Ce este astmul bronsic? Cauze, Tratament si Discutii

Astmul (astmul bronșic) este o afecțiune cronică a tractului respirator. Este însoțită de atacuri repetate de sufocare, cauzate de spasme și umflarea mucoasei bronhiale.

În prezent, astmul bronșic este considerat o problemă gravă a societății moderne, deoarece se caracterizează printr-un curs progresiv. Această patologie este suficient de dificilă pentru a se vindeca complet, iar pacienții sunt forțați să sufere de crize frecvente, ceea ce agravează semnificativ calitatea vieții lor.

Procesul inflamator cu astm bronsic are specificul său propriu, deoarece se bazează pe o componentă alergică. Această circumstanță este cauza naturii paroxistice a bolii.

Astmul bronșic este considerat un proces lent cronic. În stadiile inițiale ale bolii, crizele se dezvoltă rapid și dispar la fel de repede. De-a lungul timpului, de regulă, ele devin mai frecvente și mai puțin sensibile la intervențiile medicale.

Cauze si factori de dezvoltare ale astmului

Cauzele exacte ale astmului nu sunt complet cunoscute. Se presupune că este cauzată de o combinație de factori diferiti, una fiind ereditatea.

La factorii care provoacă simptomele și atacurile astmului, se numără: activitatea fizică, alergenii, iritanții, infecțiile virale.

Cele mai frecvente alergene: particule de lână și piele animală, pene, acarieni de praf, polen de plante, mucegai, gândaci. Iritantele includ: fum de tutun, mirosuri puternice de vopsea sau alimente, poluarea aerului, schimbarea vremii, aer rece, arome, emoții puternice, stres.

Alți factori: luarea anumitor medicamente, sulfitul în alimente, infecția, boala de reflux gastroesofagian. Reacția poate provoca un singur factor dar și combinația acestora. Un risc crescut de apariție a astmului este la persoanele a căror activitate este legată de starea în încăperi cu praf, prin pulverizarea compușilor chimici.

Tipuri de boli: Clasificarea Astmului Bronsic

În funcție de frecvența simptomelor, astmul este împărțit în:

• Simplu intermitent (simptomele apar uneori)
• Usor persistent (simptomele sunt observate aproape continuu pe o perioadă lungă de timp)
• Sever persistent
• Foarte greu persistent

Conform gradului de control, astmul este clasificat după cum urmează:

• controlat;
• controlat parțial;

Simptomele astmului: Cum se manifestă boala?

Simptomele tipice ale astmului sunt următoarele:

• Tuse care apare sau se intensifică, în principal noaptea sau dimineața devreme. Un atac astmatic este caracterizat de o tuse uscată, care, de regulă, se dezvoltă împreună în dispnee. Cu o tuse astmatică, pacientul pare să vrea să tuseasca, dar nu este capabil să o facă. Într-o serie de cazuri, la sfârșitul unui atac de astm bronșic, tusea poate dobândi un caracter umed și poate fi însoțită de excreții limitate ale mucusului și sputei;
• Respiratie suieratoare;
• Sentimentul de stoarcere în piept.
• Lipsă de aer. Dispneea apare la pacient atât în ​​repaus, cât și în timpul efortului fizic. În plus, acest simptom apare și în cazul în care pacientul se află într-un mediu cu praf sau în contact cu polenul plantelor cu flori.
• Respirație rapidă sau puternică. Ca regulă, pacienții cu astm bronșic se plâng de respirație rapidă și superficială cu expirație prelungită. Pacienții nu reușesc să exhaleze complet și pentru a efectua această acțiune trebuie să depună eforturi.
• Poziția caracteristică a pacientului în cazul unui atac. Această poziție este numită ortopnee. Pacienții stau jos, coboară picioarele și apucă pe pat. Statul în această poziție ajută pacienții să respire aerul.

Combinația și severitatea simptomelor este diferita de la pacient la pacient, simptomele pot apărea cu frecvență diferită. Cu un tratament adecvat, simptomele dispar aproape intodeauna.

Alte simptome de astm bronșic includ:

• Slăbiciune generală. În timpul unui atac, pacientul nu poate efectua muncă fizică, deoarece crește lipsa de oxigen și de insuficiență respiratorie. În acest caz, cu cât este mai mare cursul astmului bronșic, cu atât simptomele mai pronunțate sunt reprezentate de slăbiciunea generală și starea de rău.
• Cianoza pielii. Tonul albastru al pielii indică o evoluție severă a bolii și progresia insuficienței respiratorii.
• Palpitații ale inimii. În timpul unui atac de astm bronșic, numărul de contracții ale mușchiului inimii crește la 120-130 bătăi pe minut.
• Schimbarea unghiilor și falangelor degetelor.
• Simptomele emfizemului. Acesta este un simptom tipic al astmului bronșic, manifestat sub forma măririi pieptului și a umflarii suprafețelor supraclaviculare.
• Dureri de cap și amețeli.
• Predispoziție la reacții alergice.

Actiunile pacientului care sufera de astm

Daca observati urmatoarele simptome, trebuie sa mergeti la medic: in timpul unei conversatii si in repaus, aveti dificultati de respiratie, buzele si fata albastra, dureri severe in piept, puls rapid.

Dacă ați fost deja diagnosticat cu astm bronșic, dar tratamentul nu îmbunătățește (sau chiar agravează simptomele), trebuie să vă adresați medicului pentru a examina tratamentul.

Diagnostic: cum stim daca avem astm?

Diagnosticul astmului bronșic se bazează pe rezultatele unui sondaj și al examinării pacientului. Studiul include întrebări despre posibile episoade bruște de tuse, respirație șuierătoare, sentimente de lipsă de aer, presiune în piept, perioada de apariție a acestor simptome, medicamente care atenuează simptomele, istoric familial de astm și boli alergice.

După examinare, medicul evaluează respirația și manifestarea altor reacții alergice.

Spirometria este utilizată pentru a evalua funcția pulmonară și eficacitatea medicamentelor luate.

Severitatea astmului depinde de frecvența apariției simptomelor, de prezența sau absența tulburării funcției pulmonare. Un atac sever poate să apară în orice stadiu al astmului.

Tratament pentru astm brosnic

Scopul tratamentului este controlul pe termen lung asupra bolii. Aceasta include punerea în aplicare a anumitor recomandări și luarea de medicamente.

Recomandările sunt după cum urmează:

• Urmați recomandările medicului;
• Evitați iritanții respiratori;
• Evaluați periodic starea.

Două tipuri principale de medicamente sunt utilizate pentru a trata astmul bronșic:

• medicamente pentru ameliorarea rapidă a simptomelor (bronhodilatatoare)
• preparate pentru terapie de întreținere permanentă (corticosteroizi, medicamente antileucotriene, cromoni, bronhodilatatoare cu acțiune lungă)

Complicatii

Complicații posibile ale astmului bronșic includ:

• Deteriorarea calității vieții
• Lipsa de somn
• Tuse persistenta
• Dificultăți de respirație
• Modificări ale funcției pulmonare

Prevenire:

• Respectarea curățeniei în casă, ventilarea incintei
• Eliminarea eventualelor focare ale iritației tractului respirator,
• Tratamentul bolilor respiratorii cronice.
• Nutriție corectă și un stil de viață sănătos.
• Tratamentul în timp util al bolilor respiratorii.
• Utilizați numai produse cosmetice hipoalergenice.

Totul despre astmul bronsic si simptomele acestuia

Dacă o persoană este sănătoasă, ea nu se gândește la felul în care respirația este efectuată, nu are nicio dificultate. Dar la pacienții cu astm bronșic, prezența inflamației cronice a tractului respirator poate perturba acțiunea respirației însăși, până la formarea sufocării datorită bronhospasmului pronunțat.

Deseori cauza acestei afecțiuni este o alergie, un contact constant sau periodic cu substanțe la care organismul este sensibilizat. Deși aceasta este o patologie gravă, este foarte posibil să o controlați și să trăiți o viață normală dacă faceți exerciții fizice, monitorizați nutriția, evitați contactul cu alergenii și luptați împotriva stresului.

Afectarea respiratorie la astmatici

Când o persoană inhalează aer prin gură sau nas, se mișcă în plămâni prin bronhii (un sistem de tubuli ramificați care arată ca niște ramuri de copac). La sfârșitul fiecărei ramuri sunt niște saci mici, în interiorul cărora, în timpul respirației, are loc schimbul de gaze. Sângele este saturat cu oxigen, eliberând simultan dioxidul de carbon, care, atunci când omul respiră, este eliberat în mediu. Când se dezvoltă astmul bronșic, respirația este deranjată datorită faptului că pereții bronhiilor se inflamează, se umflă și se contractă (datorită spasmei celulelor musculare netede care formează acești pereți), provocând șuierături, tuse și senzație de apăsare în piept.

Astmul bronșic se referă la o patologie cronica, fără monitorizare constantă, este predispus la progresie. Adesea, respirația este provocată de alergii, atunci vorbim de astm bronșic atopic. Cunoașterea principalelor declanșatoare și luarea medicamentelor prescrise în conformitate cu prescripțiile medicului sunt doar câteva din modalitățile de a controla boala. Dieta și exercițiile trebuie, de asemenea, să facă parte din sistemul de normalizare a respirației și de prevenire a atacurilor.

Utilizarea debitmetrului de vârf în astmul bronșic

Mulți medici recomandă ca persoanele cu astm bronșic să utilizeze un debitmetru de vârf portabil. Acest dispozitiv măsoară cantitatea de aer expirată de plămâni. Datele obținute în timpul măsurătorilor vor ajuta pacientul cat și medicul sa inteleaga cat trebuie sa fie utilizate medicamentele pentru tratamentul astmului bronșic și când planul de tratament trebuie ajustat.

Detectarea alergiilor și a alergenilor

Adesea, cauza astmului este alergia. Atacurile pot fi cauzate de diferiti alergeni, cum ar fi praful, polenul, mucegaiul, fumul de țigară, cosmeticele sau infecțiile, inclusiv frigul sau gripa obișnuită. Dar nu numai alergiile, ci și factorii precum praful, fumul, gazele iritante sau alte substanțe chimice periculoase pot provoca astm bronșic.

În plus, unii pacienți dezvoltă simptome de astm în timpul exercițiilor fizice. Dacă se identifică alergii sau alți factori care provoacă atacuri, medicul poate recomanda utilizarea de inhalatoare atunci când contactul cu declanșatoarele duce la dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare.

Cafeaua și ceaiul vin in ajutor

Cei care iubesc cafeaua și ceaiul negru pot bea în siguranță băuturile lor preferate. Acestea conțin substanțe chimice biologic active care ajută la bronhodilatare (dilatarea bronhiilor). Experții explică faptul că cafeina este similară din punct de vedere chimic cu structura teofilinei, care este utilizată pentru a trata astmul. Consumul de cafea sau ceai reduce oboseala musculaturii respiratorii, îndepărtând astfel spasmul din căile respiratorii. Studiile publicate în 2010 au arătat că cofeina la persoanele cu astm bronșic îmbunătățește funcția tractului respirator în decurs de patru ore de la consumul acesteia.

Beneficiile fructelor și legumelor

Studiile publicate în anul 2012 în Jurnalul American de Nutriție Clinică arată că o dietă bogată în antioxidanți, care conține, de exemplu, spanac, broccoli, căpșuni și roșii, poate fi asociată cu o scădere a simptomelor de astm. Unul dintre cele trei tipuri de tratament a fost prescris pacienților cu astm:

• dieta bogata in antioxidanti si medicamente placebo inactive
• dieta scăzută în antioxidanți și extract de roșii
• dieta scăzută în antioxidanți plus placebo.

O dietă îmbogățită cu antioxidanți a influențat simptomele astmului. Dieta bogată în antioxidanți a inclus cinci porții de legume și două porții de fructe pe zi.

Dieta care suprimă inflamația

Mulți experți implicați în studiul astmului bronșic recomandă utilizarea unei diete specifice care suprimă inflamația sistemică. Se bazează pe o dietă mediteraneană, a cărei utilizare sistematică reduce inflamația, care apare adesea in astm și alte afecțiuni grave, cum ar fi boala cardiacă, cancerul și boala Alzheimer. În plus față de combaterea inflamației, este necesara o alegere rațională a alimentelor, dimensiunile porțiilor, consumul redus de alimente grase sau prăjite, pierderea în greutate.

Activitate fizică selectată corespunzător

Exercițiul complet și adecvat este important pentru toți pacienții, chiar dacă au astm bronșic. Un studiu publicat în revista Thorax din iunie 2015 a arătat că pacienții cu astm bronșic moderat și sever au prezentat reacții mai puțin grave la activitatea fizică după 12 săptămâni de exercitii fizice. Pe lângă controlul astmului bronșic, exercițiile fizice ajută și la scăderea kilogramelor suplimentare, ceea ce poate agrava cursul bolii.

Abilitatea de a vă relaxa

Este important să mențineți emoțiile sub control și să faceți față stresului. Studiile au arătat că stresul este direct legat de astm, de spitalizare frecventă și de consumul de medicamente. Chiar și râsul prelungit sau plânsul, anxietatea, furia sau frica pot duce la un atac de sufocare. Se sugerează calmarea prin exerciții de respirație sau tehnici de relaxare musculară. Nu mai puțin utile sunt psihoterapia, yoga, recreerea în aer liber.

Astmul bronsic si tratamentul in Salina

Astmul bronşic este o afecţiune frecventă a sistemului respirator ce apare, în special, în rândul copiilor. Astmul bronşic nu poate fi tratat, însă, simptomele pot fi ţinute în frâu cu ajutorul tratamentului medicamentos şi a terapiilor adiţionale. Salina are efecte miraculoase asupra bolnavilor de astm bronşic. Astmul bronşic nu poate fi vindecat, însă, poate fi controlat prin urmarea unui tratament adecvat şi printr-un management eficient al bolii. Dincolo de administrarea medicaţiei recomandată de medicul specialist, astmul poate fi tratat şi cu ajutorul salinei, care face minuni în aceste cazuri.

Astmul bronşic este o afecţiune cronică ce apare atunci când principalele căi aeriene (bronhiile) se inflamează. Muşchii pereţilor bronhiei se comprimă, iar mucoasa care căptuşeşte aceste tuburi produce mucus în cantitate mare, determinând îngustarea căilor aeriene. Această îngustare poate conduce de la un wheezing minor, la dificultăţi mari respiratorii.

Crizele de astm bronşic pot dura de la câteva minute la câteva zile. Unele persoane cu astm au simptome persistente. La altele, simptomele sunt intermitente. Îngrijirea de specialitate poate reduce apariţia crizelor de astm care, rareori, devin ameninţătoare pentru viaţă.

Astmul bronşic se manifestă prin respiraţie dificilă, senzaţie de constricţie în piept şi tuse. Simptome de alarmă care ar trebui să grăbească vizita la medic sunt respiraţia extrem de dificilă, albăstrirea buzelor şi a unghiilor, incapacitatea severă de a respira, tahicardia, transpiraţiile şi tuse severă.

Cum acţionează salina asupra bolnavilor cu astm bronşic?

Tratamentul în salină al astmului bronşic ar trebui să fie început imediat ce este stabilit diagnosticul de certitudine. Sarea stimulează secreţia bronşică, ajutând la eliminarea acesteia. Totodată, terapia cu sare reduce inflamaţia, iritaţia şi, implicit, tusea. 4 ore pe zi, petrecute în salină, timp de 15 zile, duce la amelioararea semnificativă a simptomelor de astm bronşic. Medicii recomandă acest tip de terapie în special în cazul copiilor, rezultatele înregistrate fiind extraordinare. Tratamentul în salină al astmului bronşic are rezultate cu atât mai bune cu cât terapia este începută într-un stadiu incipient al afecţiunii.