Angina pectorală este o formă de boală cardiacă ischemică, caracterizată prin durere paroxistică în zona inimii, datorită deficienței acute de aprovizionare cu sânge in miocard. Distingem stenocardia unei tensiuni care apare la sarcinile fizice sau emoționale și stenocardia de odihnă, care decurge din efort fizic, mai des noaptea.
În plus față de durerea din spatele sternului, există o senzație de sufocare, paloare a pielii, fluctuații ale pulsului, senzații de întreruperi în activitatea inimii. Poate provoca dezvoltarea insuficienței cardiace și a infarctului miocardic.
Ca o manifestare a afecțiunii arterei coronare, angina apare la aproape 50% dintre pacienți, fiind cea mai frecventă formă de boală cardiacă ischemică. Prevalența anginei este mai mare la bărbați: 5-20% (comparativ cu 1-15% în rândul femeilor), frecvența acesteia crescând dramatic o data cu vârsta. Angina datorată simptomelor specifice este, de asemenea, cunoscută sub numele de „angina pectorală” sau boala coronariană.
Dezvoltarea anginei pectorale este provocată de deficiența acută a fluxului sanguin coronarian, ceea ce duce la un dezechilibru între nevoia de cardiomiocite în aprovizionarea cu oxigen și satisfacerea sa. Ca urmare a ischemiei, procesele oxidative din miocard sunt perturbate: există o acumulare excesivă de metaboliți suboxidați, echilibrul ionic este întrerupt, sinteza ATP este redusă.
Aceste procese cauzează disfuncție diastolică și apoi sistolică a miocardului, tulburări electrofiziologice (modificări în segmentul ST și val T la EKG) și, în cele din urmă, dezvoltarea reacției durerii. Secvența modificărilor care apar în miocard se numește „cascada ischemică„.
Deficitul de oxigen este deosebit de acut în miocard, în timpul stresului emoțional sau fizic: din acest motiv, atacurile anginoase apar adesea cu o creștere a funcției cardiace (în timpul activității fizice si a stresului). Spre deosebire de infarctul miocardic acut, în care se produc modificări ireversibile în mușchiul cardiac, tulburarea arterei coronare este tranzitorie în angina pectorală. Cu toate acestea, dacă hipoxia miocardică depășește pragul supraviețuirii sale, angina se poate dezvolta într-un infarct miocardic.
Cauze și factori de risc pentru angina pectorala
Cauza principală a anginei, precum și a bolii coronariene, este îngustarea indusă de ateroscleroză a vaselor coronare. Se dezvolta atacuri anginoase cu o reducere a lumenului arterelor coronare cu 50-70%. Severitatea anginei, depinde de amploarea și localizarea stenozei, de numărul de artere afectate. Patogenia anginei pectorale este adesea de natură mixtă și, împreună cu obstrucția aterosclerotică, pot exista procese de formare a trombilor și de spasm al arterelor coronare.
Uneori, angina se dezvoltă doar ca rezultat al angiospasmului fără arterioscleroză. Cu o serie de patologii ale tractului gastro-intestinal (hernie diafragmatică, colelitiază etc.), precum și boli infecțioase și alergice, leziuni vasculare sifilitice și reumatoide (aortită, periarterită, vasculită, endarterită), se poate dezvolta cardiospasm reflex, încălcarea regulii nervoase superioare a arterelor coronare ale inimii, așa-numita angina reflexă.
Dezvoltarea, progresia și manifestarea anginei este afectată de factori de risc modificabili (detașabili) și nemodificați (nerecuperabili).
Factorii de risc nemodificați, includ sexul, vârsta și ereditatea. S-a observat deja că bărbații sunt cei mai expuși riscului de angina pectorală. Această tendință predomină până la 50-55 de ani, adică înainte de declanșarea schimbărilor de menopauză în corpul feminin, când producția de estrogenic scade. După 55 de ani, angina se produce la persoanele de ambele sexe cu o frecvență aproximativ egală. Adesea, angina este observată la rudele directe ale pacienților care suferă de boala coronariană sau care au suferit infarct miocardic.
În ceea ce privește factorii de risc modificați pentru angina, o persoană are capacitatea de a influența sau de a-i exclude din viața sa. Adesea, acești factori sunt strâns legați. Astfel, reducerea grăsimilor din alimentele consumate duce la scăderea colesterolului, a greutății corporale și a tensiunii arteriale.
Printre factorii de risc eliminați pentru angina pectorală se numără:
Hiperlipidemia
La 96% dintre pacienții cu angină, există o creștere a colesterolului și a altor fracțiuni lipidice cu acțiune aterogenă (trigliceride, lipoproteine cu densitate scăzută), ceea ce duce la depunerea colesterolului în arterele care alimentează miocardul. Creșterea spectrului lipidic, la rândul său, îmbunătățește procesele de tromboză în vase.
Obezitatea
Se întâmplă de obicei la persoanele care consumă alimente bogate în calorii cu cantități excesive de grăsimi animale, colesterol și carbohidrați. Pacienții cu angină pectorală trebuie să limiteze colesterolul în alimente până la 300 mg, sarea de masă până la 5 g, creșterea consumului de fibre dietetice sa fie mai mare de 30 g.
Fumatul
Tigarile cresc concentratia de carboxihemoglobina in sange, o combinatie de monoxid de carbon si hemoglobina, care provoaca foamea de oxigen a celulelor, in primul rand cardiomiocite, spasme arteriale, cresterea tensiunii arteriale.
În prezența aterosclerozei, fumatul contribuie la manifestarea timpurie a anginei și crește riscul de a dezvolta infarct miocardic acut.
!!! Daca vrei sa te lasi de fumat, aici gasesti cateva solutii
Hipertensiune arteriala
Adesea, însoțește cursul de boală cardiacă ischemică și promovează progresia anginei pectorale. In hipertensiunea arterială, din cauza creșterii tensiunii arteriale sistolice, a stresului miocardic, crește si nevoia de oxigen.
Anemie și intoxicație
Aceste afectiuni sunt însoțite de o scădere a furnizării oxigenului către mușchiul inimii și provoacă atacuri de angină, atât în fundalul aterosclerozei coronariene, cât și în absența acesteia.
Am scris aici despre tratamentul pentru anemie in caz ca vrei sa afli mai multe informatii.
Diabet
În prezența diabetului, riscul de boală cardiacă ischemică și angina crește de doua ori. Cei cu diabet de peste 10 ani pot suferi de ateroscleroză severă și au un prognostic mai grav în cazul anginei și a infarctului miocardic.
Despre alimentatia recomandata in diabet poti citi aici.
Creșterea vâscozității relative a sângelui
Promovează procesele de formare a trombilor în locul dezvoltării plăcii aterosclerotice, crește riscul de tromboză coronariană și dezvoltarea de complicații periculoase ale bolii coronariene și anginei.
Stresul psihoemoțional
In cazul stresului psihoemotional, angiospasmul se dezvoltă, crește tensiunea arteriala, furnizarea de oxigen miocardic și nutrienți se deteriorează. Prin urmare, stresul este un factor puternic care provoacă angina pectorală, infarctul miocardic si moartea bruscă.
Printre factorii de risc pentru angina pectorală se numără și reacțiile imune, disfuncția endotelială, frecvența cardiacă crescută, menopauza prematură și consumul de contraceptive hormonale la femei, etc.
Combinația a doi sau mai mulți factori, crește riscul global de a dezvolta angina pectorală. Prezența factorilor de risc ar trebui luată în considerare la determinarea tacticii de tratament și prevenirea secundară a anginei pectorale.
Tratamentul anginei pectorale
Se intenționează să se oprească, precum și să se prevină atacurile și complicațiile de angina pectorală. Pregătirea de prim ajutor pentru atacurile anginoase este nitroglicerina. Reducerea durerii apare de obicei în 1-2 minute. Dacă atacul nu se oprește, nitroglicerina poate fi utilizată din nou la intervale de 3 minute și nu mai mult de 3 ori (având în vedere pericolul unei scăderi puternice a tensiunii arteriale).
Se folosesc medicamente antianginice (antiischemice), care reduc necesitatea musculara cardiaca în oxigen:
- nitrații cu acțiune îndelungată (tetranitrat de pentaeritritol, dinitrat de izosorbid etc.), b-adrenoblocatori (anaprilina, oxprenolol etc.)
- molsidomină
- blocante ale canalelor de calciu (verapamil, nifedipină)
- trimetazidină și altele;
În tratamentul anginei pectorale se recomandă utilizarea medicamentelor antisclerotice (grupul de statine – lovastatina, simvastatina), antioxidanții (tocoferol), antiagreganții (acidul acetilsalicilic). Conform indicațiilor, se efectuează prevenirea și tratamentul tulburărilor de conducere și de ritm; cu angina de înaltă clasă funcțională se efectuează revascularizarea chirurgicală a miocardului: angioplastie cu balon si grefă bypass pentru artera coronară.
Prognoza și prevenirea anginei pectorale
Angina pectorală este o patologie cronică invalidantă a inimii. Cu progresia anginei, riscul de a dezvolta un infarct miocardic sau deces este mare. Tratamentul sistematic și prevenirea secundară contribuie la monitorizarea cursului anginei pectorale, îmbunătățirea prognosticului și menținerea capacității de a munci în timp ce se limitează stresul fizic și emoțional.
Profilaxia profundă a anginei pectorale necesită eliminarea factorilor de risc: reducerea excesului de greutate, controlul tensiunii arteriale, optimizarea regimului alimentar și a stilului de viață, etc.
Ca o prevenire secundară în diagnosticul deja stabilit al anginei, este necesar să se evite perturbările și eforturile fizice, sa se ia nitroglicerina inainte de a se face exercitii fizice si sa se previna ateroscleroza.
Aplicarea corectă a recomandărilor pentru tratamentul anginei pectorale, utilizarea nitraților prelungiți și controlul regulat permit atingerea unei stări de remisiune pe termen lung.
Angina pectorală stabilă – simptome, cauze, factori de risc, tratament
Angina se manifestă prin durere pectorală, provocată de un flux sanguin redus către inimă. Mai precis, angina apare din cauză că mușchiul cardiac nu primește suficient oxigen pentru a funcționa optim.
În mod frecvent, durerea în piept se declanșează după un efort fizic intens sau un stres emoțional puternic.
Ce este angina stabilă?
Există angină stabilă și instabilă. Angina pectorală stabilă este forma cea mai frecventă. Se numește astfel deoarece se manifestă după un model previzibil. El poate fi recunoscut după activitățile pe care persoana afectată le desfășoară în momentul apariției durerii pectorale. Acest lucru ajută la obținerea unui control mai bun asupra simptomelor.
Pe de altă parte, angina instabilă apare brusc și are tendința de a se înrăutăți în timp. Există riscul ca persoanele cu angină pectorală instabilă să sufere în viitor un atac de cord. Cu toate că angina stabilă are un grad de severitate mai mic, durerea cauzată poate crea un disconfort major.
Atât angina instabilă, cât și angina stabilă sunt de obicei semne care indică o problemă cardiacă. Este așadar important să mergeți la medic dacă ați început să aveți dureri în piept.
Angina stabilă – cauze
Care sunt cauzele producerii anginei pectorale stabile? Ateroscleroza, care înseamnă o îngustare a arterelor, poate fi una din cauzele circulației deficitare la nivelul inimii. Arterele se pot întări din cauza plăcilor de aterom (formate din colesterol, calciu și alte substanțe) care se acumulează în interiorul pereților arteriali.
Buna oxigenare a inimii poate fi afectată și de prezența unor cheaguri de sânge care blochează arterele și reduc aprovizionarea inimii cu sânge. Activitățile fizice intense, emoțiile puternice și stresul pot îngreuna de asemenea funcția mușchiului cardiac.
Cum se manifestă angina stabilă – simptome
Persoanele care trec printr-un episod de angină stabilă descriu durerea ca o presiune sau senzație de plenitudine sau strângere în mijlocul pieptului, ori ca o greutate care apasă pe piept.
Durerea se răspândește uneori spre gât, umeri și brațe. Alte simptome care acompaniază un episod de angină stabilă sunt:
- respirație scurtă
- greață
- oboseală
- amețeală
- transpirații excesive
- anxietate
În majoritatea cazurilor, simptomele durează 15 minute. În angina instabilă, simptomele nu mai sunt de scurtă durată, ci durerea poate fi continuă și severă. Angina stabilă survine de obicei după o perioadă de suprasolicitare fizică. Durerea poate să apară în orice moment alt zilei, deși este mai des experimentată în cursul dimineții.
Factori de risc asociați cu angina stabilă
Unele persoane sunt mai predispuse la angină pectorală stabilă:
- persoanele supraponderale sau obeze
- persoanele cu un istoric de boli cardiace
- persoanele cu un nivel crescut de colesterol
- persoanele cu tensiunea arterială mare
- diabeticii
- fumătorii
- persoanele care nu fac mișcare sau exerciții fizice
Alte lucruri care pot contribui la apariția durerii cauzate de angină sunt: mesele copioase, antrenamentele fizice viguroase, vremea caniculară sau foarte friguroasă.
Cum se pune diagnosticul de angină pectorală
În primă fază, medicul întreabă pacientul despre istoricul său de boli și recomandă efectuarea unor teste menite să evalueze funcția inimii și să depisteze anumite blocaje arteriale:
- electrocardiogramă (acest test măsoară activitatea electrică a inimii și ritmul cardiac);
- angiografie (este o radiografie care permite medicului să vizualizeze vasele de sânge și să măsoare fluxul sanguin către inimă).
Unele persoane pot fi supuse și unui test de stres, care presupune monotorizarea ritmului cardiac și a funcției respiratorii în timp ce pacientul practică anumite exerciții fizice. Acest tip de test poate arăta dacă simptomele de angină sunt provocate de mișcarea fizică.
Alte teste pe care medicul le poate solicita pentru diagnosticarea anginei pectorale stabile sunt testul de măsurare a nivelului de colesterol și a proteinei C-reactive. Valorile crescute ale proteinei C-reactive pot indica un risc crescut de boli cardiovasculare.
Angina stabilă – tratament
Există trei opțiuni de tratament pentru angina pectorală stabilă, care țin de stilul de viață, administrarea unor medicamente sau de o intervenție chirurgicală.
Întrucât o persoană poate prevedea apariția unui episod de angină, ea se poate feri de efortul fizic crescut și de alți factori declanșatori. O discuție cu medicul cardiolog poate ajuta la stabilirea celor mai eficiente măsuri de prevenire sau control a durerii de angină stabilă.
Stilul de viață
Există anumite ajustări care pot fi făcute în stilul de viață pentru prevenirea episoadelor de angină stabilă. Adoptarea unei diete sănătoase, bazate pe cereale integrale, fructe și legume este un exemplu de ajustare benefică. De asemenea, se recomandă renunțarea la fumat (dacă este cazul).
Aceste măsuri simple pot reduce inclusiv riscul apariției altor boli cronice care pot afecta angina stabilă, precum diabet, hipercolesterolemie sau hipertensiune arterială.
Medicamente pentru angina stabilă
Nitroglicerina este prima opțiune de tratament medicamentos pentru reducerea durerii provocate de angina stabilă. Nu luați acest medicament fără să discutați mai întâi cu medicul, care va stabili doza adecvată în timpul unui episod de angină.
Unele persoane pot fi sfătuite să ia și medicamente pentru stabilizarea colesterolului, a tensiunii arteriale sau a zahărului din sânge la persoanele care au probleme în acest sens, pentru a preveni declanșarea altor crize de angină.
Dacă angina este favorizată de formarea cheagurilor de sânge, medicul poate prescrie medicamente de subțiere a sângelui.
Operația de angină pectorală stabilă
Operația de angină se numește angioplastie și este o procedură minim invazivă. Doctorul chirurg introduce un balon mic în interiorul arterei, după care balonul este umflat, pentru a lărgi artera și a permite medicului să insereze un stent. Acesta va rămâne permanent în acea arteră, menținând pasajul deschis.
Operația pe cord deschis (bypass coronarian) poate fi necesară pentru pacienții cu boli de inimă coronariene.
Angina stabilă – perspectivă pe termen lung
La ce să te aștepți dacă suferi de angină pectorală stabilă? Prognosticul este de obicei bun, dat fiind că afecțiunea suportă o îmbunătățire în una tratamentului. Dacă suferi de angină pectorală stabilă, este indicat să iei toate măsurile care țin de tine pentru a preveni agravarea simptomelor și a bolii:
- menținerea sau dobândirea unei greutăți corporale optime
- practicarea de mișcare fizică regulată (nu intensă sau suprasolicitantă)
- evitarea fumatului
- păstrarea unei diete echilibrate
Persoanele cu angină care nu fac nici o schimbare în stilul de viață pot suferi în continuare de crize dureroase de angină. Totodată, acestea pot avea un risc crescut de alte boli cardiace.
Angina pectorală stabilă se poate complica dacă nu este tratată corespunzător. Ea poate duce la atac de cord sau la deces subit din cauza anginei instabile sau a ritmului cardiac anormal. Mergeți imediat la medic dacă constatați că aveți simptome de angină stabilă sau instabilă.
