duminică, octombrie 2, 2022

Bucuria din produsele traditionale romanesti

Daca mama nu m-ar fi invatat cum se face langos, bulion, gem de gutui cu cuisoare sau zacusca in fiecare toamna, m-as simti un om mai putin implinit pe lumea asta.

Deja stiti, eu sunt o amestecatura: ai mei sunt jumate din Banat (dupa tata), jumate din Ardeal (dupa mama). Cand e vorba de mancare insa, bucataria noastra e romaneasca si atat! Daca n-am manca crumpi in duba (mai ales iarna), tocana de ciuperci cu galuste, papricas de pui cu smantana, colacei banateni, taitei cu nuca sau ciuspais de dovleac, m-as simti fara identitate.

Am tras cu ochiul de mica la cum se face mancarea si cum se pune in borcan bucataria romaneasca, cea care a imprumutat de la nemti, sarbi, maghiari, turci, bulgari, polonezi, slovaci etc. tot ce-i mai bun si i-a dat o interpretare proprie.*

*Inca mai caut o cale optima de a pastra vie o reteta straveche si grea (caci necesita mult timp) – Turta-ncinsa pe crumpi – asa cum o faceau bunicile si strabunicile noastre in satele banatene…nu-mi iese chiar ca bunicii mele, dar o gatesc cu patos de fiecare data cand cineva imi zice ca nu avem bucatarie traditionala.

Da, poate nu avem cele mai originale produse, poate ca avem prea multe influente, poate mancarea noastra e prea grasa, sau poate ca am fost prea multa vreme cotropiti ca sa avem „o bucatarie a noastra”. Preparatele romanesti insa, sunt unice prin faptul ca le facem noi si le servim in felul nostru neaos, cu ospitalitatea aceea tipic balcanica si spiritul nostru foarte latin. Ne bucuram de mancare, o gatim in tihna si cu gust, o dichisim dupa regiunea din care ne tragem, inchinam in cinsta ei cu o bautura apriga si  impartim totul cu draga inima cu oaspetii nostri.

Tot mai multi sunt cei care uita de produsele traditionale romanesti chiar daca stainii intreaba mereu de ele. Doamnele si domnisoarele din ziua de azi nu mai au chef de gatit un bulz sanatos cu branza de oaie, caci nu merge cu Chardonnay-ul adus de prietenii lor francezi, iar strainii gasesc prin Timisoara mai multe shaormerii si pizzerii decat restaurante traditionale.

Incet incet, ne renegam singuri traditia, valorile, identitatea noastra: pura, apriga si simpla.

Si atunci da, cand vad un proiect precum „Produse de la tara” nu pot sa nu zambesc cu mandrie ca „ciupercile murate”, „dulceata de pepene galben”, „casul de capra”, „salamul de Nadlac”, „pita de casa”, „slana”, „carnatii in untura” sau „turta” mai sunt mesterite de producatori locali autorizati si pot fi comandate online de oricine!

Si ma bucur enorm ca cineva pe lumea asta s-a gandit ca bunatatile astea nu trebuie lasate sa dispara, iar banatenii merita sa-si promoveze in mediul virtual bucatele. Multumesc, pentru asta, Lenuta, chiar daca in Banat ti s-ar zice „Leana”!

Acesta nu e un articol platit!  Ieri mi-am comandat online primul cos cu de toate. Abia astept sa-mi gust bucatele, sa le gatesc ceva bun si simplu prietenilor mei si sa-i pun sa-mi zica cuvinte in grai banatean, ca tare dor imi e de ele.

– Moşule, mai pune-un lemn/În şpoiert,/C-am pus la fiert/Nişce crumpi,/Ca să îi storc/Şî c-o coastă dă la porc/Avem tătă săptămâna…

-Babo, tu vrei să gaţ cu lâna/Şî dă aia, Mânşe-o gaia!,/Faşi aşa dă rar mâncare…/Că m-am săturat dă crumpi!

– Ţucu-ţ ochii tei ai scumpi!/Dacă găt dă tors dă şubă/Îţ mai fac şî… „crumpi în dubă”.

Alecia
Aleciahttps://alecia.ro
Pasionata de nutritie, regimuri, tehnici de slabire dar si de efectele suplimentelor alimentare destinate slabirii asupra organismului. Pe masura ce timpul imi permite voi incerca sa abordez cat mai multe probleme pe aceasta tema. Pentru orice fel de intrebari nu va sfiiti sa folositi sistemul de comentarii.

Alte articole interesante

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.