Bacteriile Helicobacter pylori au fost detectate relativ recent, acum 30 de ani. Și în 2005, oamenii de știință australieni Robin Warren și Barry Marshall au fost premiati pentru această descoperire cu Premiul Nobel. S-a descoperit faptul ca gastrita și ulcerele pot fi de origine infecțioasă.
În acest articol poți descoperi informații complete despre infecția cu bacteria Helicobacter pylori, simptome, cauze, factori de risc, posibile complicații, teste și opțiuni de tratament existente la ora actuală.
Ce este infecția cu Helicobacter pylori
Helicobacter pylori este principala cauză a infecțiilor tractului digestiv. 60% din populația adultă a lumii suferă de infecții stomacale cu H. pylori. Acest patogen crește în stomac și are tendința de a ataca mucoasa stomacală, fiind de asemenea răspunzătoare pentru majoritatea cazurilor de ulcerele gastro-intestinale.
În multe cazuri, H. pylori infectează stomacul în perioada copilăriei. Deși această infecție nu creează de obicei simptome, ea poate provoca dezvoltarea anumitor boli, precum ulcere pepetice sau gastrită (o afecțiune inflamatorie a stomacului).
Helicobacter pylori este înzestrată cu capacitatea de a se adapta la mediul dur, puternic acidulat al stomacului. Mai mult decât atât, are puterea de a modifica ea însăși mediul din jur, reducând aciditatea stomacală dacă este nevoie, pentru a putea supraviețui.
Denumirea de „Helico” vine de la forma bacteriei, care seamănă cu o spirală. Grație formei sale spiralate, ea poate penetra cu ușurință mucoasa stomacului, ajungând în locuri greu accesibile pentru celulele sistemului imunitar.
Această bacterie poate interfera cu răspunsul imun, luptând pentru împiedicându-l pe acesta să o distrugă.
Cauzelele apariției bacteriei Helicobacter
Helicobacter pylori nu se poate dezvolta în aer liber. Se ia în mod obișnuit: prin ustensile, produse de igienă personală și, de asemenea, dintr-un sărut. Această bacterie este rezistentă la mediul acid, astfel că penetrează cu ușurință membranele mucoase ale stomacului și distruge țesuturile.
Mucusul prezinta inflamatie, eroziuni, gastrită, apoi ulcer. Dacă infecția nu este vindecată la timp, există un risc de cancer la stomac.
Infecția este facilitată de un nivel de trai scăzut și de neglijarea regulilor de igienă personală. Cel mai adesea oamenii care locuiesc în internate, orfelinate, precum și lucrătorii medicali sunt bolnavi.
În țările din lumea a treia, boala este înregistrată mai des decât în țările dezvoltate. Este demn de remarcat faptul că în Romania, ca și în alte țări civilizate ale lumii, în ultimii ani au fost documentate cazuri de îmbolnăvire în rândul populației destul de putine.
Această bacterie există în stomacul nostru de când ne-am născut, fără să provoace probleme, decât atunci când se înmulțește peste măsură.
pylori începe să devină problematică atunci când pătrunde prin mucoasa stomacală și generează neutralizează acizii stomacali. În consecință, celulele stomacului devin mai sensibile la acizii duri. Astfel, stomacul va fi iritat atât de bacterie, cât și de cantitatea crescută de acid. În această situație există un risc crescut de apariție a unui ulcer stomacal sau duodenal.
Medicii și cercetătorii nu cunosc încă modul în care această bacterie se răspândește. Cert este că infecția se poate transmite de la o persoană la alta prin cavitatea bucală, prin consumul de alimente sau apă contaminată sau prin intermediul fecalelor, care ajung la gură în mod indirect. Pentru a evita acest lucru se recomandă spălarea riguroasă a mâinilor după folosirea toaletei.
Simptomele helicobacteriozei(bacteria Helicobacter)
În cele mai multe cazuri, infecțiile cu Helicobacter pylori sunt complet asimptomatice. Însă atunci când ele duc la ulcer, pot să apară anumite simptome. Persoana afectată este atenționată în acest sens în mod special de durerile abdominale, mai ales la câteva ore după masă sau noaptea, când stomacul este gol.
Cei mai mulți descriu durerile provocate de un ulcer cauzat de H. pylori ca o senzație de roadere a stomacului. Ele pot fi pasagere și recidivante. Se ameliorează de obicei după masă sau după administrarea de medicamente antiacide.
Este indicat să mergi la medic dacă durerile pe care le simți sunt intense sau persistente (nu dispar).
Alte simptome care îți pot spune că ai Helicobacter pylori:
- râgâială excesivă
- senzație de balonare
- greață
- arsuri stomacale
- febră
- inapetență sau anorexie
- scădere inexplicabilă în greutate
Este indicat să mergi de urgență la medic dacă observi aceste simptome:
- dificultăți de înghițire
- anemie
- sânge în scaun
Deși nu sunt semne specifice ale unei infecții cu Helicobacter pylori, dacă mergi la doctor, acesta va solicita analizele necesare pentru depistarea cauzei lor și stabilirea unui diagnostic.
Cine poate dezvolta o infecție cu H. pylori
La fel ca în cazul altor boli, există anumiți factori de risc asociați cu Helicobacter pylori. Copiii sunt mai predispuși la acest tip de infecție decât adulții, din cauza igienei incorecte.
Totodată, riscul contactării acestei infecții este influențat considerabil de mediul în care locuiești și cât de bune sunt condițiile de viață.
Așadar, ai un risc mai mare să suferi de o infecție cu Helicobacter pylori dacă:
- locuiești într-o țară subdezvoltată sau aflată în curs de dezvoltare
- împarți locuința cu alte persoane care sunt deja infectate cu acest patogen
- locuiești într-o casă foarte aglomerată
- nu ai acces la apă caldă pentru a te spăla adecvat nici pentru a curăța spațiul dimprejur în vederea eradicării microbilor
Cele mai multe ulcere pepetice au la bază o infecție cu H. pylori, și nu stresul sau consumul de alimente acide. Un procent de aproximativ 10% dintre cei afectați ajung să facă ulcer în viitor. Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene pe durate mari de timp crește de asemenea riscul apariției acestei boli.
La șase până la opt zile după infecție, pacientul începe să observe semne de inflamație a tractului gastro-intestinal: durere, greață, vărsături, erupție.
Ele sunt pe termen scurt și, de obicei, acestea nu au o importanță. Senzațiile de durere apar adesea pe stomacul gol și scad după mâncare, ceea ce il face pe pacient să nu ia lucrurile în serios.
Între timp, bacteriile rămân în organism și în orice moment își pot începe munca distrugătoare, deși nu ar putea să-și arate prezența ani de zile. Riscul declanșării activității patogene este crescut in cazul malnutriției, fumatului, abuzului de alcool, stres, slăbirea imunității generale și bolile infecțioase.
Descoperirea bacteriilor Helicobacter pylori și studiul rolului lor în dezvoltarea gastritei și a ulcerului au dat rezultate impresionante. Rata de recurență la pacienții cu ulcer duodenal a scăzut de la 67% la 6%, iar la pacienții cu ulcer gastric, de la 59% la 4%.
Diagnosticare infectie cu bacteria Helicobacter
Pentru o diagnosticare cât mai precisă a simptomelor, medicul poate chestiona pacientul cu privire la istoricul său medical sau al membrilor familiei. Acesta va solicita de asemenea informații despre medicamentele pe care le luați, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare. În mod special va dori să afle dacă obișnuiți să luați antiinflamatoare nesteroidiene, precum Ibuprofen, deoarece acestea au fost asociate cu ulcere gastrice.
Alte teste prin care se poate afla dacă suferiți de o infecție cu H. pylori:
- Un examen fizic – medicul palpează stomacul și verifică dacă este balonat, sensibil sau dacă doare; totodată ascultă sunetele provenite din abdomen
- Teste de sânge – analizele de sânge pot indica prezența anticorpilor împotriva acestei bacterii; pentru ca rezultatele să fie valide, trebuie să nu luați nici un tratament pentru H. ylori înainte de recoltarea sângelui;
- Analiza scaunului – o probă de scaun este mai mult decât necesară pentru investigarea semnelor ce indică prezența bacteriei în fecale; nu este indicat să consumați antibiotice sau inhibitori de pompă de protoni cu cel puțin câteva săptămâni înainte de test;
- Testul respirației – va trebui să înghițiți o soluție care conține uree; nici în acest caz nu trebuie să consumați antibiotice sau inhibitori de pompă de protoni înainte de testare;
- Endoscopia – medicul introducă un instrument lung și subțire (endoscop) prin cavitatea bucală în stomac și duoden. Endoscopul este prevăzut la capăt cu o cameră de luat vedere, menită să transmită imagini pe monitor din zona abdominală; în unele cazuri endoscopul poate fi dotat cu instrumente speciale pentru colectarea unor mostre din stomac.
Dacă se suspecteaza de infecție cu bacterii Helicobacter pylori, se efectuează următoarele teste diagnostice:
- Teste non-invazive. Se analizeaza sângele și aerul expirat. Aceste metode se caracterizează prin costuri scăzute și viteză mare de obținere a rezultatelor. Cu toate acestea, testele non-invazive oferă un număr mare de rezultate pozitive false. Cu 3 zile înainte de test, nu puteți consuma băuturi alcoolice și leguminoase puternice și cu 3 ore înainte de test nu fumați și nu utilizați guma de mestecat.
- Biopsie. Se efectuează în timpul examinării endoscopice a stomacului și a duodenului. O probă a mucoasei este examinată pentru prezența bacteriilor. O biopsie oferă rezultate mai precise, cu condiția să fi fost luate mai multe probe din diferite zone inflamate.
Infecțiile cu Helicobacter pylori sunt responsabile pentru numeroase ulcere peptice. Înseși aceste ulcere pot duce la complicații severe, precum:
- sângerări interne (provocate de o anemie prin deficit de fier);
- obstrucție intestinală (o tumoare blochează ieșirea alimentelor din stomac);
- perforație (ulcerul peptic sparge peretele stomacal);
- peritonită (o infecție a peritoneului, sau a mucoasei cavității abdominale).
Deși infecția cu Helicobacter pylori este asociată cu cancerul stomacal, majoritatea pacienților nu dezvoltă această boală.
Tratamentul in cazul Helicobacter pylori: metode și regimuri moderne
Deoarece medicamentele pentru tratamentul Helicobacter pylori se referă la antibiotice, acestea sunt prescrise pe baza principiului celui mai mic rău pentru organism. Uneori devine clar faptul că tratarea Helicobacter pylori cu antibiotice va provoca mai mult rău pacientului decât bacteriile în sine astfel ca aceste medicamente nu sunt prescrise.
Cu toate acestea, în prezența eroziunilor și ulcerelor semnificative, un astfel de tratament este în continuare necesar, fără acesta, vindecarea nu va fi definitivă, chiar și atunci când se iau medicamente pentru a restabili membranele mucoase. Antibioticele pot fi utilizate nu numai în timpul unei exacerbări, ci și la remiterea unei boli.
Toate regimurile de tratament pentru helicobacterioza includ cel puțin trei medicamente. De obicei, acestea sunt două antibiotice selectate individual și un inhibitor special al pompei de protoni, de exemplu, parietul.
Durata medicației este de 14 (paisprezece) zile.In prima zi de medicamente, pacientul începe de multe ori să simtă îmbunătățirea stării sale. Cu toate acestea, este extrem de important să se pună capăt cursului, astfel încât bacteriile să nu aibă timp să se adapteze la antibioticul prescris și nu trebuie să se aleagă unul nou.
Odată cu diagnosticul de Helicobacter, cursul tratamentului presupune în mod necesar controlul asupra stilului de viață al pacientului. Se presupune că opriți complet fumatul și băuturile alcoolice. Dieta exclude alimentele acide, prăjite, picante, afumate si grase.
Consecințele negative ale non-tratamentului bacteriei Helicobacter
Auto-tratamentul helicobacteriozei este inacceptabil. În primul rând, simptomele sale sunt similare simptomelor unui număr de alte boli care nu sunt întotdeauna în mod direct legate de tractul gastro-intestinal. Medicamentele, doza lor și durata tratamentului trebuie selectate în funcție de rezultatele testelor.
Prin urmare, numai un medic calificat poate trata Helicobacter pylori. Cu toate acestea, chiar și cea mai înaltă calificare poate fi lipsită de putere înainte de cazuri neglijate când vine vorba de dezvoltarea bolilor oncologice ale stomacului și duodenului. Prin urmare, cu cele mai mici simptome ale patologiei gastro-intestinale, este necesar să fiți supuși unei examinări, unde, dacă este necesar, vi se va oferi tratament modern cu Helicobacter pylori.
Infecțiile asimptomatice sau care nu provoacă probleme ori cresc riscul de cancer stomacal nu necesită un tratament, deoarece acesta nu va aduce nici un beneficiu pacientului.
Medicul poate prescrie tratament în cazul persoanelor care au dezvoltat deja ulcer duodenal sau stomacal. Celor care au persoane în familie cu cancer stomacal li se poate administra de asemenea un tratament preventiv.
Medicamente pentru infecția cu Helicobacter pylori
Dacă ai o infecție cu H. pylori, medicul îți poate prescrie o combinație de 2 antibiotice, precum și un antiacid (medicament pentru reducerea acidității stomacale). Acesta din urma va potența efectul antibioticelor.
Iată o schemă folosită de unii medici pentru combaterea infecțiilor cu Helicobacter pylori.
- Claritromicină și inhibitori de pompă de protoni (Lansprazol, Esomeprazol, Pantoprazol, Rabeprazol, Metronidazol) timp de 7-14 zile
- Amoxicilină timp de 1-2 săptămâni
Tratamentul poate fi diferit de la o persoană la alta, în funcție de istoricul medical și posibile reacții alergice la medicamentele prescrise.
De regulă, după încheierea tratamentului, se face o pauză și se repetă analizele. De cele mai multe ori mai este nevoie doar de un rând suplimentar de antibiotice pentru eradicarea bacteriei. În alte cazuri, pot fi necesare mai multe runde de tratament, cu medicamente diferite.
Prevenire Helicobacter pylori
Ce trebuie făcut pentru a nu face această boală? Daca cineva cunoscut se trateaza, atunci si tu ar trebui sa fii examinati de urgenta!
Este demonstrat faptul că, dacă cel puțin un membru al familiei este bolnav, probabilitatea de infectare a restului este de 95%. Helicobacterioza este o boală socială, necesită respectarea strictă a normelor de igienă personală. În plus, sunt necesare măsuri pentru îmbunătățirea regimului alimentar și îmbunătățirea imunității.
Pentru ca Helicobacter, după tratament sa nu revina, este necesar ca dupa 2-6 săptămâni sa se efectueze teste. O atenție deosebită este necesară pacienților care, ca urmare a infecției, au avut complicații sub formă de sângerare sau perforare a mucoasei gastrice. Pentru ei, recidiva este extrem de periculoasă și chiar poate duce la moarte.
Nu există dovezi care să indice faptul că unele alimente sau diete pot ajuta la prevenirea infecțiilor cu Helicobacter pylori sau a cancerului peptic cauzat de această bacterie.
Fără îndoială însă, anumite alimente pot agrava situația, împiedicând vindecarea optimă a bolii, precum alcoolul și produsele picante.
La ce să te aștepți pe viitor dacă ai Helicobacter pylori
Persoanele infectate cu această bacterie nu experimentează de obicei complicații sau dificultăți. Dacă boala este simptomatică și primiți un tratament în acest sens, rezultatele pe termen lung pot fi bune.
Medicul va verifica din nou prezența bacteriei la cel puțin 4 săptămâni de la finalizarea tratamentului prescris.
Acesta poate evalua eficacitatea tratamentului folosind un test cu uree sau o probă de scaun.
Prognosticul celor care dezvoltă boli din cauza infecției cu H. pylori depinde de cât de timpuri sunt acestea depistate, diagnosticate și tratate.
Dacă după o rundă de tratament infecția este încă prezentă în corp, ulcerul peptic poate recidiva. În cazuri mai rare pacientul poate dezvolta cancer stomacal. Însă foarte puțini sunt aceia care ajung la cancer din cauza infecțiilor cu H. pylori.
Riscul este mai mare în cazul persoanelor care au rude cu un istoric de cancer stomacal. Aceștia sunt sfătuiți să se testeze mai des pentru Helicobacter pylori, cu scopul de a preveni orice risc în acest sens.