 40 de ani si prezinta un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon. Si in acest caz a fost identificata anomalia genetica.

Este foarte important de retinut faptul ca majoritatea covarsitoare a cazurilor de cancer colorectal nu au o singura anomalie cromozomiala care sa fie identificata si care sa poata fi cautata la rude, pentru a se identifica persoanele care au un risc mai mare de cancer colorectal.

Care sunt semnele si simptomele prezentate de cancerul de colon?

Simptomele cancerului colorectal sunt numeroase si nespecifice. Printre acestea, se numara: o senzatie de oboseala, o stare de slabiciune, pierderea respiratiei, schimbari ale obiceiurilor de scaun, diaree sau constipatie, prezenta sangelui rosu sau intunecat in scaune, pierdere in greutate, senzatie de durere la nivel abdominal, crampe sau balonare. Alte afectiuni, cum ar fi de exemplu: sindromul de colon iritabil (colon spastic), colita ulcerativa, boala Crohn, diverticulita si ulcerul peptic pot sa aiba simptome asemanatoare cu cancerul colorectal.

Cancerul colorectal poate sa fie prezent de mai multi ani pana sa apara primele sale siimptome. Simptomele pot sa varieze, in functie de unde este localizata tumoarea pe intestinul gros. Portiunea din dreapta a colonului este mai larga si mai flexibila. Poate chiar sa fie considerata destul de spatioasa in comparatie cu restul colonului. Cancerele din aceasta portiune pot sa creasca destul de mari pana sa inceapa sa prezinte simptome. In mod obisnuit, cancerele din partea dreapta provoaca anemiea feripriva ( anemie care se datoreaza unui deficit de fier), datorita pierderilor incete de sange de-a lungul timpului.

Anemiile cauzate de deficitul de fier cauzeaza o stare de oboseala, o senzatie de slabiciune si probleme cu respiratia. Portiunea stanga a clonului este mai ingusta decat cea dreapta. Prin urmare, cancerele localizate in portiunea stanga sunt mai predispuse sa provoace obstructie partiala sau completa a tranzitului intestinal.

Cancerele care provoaca obstructionarea partiala a tranzitului intestinal pot sa provoace simptome de constipatie, de diaree, de dureri abdominale, crampe si balonare. Sangele deschis la culoare prezent in scaun poate, de asemenea, sa indice o excrescenta langa captul colonului stang sau langa rect.

Care sunt etapele cancerului de colon?

Atunci cand este diagnosticat cancerul colorectal, sunt efectuate niste teste in plus, pentru a se vedea cat de mult s-a raspandit aceasta boala. Acest proces este numit “stadializare”, care are rolul de a determina cat e de avansat cancerul colorectal. Stadializarea pentru cancerul colorectal variaza de la stadiul 1, cancerul cel mai putin avansat, pana la stadiul 4, care este cel mai avansat stadiu al cancerului. Cancerele colorectale de stadiul 1 implica numai straturile cele mai interne ale colonului sau ale rectului.

• Probabilitatea de tratament (prognostic excelent) pentru cancerul colorectal de stadiul 1 este de peste 90 de procente.
• Cancerul de stadiul 2 prezinta o crestere mai mare si extinderea tumorilor prin peretele colonului sau al rectului, pana la structurile adiacente.
• Cancerele colorectale de stadiu 3 prezinta raspandirea cancerului pana la nodulii limfatici locali.
• Cancerele colorectale de stadiul 4 (aflate deja in metastaza) s-au raspandit deja pana la organe aflate la distanta sau noduli limfatici care sunt destul de departe fata de tumoarea originala.

Cu fiecare stadiu al cancerului de colon, creste si riscul de revenire a cancerului si de moarte datorita raspandirii cancerului ( metastaza). Dupa cum s-a subliniat deja, cancerele descoperite inca din timp au riscuri mai mici de revenire si de deces. In momentul in care un pacient are cancer colorectal aflat in stadiul 4 ( in metastaza), prognosticul e foarte sumbru. Totusi, chiar si in cazul unui cancer de stadiul 4, exista o sansa de vindecare, in functie de unde s-a raspandit cancerul.

Chirurgia este cel mai obisnuit tratament medical de inceput pentru cancerul colorectal. In timpul operatiei, tumoarea, o mica margine din tesuturile sanatoase din jur si nodulii limfatici adiacenti sunt indepartate. Chirurgul apoi conecteaza din nou sectiunile sanatoase ale colonului. In cazul pacientilor cu cancer colorectal, rectul este uneori indepartat definitiv daca cancerul apare prea jos in rect. Chirurgul mai apoi creeaza o deschidere (colostomie) pe peretele abdominal, prin care sunt eliminate produsii solizi de metabolism din colon. Asistente pregatite in mod special ( terapeute enterostomale) pot sa ajute pacientii sa se obisnuiasca cu colostomia si multi astfel de pacienti isi reiau stilul normal de viata.

Pentru cancerele de colon detectate din timp, tratamentul recomandat este indepartarea chirurgicala. Pentru majoritatea pacientilor cu cancer de colon aflat in stadiile de inceput (stadiul 1 si in mare parte stadiul 2) , simpla chrirugie este tot tratamentul de care e nevoie. Chemoterapia poate fi folosita in cazul pacientilor cu cancere aflate in stadiul 2, daca acestia prezinta factori care sa sugereze faptul ca tumoarea lor prezinta un anumit risc de reaparitie. Totusi, din momentul in care cancerul s-a raspandit in nodulii limfatici locali (stadiul 3 de cancer), riscul ca cancerul sa se intoarca ramane mare, chiar daca toate semnele vizibile de cancer au fost indepartate de catre medicul chirurg.

Acest lucru se datoreaza unei probabilitati ridicate ca unele celule canceroase de mici dimensiuni sa fi scapat inainte de operatie si sa fi fost prea mici la momentul efectuarii testelor de sange, a scanarilor sau chiar a examinarii directe. Prezenta lor este dedusa datorita riscului marit de reaparitie a cancerului de colon mai tarziu (revenire). Medicii specializati in cancer ( medici oncologi ) recomanda unele tratamente aditionale cu chemoterapie in astfel de situatii, pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului. Medicamentele ce sunt folosite in chimioterapie intra in fluxul de sange si ataca orice celula canceroasa din colon care au ajuns in fluxul de sange sau in sistemul limfatic inainte de operatie, incercand sa le omoare inainte de a se stabili la nivelul altor organe.

Aceasta strategie, numita chimioterapie adjuvanta, s-a dovedit a reduce riscul de revenire a cancerului si e recomandata pentru toti pacientii cu cancer de colon in stadiul 3 care sunt destul de sanatosi pentru a urma acest tratament, dar si pentru unii pacienti aflati in stadiul 2 care au un risc destul de mare si a caror tumoare ar fi putut fi descoperita ca obstructionase sau perforase intestinele inainte de efectuarea operatiei.

Exista cateva optiuni diferite de tratament pentru chimioterapia adjuvanta a cancerului de colon. Tratamentul implica o combinatie de medicamente de chimioterapie administrate pe cale orala sau direct pe cale venoasa. Tratamentele sunt oferite in mod obisnuit pe o perioada de 6 luni. Este foarte important sa te consulti cu un medic oncolog care sa iti poata explica optiunile pentru chimioterapia adjuvanta, dar si efectele secundare care trebuie urmarite, astfel incat sa poata fi luata decizia cea mai buna pentru fiecare pacient in parte.

Chimioterapia este oferita in mod obisnuit intr-o clinica medicala, la un spital sau acasa. Chimioterapia este oferita in mod obisnuit in cicluri de tratament, urmate de perioade de recuperare, fara tratament. Efectele secundare negative ale chimioterapiei variaza de la o persoana la alta si, de asemenea, depind foarte mult si de tratamentul care iti este oferit. Agentii moderni de chimioterapie sunt tolerati foarte bine in mod obisnuit si, in cazul majoritatii oamenilor, efectele secundare sunt suportabile.

In general, medicamentele anticanceroase au capacitatea de a iti distruge celulele care se divid si cresc foarte repede. Prin urmare, celulele rosii normale din sange, plateletele si celulele albe care, de asemenea, cresc repede pot sa fie afectate de catre chimioterapie. Drept rezultat, printre efectele secundare obisnuite ale chimioterapiei, se numara anemia, pierderea energiei fizice si o rezistenta mai mica la infectii. Celulele din radacina firelor de par si din intestine se divid, de asemenea, foarte repede. Prin urmare, chimioterapia poate sa provoace caderea parului, rani la nivelul gurii, o senzatie de greata, voma si diaree, dar aceste efecte sunt trecatoare.

Care sunt urmarile de ingrijire pentru pacientii cu cancer de colon?

Examinarile de rutina sunt foarte importante pentru oamenii cu cancer colorectal. Cancerul poate sa reapara in locul initial, desi acest lucru nu este ceva obisnuit. Daca cancerul se intoarce totusi, acest lucru se intampla intr-o locatie aflata la distanta, cum ar fi de exemplu nodulii limfatici, ficatul sau plamanii. Pacientii care au fost diagnosticati cu cancer colorectal raman cu riscul de a dezvolta cancer pentru inca 10 ani dupa diagnosticarea originala si primul tratament, chiar daca riscul de reaparitie a bolii este cel mai ridicat in primii ani de dupa efectuarea unui tratament de succes.

Medicii din Statele Unite isi supravegheaza pacientii cu examinari fizice si cu teste de sange, inclusiv CEA (daca era marita inainte de operatie) la fiecare trei luni in primii doi ani si apoi cu o frecventa din ce in ce mai mica. Pacientii sunt, de asemenea, monitorizati si cu ajutorul colonoscopiei (incepand la un an dupa diagnostic) si cu scanari ale computerului tomograf (efectuate cel putin odata pe an pentru primii doi pana la 5 ani).

Daca e observata o revenire a cancerului, fie la nivel local, fie ca urmare a metastazei, pacientii tot pot sa fie tratati cu intentia de vindecare. De exemplu, daca o noua tumoare reapare la nivelul ficatului, pacientii pot sa fie tratati cu o combinatie de chimioterapie si cu operatie (sau cu tehnici mai sofisticate de radiatie), in speranta de a vindeca cancerul in mod complet. Evaluarile in spitalele de excelenta, care sunt specializate in interventii chirurgicale la nivel hepatic, pot sa ajute la ghidarea acestor decizii complicate de tratament si pentru cresterea sanselor de vindecare, chiar si situatii de metastaza a bolii.

In afara de verificarile necesare pentru revenirea cancerului, pacientii care au suferit de cancer de colon ar putea aiba un risc marit de cancer de prostata, cancer de san sau cancer ovarian.

Care e prognosticul pentru pacientii cu cancer colorectal?

Cancerele colorectale sunt cancere care cresc, in mod obisnuit, foarte incet si care au nevoie de ani intregi pentru a se dezvolta. Pentru ca ei cresc deseori foarte incet, efectuarea unor teste de screening pot sa reduca foarte mult riscul de deces asociat cu boala. Fie cu colonoscopia virtuala sau cu noile tehnici de screening, viitorul trebuie sa se concentreze in primul rand pe programe mai bune si mai cuprinzatoare de screening care sa identifice polipii si cancerul aflat in stadii incipiente inainte ca acestea sa devina o amenintare la adresa vietii. Publicul trebuie, de asemenea, sa fie educat in privinta importantei programelor de screening.

Pentru cei care traiesc cu cancerul, sunt facute cercetari intensive la acest capitol, pentru a intelege mai bine biologia cancerului si factorii genetici implicati, astfel incat sa poata fi create unele abordari specifice, pentru a putea ataca anujmite tipuri specifice de cancer si, mai important de atat, cancerele specifice ale unei persoane. Fiecare persoane care traieste cu cancer are o boala cu o biologie unica si cu un cod genetic specific si secretul pentru a reusi sa se creeze tratamente mai bune implica dezlegarea acelui cod.

Cancerul este o boala foarte complexa si oamenii de stiinta abia incep sa ii inteleaga secretele. Progresul facut este frustrant de incet pentru cei care se lupta cu aceasta boala. Totusi, cu fiecare an care trece, creste si nivelul nostru de intelegere al acestei boli si tratamentele devin mai rafinate. Daca tu sau un membru al familiei tale traieste cu cancer colorectal, poti sa vorbesti cu medicul tau despre modurile in care poti sa participi la cercetare prin itnermediul testelor clinice, pentru a ajuta la dezvoltarea cunostintelor pe care le avem despre aceasta boala si de a ne imbunatati terapiile pentru aceasta boala care este atat de dificila.

Care sunt ratele de supravietuire ale cancerului de colon?

Ratele de supravietuire ale oricarui cancer depind foarte mult de stadiul in care se afla acesta si de gradul de raspandire atunci cand cancerul este identificat. Pentru cancerul de colon si cancerul rectal, aproximativ 39% dintre acestea sunt depistate atunci cand se afla la nivel local, inainte ca aceasta boala sa fi inceput sa se raspandeasca. Rata de supravietuire de 5 ani pentru acesti pacienti cu cancer de colon sau rectal localizat este de aproximativ 90%.

Atunci cand cancerul s-a raspandit la nodulii limfatici regionali de langa locul de origine, rata de supravietuire pe 5 ani este de aproximativ 71 de procente. Atunci cand cancerul a intrat in metastaza si s-a raspandit in locurile distante din corp (cancer in stadiul 4), rata de supravietuire pe 5 ani scade pana la 14 procente.

Este posibil sa previi cancerul de colon?

Cea mai eficienta metoda de prevenire pentru cancerul de colon este detectarea din timp si indepartarea polipilor colorectali precancerosi inainte ca acestia sa devina cancerosi. Chiar si in cazurile in care cancerul s-a dezvoltat deja, detectarea la timp inca poate sa imbunatateasca sansele de vindecare prin indepartarea chirurgicala a cancerului inainte ca boala sa se raspandeasca si la alte organe.

Activitatea fizica regulata este asociata cu un risc mai mic de cancer de colon. Utilizarea asprinei pare, de asemenea, sa reduca riscul de a suferi de cancer de colon. Folosirea unei combinatii de estrogen si de progesteron in terapia de inlocuire hormonala scade riscul de a suferi de cancer de colon in femeile care au trecut de menopauza. Terapia de inlocuire hormonala are unele riscuri care trebuie sa fie evaluate fata de acest efect si ar trebui sa discuti cu medicul despre acest lucru.

Consilierea si testarea genetica

Acum, sunt disponibile teste pentru detectarea sindromurilor ereditare de cancer de colon. Familiile cu mai multi membri care au cancer de colon, multipli polipi pe colon, cancere inca de la varste fragede si alte tipuri de cancer, cum ar fi de exemplu cancer de ureter, cancer duodenal si altele, ar putea sa profite de anumite resurse, cum ar fi de exemplu consilierea genetica, urmata de testele genetice. Testarea genetica fara o consultatie anterioara este descurajata, datorita educatiei extensive a familiei care este implicata si natura foarte complicata a interpretarii corecte a rezultatelor care sunt oferite de catre teste.

Avantajele aduse de consilierea genetica, urmata de testarea genetica, includ: 1) Identificarea membrilor de familie care au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon, pentru a incepe mai repede colonoscopiile; 2) Identificarea membrilor de familie cu un risc foarte mare, astfel incat testele de screening sa poata incepe, cu scopul de a preveni aparitia altor cancere si 3) scaderea nivelului de ingrijorare pentru membrii de familie cu rezultate negative pentru defectele genetice ereditare.

Dietele alimentare pentru a preveni cancerul de colon

Oamenii isi pot schimba obiceiurile alimentare prin reducerea aportului de grasimi si prin cresterea aportului de fibre din dieta lor alimentara. Susrsele majore de grasimi sunt carnurile, ouale, produsele lactate, dressingurile pentru salate si uleiurile folosite la gatit. Fibrele sunt partile insolubile is nedigerabile din materialele vegetale care sunt prezente in fructe, legume si cereale integrale.

Este prezentat faptul ca un aport mai mare de fibre in dieta alimentara duce la formarea unor scaune mai groase, ceea ce duce la elimnarea posibililor carcinogeni de la nivelul intestinului. In plus, fibrele vegetale duc la un tranzit mai rapid al materiilor fecale prin intestine si, prin urmare, un posibil carcinogen are mai putin timp de a interactiona cu captuseala intestinala.

Cancer de colon: testele de sange din materiale fecale

Tumorile de la nivelul colonului si rectului au tendinta de a sangera incet in scaun. Cantitatea mica de sange amestecata cu scaun nu este vizibila in mod obisnuit cu ochiul liber. Testele obisnuite pentru sange in scaune se bazeaza pe conversiile de culoare chimica pentru a detecta cantitatile microscopice de sange. Aceste teste sunt atat conveniente, cat si ieftine. Sunt doua tipuri de astfel de teste.

Primul este cunoscut ca testul guaiac.

In cadrul acestui test, o cantitate mica de scaun este intinsa pe un card special, pentru testarea prezentei sangelui in scaun, atunci cand o substanta chimica este adaugata pe card. In mod obisnuit, sunt colectate trei scaune consecutive.

Util: articol complet despre cancerul de colon (cauze, tratamente, clinici, doctori)

Testul imuno chimic

Celalalt tip de test este un test imunochimic, in care o solutie speciala este adaugata in mostra de scaun si apoi e analizata in laborator, folosind anticorpi care pot sa detecteze sangele dintr-o mostra de scaun. Testul imuno chimic este un test cantitativ care e mai sensibil si mai specific pentru diagnosticarea polipilor si a cancerului. Este preferat fata de testul guaiac.

O persoana care are un rezultat pozitiv de sange ascuns in scaun are intre 30 si 45 % sanse de a avea un polip in colon si intre 3 si 5% de a avea cancer de colon. Cancerele de colon descoperite astfel tind sa fie mici si sa nu se fi raspandit si, prin urmare, au un rezultat mai bun pe termen lung.

Este foarte important de retinut faptul ca un test pozitiv pentru prezenta sangelui ascuns in scaun nu inseamna in mod necesar ca persoana respectiva are si cancer. Multe alte afectiuni pot sa determine prezenta sangelui in scaun. Totusi, pacientii cu un rezultat pozitiv la acest scaun ar trebui sa faca mai multe teste pentru a exclude sansa de a suferi de cancer la colon si pentru a descoperi motivul pentru sangerare.

Rezultate test pentru cancer de colon:

Este, de asemenea, foarte important de realizat ca un rezultat negativ la acest test nu inseamna in mod neaparat ca nu ai cancer de colon. Chiar si in conditii ideale pentru testare, un procent semnificativ de cancere de colon pot sa nu fie detectate prin acest tip de test.

Multi pacienti care au polipi la nivelul colonului nu au sange prezent in scaun. In cazul pacientilor suspectati ca au polipi colorectali sau cei care au un risc mai mare de a dezvolta polipi colorectali si cancer, pot sa fie efectuate sigmoidoscopii flexibile si colonoscopii, chiar daca testele de detectare a prezentei sangelui in scaun au oferit rezultate negative.

Ce este cancerul de colon si ce anume il cauzeaza?

Cancerul de colon (cancerul colorectal), este un neoplasm malign care se dezvoltă din căptușeala epitelială a peretelui intestinului gros. Statisticile privind incidența cancerului de colon sunt dezamăgitoare: mai mult de 500.000 de cazuri noi de cancer colorectal sunt detectate în fiecare an în lume, majoritatea provenind din țări industrializate: SUA, Canada, Europa de Vest și Rusia.

Majoritatea cazurilor de cancer colorectal apar la persoanele de peste 50 de ani; la bărbați incidenta aparitiei este de 1,5 ori mai mare decât la femei. Un factor alarmant este detectarea tardivă: la 60-70% dintre pacienți, cancerul de colon este detectat în stadiul III-IV.

Care sunt cauzele cancerului de colon?

Studiul și analiza pe termen lung a problemei ne-au permis să numim cei mai importanți factori etiologici care contribuie la creșterea riscului de apariție a cancerului de colon si anume factori moștenitori ai familiei și alimentari, precum și boli precanceroase. Dintre cauzele determinate genetic, cea mai importantă este polipoza familiei, care în aproape 100% din cazuri conduce la apariția cancerului de colon. În plus, pacienții cu sindrom Lynch au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal, în acest caz, leziunea tumorală se dezvoltă de obicei la persoanele mai tinere de 45 de ani și este localizată în părțile drepte ale colonului.

Efectele mutagene și carcinogene asupra celulelor epiteliului intestinal au diferiți compuși chimici (hidrocarburi aromatice și amine, compuși nitro, derivați de triptofan și tirozină, hormoni steroizi și metaboliții acestora etc.)

Probabilitatea unui cancer colorectal este în creștere progresivă, în condițiile constipației cronice, a fumatului prelungit, a bolilor intestinale cronice. În special, colita cronică (NNC, boala Crohn), boala diverticulară a intestinului gros, polipii unici ai intestinului gros (polipi adenomatoși și vilosi mai mari de 2 cm în diametru, maloculat în 45-50% din cazuri) sunt clasificați ca precanceri de boli în coloproctologie.

Clasificarea cancerului de colon

O tumoare malignă poate apărea în diferite zone anatomice ale intestinului gros, dar frecvența leziunilor lor nu este aceeași. Localizarea predominantă este colonul descendent și colonul sigmoid (36%), urmată de un colon orb și ascendent (27%), rect și canal anal (19%), colon transversal (10%), etc.

Prin natura creșterii tumorii, colonul este împărțit în exofit (crescând în lumenul intestinului), endofit (răspândit în grosimea peretelui intestinal) și amestecat (ulcerații tumorale care combină creșterea exo și endofică). Având în vedere structura histologică, cancerul de colon poate fi reprezentat de adenocarcinom cu diferite niveluri de diferențiere (mai mult de 80%), adenocarcinom muco-cutanat (cancer mucoid), cancer mucocelular (celule cricoide), cancer nediferențiat și neclasificat, cancer al rectului și al canalului anal în plus si cancer scuamos, celule bazale și glandulare scuamoase.

Conform sistemului internațional TNM, pe baza criteriilor pentru profunzimea invaziei tumorii primare, a metastazelor regionale și îndepărtate, etapele sunt:

• Tx – datele pentru evaluarea tumorii primare nu sunt suficiente
• Tis – o tumoare cu creștere intraepitelială sau invazie a mucoasei
• T1 – infiltrarea de către tumoră a mucoasei și stratului submucosal al intestinului gros
• T2 – infiltrarea tumorii a stratului muscular al intestinului gros; mobilitatea peretelui intestinal este nelimitată
• T3 – germinarea tumorală a tuturor straturilor din peretele intestinal
• T4 – germinarea tumorii seroasei sau răspândirea în formațiunile anatomice vecine.

Având în vedere prezența sau absența metastazelor în ganglionii limfatici regionali, se disting următoarele grade de cancer de colon:

• N0 (ganglionii limfatici nu sunt afectați),
• N1 (metastazele sunt afectate de la 1 la 3 ganglioni limfatici),
• N2 (metastazele afectează 4 sau mai multe limfade noduri).

Absența metastazelor îndepărtate este indicată prin simbolul M0; prezența lor este M1.

Metastazarea cancerului de colon poate fi efectuată limfogen (la ganglionii limfatici regionali), hematogen (la nivelul ficatului, oaselor, plămânilor etc.) și implantul / contactul cu dezvoltarea carcinomatozei peritoneale și a ascitei de cancer.

Simptomele cancerului de colon

Semnele clinice ale cancerului de colon sunt reprezentate de 5 sindromuri principale: tulburări dureroase, intestinale, încălcări ale permeabilității intestinale, descărcare patologică si deteriorarea stării generale a pacienților. Durerea abdominală este cel mai vechi și permanent semn al cancerului de colon. În funcție de localizarea tumorii și stadiul procesului malign, acestea pot fi diferite în ceea ce privește natura și intensitatea. Pacienții pot caracteriza durerea abdominală, cum ar fi apăsarea, durerea, crampele. Cu o durere severă în hipocondrul drept, este necesar să se excludă colecistita și ulcerul duodenal la un pacient. In cazul localizării durerii în regiunea iliacă dreaptă, se face un diagnostic diferențial cu apendicita acută.

Deja în stadiile inițiale ale cancerului de colon, există simptome de disconfort intestinal, incluzând râgâitul, greața, vărsăturile, pierderea poftei de mâncare, senzația de greutate și excesul in stomac. În același timp, se dezvoltă tulburări intestinale, care indică o încălcare a motilității intestinale și trecerea conținutului intestinal: diaree, constipație (sau alternanță), rumură în abdomen, flatulență. În cazul cancerului de colon cu creștere exofitală, obstrucția intestinală obstructivă parțială sau completă poate să apară în cele din urmă.

Dezvoltarea cancerului în părțile distal ale sigmoidului și rectului poate fi indicată prin apariția în fecale a impurităților patologice (sânge, mucus, puroi). Sângerarea intestinală abundentă apare rar, dar pierderea prelungită a sângelui duce la apariția anemiei posthemoragice cronice. Tulburările de sănătate generală în cancerul de colon sunt asociate cu intoxicații cauzate de defalcarea unei tumori canceroase și de congestia conținutului intestinal. Pacienții se plâng de obicei de stare generală de rău, oboseală, subfebrilă, slăbiciune, epuizare. Uneori primul simptom al cancerului de colon este prezența unei formări abdominale definite și palpabile.

În funcție de cursul clinic, se disting următoarele forme de cancer de colon:

• toxic-anemic – în clinică predomină simptomele generale (febră, anemie hipocromă progresivă).
• enterocolită – principalele manifestări sunt asociate cu tulburări intestinale, care necesită diferențierea cancerului de colon cu enteritis, colită, enterocolită, dizenterie.
• dispepsia – complexul de simptome este reprezentat de disconfort gastro-intestinal asemănător unei clinici de gastrită, ulcer gastric, colecistită.
• obturativ – este însoțită de obstrucție intestinală progresivă.
• pseudoinflamator – se caracterizează prin semne de inflamație în cavitatea abdominală, care are loc cu febră, durere abdominală, leucocitoză etc. Această formă de cancer de colon poate fi mascată pentru adnexită, infiltrație apendiculară, pielonefrită.
• atipice (tumoare) – o tumoare în cavitatea abdominală este descoperită prin palparea pe fondul aparenței clinice.

Cum diagnosticam cancerul de colon?

Cercetarea diagnosticată vizată, include examinarea clinică, radiologică, endoscopică și de laborator. Informații valoroase pot fi obținute prin examinarea obiectivă, palparea abdomenului, percuția cavității abdominale, examinarea cu deget a rectului, examinarea ginecologică.

Diagnosticul radiografic include o radiografie de ansamblu a cavității abdominale, irigoscopie cu utilizarea unui mediu de contrast. În scopul vizualizării tumorii, se efectuează biopsii și frotiuri pentru examenul citologic și histologic, se efectuează rectosigmoscopie și colonoscopie. La numărul metodelor informative de diagnosticare topică, apare ecografia intestinului gros si tomografia cu emisie de pozitroni. Diagnosticul de laborator al cancerului de colon implică studiul unui test de sânge general, fecale pentru sângele ocultic, definiția antigenului cancero-embrionic (REA). Pentru a evalua prevalența procesului malign, se indică ultrasonografia ficatului, ultrasunetele pelvine, radiografia toracică, laparoscopia diagnostică sau laparotomia exploratorie.

Cancerul de colon necesită diferențierea cu multe boli ale intestinelor și organelor adiacente, în special colită cronică, colită ulcerativă, boala Crohn, actinomicoză și tuberculoză a intestinului gros, tumori benigne de colon, polipoză, diverticulită, chisturi și tumori ovariene.

Treatmentul cancerului de colon

O metodă radicală de tratare a cancerului de colon implică rezecția colonului, sigmoidului sau rectului. Natura operației și amploarea rezecției depinde de localizarea și prevalența invaziei tumorale. Cu cancerul colonului, este posibil să se efectueze atât intervenții chirurgicale în etape, cât și intervenții chirurgicale pas cu pas, incluzând rezecția intestinală și colostomia, urmată de intervenția chirurgicală reconstructivă și închiderea stomiei intestinale. Astfel, cu leziunea departamentului orb și ascendent al colonului, este prezentată o hemicolectomie pe partea dreaptă, cu cancer de colon transversal este prezentata rezecția sa, cu tumori ale secțiunii descendente este prezentata hemicolectomie stânga-laterală iar în cazul cancer de colon sigmoid este prezentata sigmoidectomia.

Stadiul chirurgical al tratamentului cancerului de colon este suplimentat cu chimioterapie postoperatorie. În cazurile inoperabile, se efectuează o intervenție chirurgicală paliativă (suprapunere a anastomozei intestinale sau stomului intestinal), tratament chimioterapeutic și simptomatic.

Prognoza și prevenirea cancerului de colon

Prognosticul cancerului de colon depinde de stadiul la care a fost diagnosticat procesul tumoral. În detectarea oncopatologiei în stadiul T1, rezultatele pe termen lung ale tratamentului sunt satisfăcătoare, o rată de supraviețuire de 5 ani este de 90-100%; la etapa T2 – 70%, T3N1-2 – aproximativ 30%. Profilaxia cancerului de colon implică observarea dispensară a grupurilor de risc, tratamentul bolilor precanceroase și de fond, normalizarea nutriției și a stilului de viață, efectuarea de studii de screening pentru persoanele de peste 50 de ani.

Pacientii operati pentru cancerul colorectal pentru diagnosticarea in timp util a recidivei cancerului de colon in primul an, la fiecare 3 luni ar trebui sa faca un sondaj cu un proctolog, incluzand un examen cu deget al rectului, sigmoidoscopie, colo sau irigoscopie.

Tratamentul cancerului de colon aflat in stadiul 4

Din momentul in care cancerul s-a raspandit si in alte zone din localizarea primara a tumorii, este descris ca fiind o boala de gradul 4. Aceste depozite distante de tumori, raspandite din tumoarea primara, au calatorit prin sange sau prin sistemul limfatic si au deteminat aparitia unor noi tumori in alte organe.

In acest moment, cancerul colorectal nu mai e o problema locala, dar in schimb a devenit o problema sistemica , avand atat unele celule care sunt vizibile la scanari, dar si celule care nu pot sa fie detectate, dar care cel mai probabil sunt prezente in tot restul corpului. Drept rezultat, in cele mai multe cazuri cel mai bun tratament e chimioterapia , care reprezinta o terapie sistemica.

Chimioterapia in cancerul colorectal aflat in metastaza s-a dovedit a determina extinderea duratei si calitatii vietii. Daca este efectuata asa cum trebuie, efectele secundare ale chimioterapiei sunt mult mai slabe in mod obisnuit decat efectele unui cancer scapat de sub control. Chimioterapia in sine de una singura nu poate sa determine vindecarea unui cancer de colon aflat in metastaza, dar poate sa determine dublarea duratei de viata si poate permite o calitate buna a vietii in timpul tratamentului.

Optiunile de chimioterapie pentru a trata cancerul colorectal pot sa varieze in functie de celelalte probleme de sanatate cu care are de a face pacientul. Pentru persoanele care sunt mai in forma, sunt recomandate in mob obisnuit combinatiile dintre cateva medicamente pentru chimioterapie, in timp ce, pentru oamenii care sunt mai bolnavi, tratamentele cele mai simple ar putea sa fie cele mai bune.

Diferitele regimuri cu mai multe medicamente combina agenti cu o activitate dovedita in cancerul colorectal, cum ar fi de exemplu 5- fluorouracilul (5- FU), care este administrat in mod obisnuit cu medicamentul leucovorin ( numit, de asemenea, acid folinic) sau cu un alt medicament similar, numit levoleucovorin, care functioneaza mai bine.

Capecitabina

Capecitabina este un medicament pentru chimioterapie care e administrat sub forma de pastile. Odata patruns in corp, acesta se schimba in 5- FU  atunci cand ajunge la locatia tumorii. Printre alte medicamente folosite in chimioterapie pentru cancerul colorectal, se numara si irinotecan (Camptosar), oxaliplatina (Eloxatin) si trifluridina si tipiracilul (Lonsurf), o combinatie de medicamente sub forma de pastila. Regimele de chimioterapie au acronime pentru a le simplifica nomenclatura (cum ar fi, de exemplu, Folfox, Folfiri si FLOX).

Terapiile tintite sunt unele tratamente mai noi care tintesc anumite aspecte specifice ale celulei canceroase si care ar putea sa fie mai importante pentru tumoare decat tesuturile din jur, oferind astfel un tratament cu potentialul de a fi eficient si cu efecte secundare negative mai slabe si mai putine decat chimioterapia traditionala.

Bevacizumabul (Avastin), Cetuximabul (Erbitux), panitumumab (Vectibix), ramucirumab (Cyramza), regorafenib (Stivarga) si ziv- aflibercept (Zaltrap) sunt terapii tintite si care au fost folosite cu succes in controlarea cazurilor mai avansate de cancer colorectal. Acesti noi agenti chimioterapeutici sunt cel mai adesea folositi in combinatie cu chimioterapia standard, pentru a isi stimula efectele reciproc.

Daca primul tip de tratament nu se dovedeste a fi eficient, optiuni de linia a doua si a treia sunt disponibile si pot sa ofere beneficii persoanelor care sufera de cancer colorectal.

Terapia prin radiatie

Terapia prin radiatie este principalul tratament pentru cancerul colorectal si care s-a limitat la tratarea cancerului de la nivel rectal. Asa cum am prezentat si mai devreme, in timp ce unele parti ale colonului se pot misca liber in cavitatea abdominala, rectul este fixat intr-un singur loc de catre pelvis. Este o relatie intima pentru multe alte structuri si pelvisul este un spatiu mai inchis.

Din aceste motive, o tumoare de la nivel rectal este deseori mai dificil de indepartat din punct de vedere chirurgical , pentru ca spatiul e mai ingust si alte structuri pot sa fie afectate de catre cancer. Drept rezultat, pentru toate cancerele de la nivel rectal (cu exceptia celor aflate la inceput), tratamentele initiale cu radiatie si chimioterapie (un tratament local pe o anumita zona bine definita) sunt recomandate pentru a se incerca micsorarea tumorii, ceea ce permite o indepartare mai usoara si scaderea riscului ca cancerul sa se intoarca la nivel local.

Terapia prin radiatie este oferita in mod obisnuit sub supravegherea unui specialist din domeniu, numit medic oncolog de radiologie. Initial, pacientii trec printr-o sesiune de planificare , o vizita complicata, la care medicii si tehnicienii incearca sa determine cu exactitate unde sa ofere radiatia si care structuri sa le evite. In mod obisnuit, chimioterapia este administrata in fiecare zi atat timp cat radiatia este administrata.

Printre efectele secundare ale tratamentului cu radiatii, se numara si o senzatie de oboseala, pierderea temporara sau permanenta a parului din zona pelvica si iritarea pielii in zonele care au fost supuse tratamentului cu radiatii.

Terapia cu radiatii va fi folosita in mod ocazional ca tratament paliativ pentru a reduce senzatia de durere din cancerul de colon sau rectal, indiferent daca acesta se afla in metastaza sau daca a revenit.

Ce teste pot sa fie efectuate pentru a detecta si a diagnostica cancerul de colon ?

Diagnosticarea cancerului de colon inca de la inceput, este un lucru foarte important si un lucru de care poate depinde succesul tratamentului.

Atunci cand e suspectat un caz de colon de cancer, este efectuat in mod obisnuit o colonoscopie, pentru a se confirma diagnosticul si pentru a localiza tumora.

Colonoscopia este o procedura prin care un medic insereaza un tub lung si flexibil in rect, cu scopul de  a inspecta interiorul intregului colon. Colonoscopia este considerata in general a fi mai precisa decat razele X cu bariu, in special atunci cand vine vorba de detectarea polipilor de mici dimensiuni.

Daca sunt descoperiti unii polipi pe colon, acestia sunt de obicei indepartati prin intermediul colonoscopului si apoi sunt trimisi la un medic patolog, care va examina polipii la microscop, pentru a verifica daca este prezent cancerul.

Colonoscopia este cea mai buna procedura de folosit atunci cand este banuita prezenta cancerului de colon. In timp ce majoritatea polipilor indepartati prin colonoscopie sunt benigni, totusi multi dintre acestia sunt precancerosi. Indepartarea polipilor precancerosi previne dezvoltarea pe viitor a cancerului de colon din acesti polipi.

Sigmoidoscopia este o procedura prin care un tub flexibil scurt este folosit pentru a inspecta doar colonul stang si rectul. Este mult mai usor de pregatit si de efectuat decat o colonoscopie completa , dar are limitari evidente in privinta faptului ca tubul nu e destul de lung pentru a se observa atat partea stanga a colonului, cat si parte dreapta a acestuia. Indepartarea polipilor si biopsia cancerului poate sa fie efectuata prin sigmoidoscop.

Daca sunt descoperite anumite excrescente canceroase in timpul colonoscopiei, sunt obtinute mici mostre de tesut (biopsii)  si acestea sunt examinate la microscop, pentru a se determina daca polipii sunt cancerosi. Daca cancerul de colon este confirmat prin biopsie, sunt efectuate anumite examinari, pentru a se determina daca cancerul s-a raspandit si la alte organe.

Ce teste se mai pot face pentru cancerul de colon?

Din moment ce cancerul colorectal tinde sa se raspandeeasca si la plamani si ficat, testele de examinare cuprind in mod obisnuit tomografii computerizate a plamanilor, ficatului si a abdomenului. Scanarile prin tomografie de emisie de pozitroni, un nou tip de test care cauta activitatea metabolica crescuta care este obisnuita in tesutul canceros, sunt de asemenea efectuate pentru a observa daca cancerul de colon s-a raspandit in nodulii limfatici sau in alte organe.

Uneori, un medic poate sa efectueze un test de sange pentru “markeri tumorali” numit antigen carcinoembrionic (CEA- carcinoembryonic antigen) daca se banuieste prezenta cancerului. CEA este o substanta produsa de unele celule canceroase din colon sau din rect, precum si de alte tipuri de cancer. Este gasita uneori in cantitati mari in cazul unor pacienti cu cancer colorectal, in special atunci cand boala s-a raspandit deja.

Totusi, nu toti pacientii cu cancer colorectal o sa aiba valori mari ale CEA, chiar daca cancerul este rapandit (unele cancere colorectale nu produc aceasta substanta). In plus, unii pacienti care nu sufera de cancer au valori mari ale CEA. De exemplu, aproximativ 15% dintre fumatori vor avea nivele mari de CEA, dar fara a avea cancer colorectal.

Testele de screening de cancer colorectal

Termenul de “screening”  este folosit in mod corect doar la folosirea unor teste pentru a cauta dovezi de cancer sau de polipi precancerosi in cazul pacientilor care sunt asimptomatici si care prezinta un risc mediu de cancer. Acei pacienti care, de exemplu, au un istoric pozitiv de familie de cancer de colon sau nu au simptome ale unei anomalii pe colon trebuie sa faca teste de diagnosticare si nu teste de screening.

Sunt diferite tipuri de teste de screening pentru cancerul colorectal:  testele de sange in scaun, sigmoidoscopia, colonoscopia, colonoscopia digitala si testele ADN ale scaunelor. Specialistii din domeniu recomanda ca testele de screening sa inceapa dupa varsta de 50 de ani pentru adultii cu risc mediu, dar nu exista recomandari specifice pentru un anumit test sau altul. Specialistii din domeniu recomanda ca pacientilor sa li se ofere o gama de optiuni de screening, pentru a se alege cea mai buna optiune de screening pentru fiecare persoana in parte.

Sigmoidoscopia flexibila si colonoscopia

Sigmoidoscopia flexibila reprezinta o examinare a rectului si a partii inferioare a colonului (60 de cm in interior de la exterior) prin folosirea unui tub de vizualizare ( o versiune mai scurta a colonoscopiei). Studiile de cercetare au aratat ca folosirea sigmoidoscopiei flexibile poate sa reduca mortalitatea cancerului de colon. Acest lucru e un rezultat al detectarii polipilor sau al cancerelor timpurii la oamenii care nu prezinta nici un simptom.

Daca este descoperit un polip sau un cancer, este recomandata o colonoscopie completa. Majoritatea polipilor de pe colon pot sa fie indepartati complet la momentul colonoscopiei fara a fi nevoie de interventie chirurgicala; totusi, polipii din colonul proximal  care nu pot fi ajunsi prin sigmoidoscopie o sa fie ratati. Sigmoidoscopia este deseori combinata cu testele de sange din scaun pentru un test de screening al cancerului colorectal.

Colonoscopia foloseste un tub flexibil, cu o lungime cuprinsa intre 120 si 150 de cm, care poate sa examineze intreaga lungime a colonului. Prin intermediul acestui tub, medicul (de obicei un gastroenterolog) poatesa vizualizeze si sa faca poze ale intregului colon si mai poate, de asemenea, sa faca biopsii ale maselor de colon si sa indeparteze polipii.

Pacientii care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal pot sa inceapa  sa faca colonoscopii inca de dinainte de a implini 50 de ani. De exemplu, pacientilor cu un istoric familial de cancer de colon li se recomanda sa inceapa colonoscopiile la o varsta cu 10 ani mai mica decat primul cancer de colon care a fost diagnosticat la o ruda de gradul intai sau cu 5 ani mai devreme decat primul polip precanceros din colon care a fost descoperit la o ruda de gradul 1.

Pacientilor care au sindroame ereditare de cancer de colon li se recomanda sa inceapa din timp colonoscopiile. Recomandarile difera in functie de defectul genetic. Pacientii care au un istoric de polipi sau de cancer de colon pot, de asemenea, sa foloseasca colonoscopia pentru a preveni revenirea cancerului. Pacientii care au un istoric lung de colita ulcerativa cronica au un risc mai mare de a suferi de cancer de colon si ar trebui sa isi faca in mod regulat colonoscopii pentru a cauta eventualele schimbari canceroase de la nivelul colonului.

Colonoscopia virtuala

Colonoscopia virtuala (colonografia computerizata) este folosita in clinici ca o tehnica de screening pentru detectarea cancerului colorectal. Colonoscopia virtuala foloseste o scanare cu computerul tomograf, folosind doze mici de radiatii, pentru a vizualiza interiorul colonului  si a cauta polipi. Aceasta procedura implica in mod obisnuit o pregatire a colonului cu laxative si/ sau clisme (desi nu mereu), urmata de o scanare cu computerul tomograf. Colonoscopiile virtuale par a fi capabile sa detecteze polipii de mari dimensiuni. Colonoscopia virtuala nu poate sa fie folosita pentru a prelua tesuturi din colon.

Testarea ADN din scaun

Testul Cologuard este disponibil in Statele Unite pentru preluarea de probe de acasa in cazul adultilor cu varsta de peste 50 de ani care prezinta un risc mediu de a suferi de cancer de colon. Mostra e trimisa la laborator pentru a fi analizate schimbarile in ADN. in cardul unui studiu de cercetare, acest test a avut o rata de succes de 92% in detectarea cancerelor si de 69% a polipilor pre cancerosi din colon. Teste cu rezultate fals negative si fals pozitive sunt, de asemenea, posibile.