Bolile de inimă – Tot ce trebuie să știi (tipuri, simptome, cauze, tratament)

În acest articol veți putea afla tot ce ține de bolile cardiovasculare, și anume care sunt cele mai cunoscute afecțiuni, ce simptome provoacă, din ce cauze apar, care sunt factorii de risc, cum se pune diagnosticul, ce opțiuni de tratament există, ce măsuri de prevenire pot fi luate și ce modificări ale stilului de viață sunt necesare pentru reducerea riscului cardiovascular.

Date statistice privind bolile de inimă

Este important să începem cu numirea acelor categorii de persoane care au un risc mai mare de a avea probleme cu inima.

Afecțiunile cardiovasculare se numără printre principalele cauze de deces din lume. Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor chiar le clasează pe primul loc în SUA. Acolo, unul din patru deces sunt provocate de o boală de inimă. Statisticile arată un număr de 610.000 de decese în fiecare an.

Mult mai grav este că aproape 50% dintre americani sunt susceptibili să sufere de boli de inimă, iar procentul lor se află într-o continuă creștere.

Situația este îngrijorătoare deoarece bolile de inimă pot fi fatale. Însă și șansele de prevenire sunt foarte mari. Cel mai mult contează să avem un stil de viață sănătos sau să ne străduim să facem câteva schimbări necesare în acest sens.

Care sunt principalele tipuri de boli cardiovasculare

Numărul afecțiunilor care pot fi încadrate la „boli cardiovasculare” este destul de mare. Iată câteva dintre cele mai cunoscute, enumerate în ordine alfabetică:

• Aritmia (provoacă tulburări ale ritmului cardiac)
• Ateroscleroza (provoacă întărirea arterelor)
• Boala arterială coronariană sau boala cardiacă ischemică (determină acumularea de plăci în interiorul arterelor)
• Cardiomiopatia (provoacă întărirea sau slăbirea mușchiului inimii)
• Defecte congenitale cardiace (provoacă dereglări cardiace la naștere)
• Infecții cardiace (din această categorie fac parte infecții bacteriene, virale sau cu paraziți).

Ce simptome provoacă bolile de inimă

Fiecare din afecțiunile listate mai sus se manifestă prin anumite simptome, mai mult sau mai puțin specifice:

Aritmiile

Așa cum o arată și denumirea lor, aritmiile sunt dereglări ale ritmului cardiac. Ritmul poate fi prea rapid sau prea lent. Simptomatologia este influențată de tipul de aritmie:

• amețeală
• senzație de gol, fâlfâire sau accelerarea bătăilor inimii
• puls scăzut
• momente de leșin
• dureri în piept

Ateroscleroza

Din cauza plăcilor care se depun în pereții arteriali, fluxul sanguin la nivelul extremităților este redus. Pe lângă simptomele clasice de slăbiciune, răcire și amorțire a extremităților, cei afectați pot acuza și dureri pectorale sau scurtarea respirației și dureri ciudate.

Defecte congenitale cardiace

Această problemă este întâlnită la naștere. Bebelușul poate fi diagnosticat imediat, sau niciodată. În alte cazuri, boala poate fi depistată în momentul în care începe să devină simptomatică, cauzând:

• albăstrirea pielii
• umflarea extremităților
• dificultăți respiratorii
• scăderea energiei și oboseală
• ritm cardiac neregulat

Boala arterială coronariană

Se mai numește și „cardiopatie” și apare atunci când plăcile de aterom acumulate în artere împiedică aprovizionarea inimii și a plămânilor cu sânge. În consecință apar:

• durere în piept sau un disconfort la acest nivel
• senzație de presiune, arsură sau strângere în piept
• respirație scurtată
• greață, indigestie sau gaze intestinale

Cardiomiopatia

Această boală duce la creșterea mușchiului inimii și la modificări grave, precum rigidizarea, îngroșarea sau slăbirea lui. Cardiomiopatia se manifestă prin:

• oboseală
• balonare
• picioare și glezne umflate
• respirație scurtă
• puls rapid sau puternic

Infecție la inimă

Prin infecție la inimă putem înțelege o boală care se numește „endocardită” sau „miocardită”. Simptomele unei infecții la inimă sunt ușor asemănătoare altor infecții:

• durere în piept
• congestie pectorală, tuse
• febră
• frisoane
• mâncărimi ale pielii

La femei, atacul de cord se manifesta altfel decât la bărbați

Bolile de inimă se manifestă de multe ori diferit decât la bărbați, mai ales atacul de cord sau bolile coronariene. Un studiu din 2003 a analizat simptomele provocate de atacul de cord la femei. În primele 10 simptome raportate nu s-au aflat cele clasice sau specifice unui atac de cord precum durerea în piept și furnicăturile. Femeile au pomenit în schimb despre anxietate, tulburări de somn și o stare inexplicabilă de oboseală.

Acestea par mai curând simptome care se manifestă înainte de evenimentul în sine, sau pe o durată mai lungă de timp. Studiul a arătat într-adevăr că 80% dintre femei au declarat că se confruntau cu aceste simptome cu cel puțin 30 de zile înainte de apariția atacului de cord.

Simptomele de atac de cord la femei nu sunt foarte precise, de aceea ele pot fi ușor confundate cu alte probleme, precum anxietate, menopauză sau depresie.

Iată cum se manifestă atacul de cord la femei:

• anxietate
• indigestie, durere în stomac și în piept
• greață, vărsături
• dureri de maxilar
• dureri de gât
• durere în spate
• transpirații reci
• amețeală
• stare de leșin
• respirație scurtă sau superficială
• paloare

Care sunt cauzele apariției bolilor de inimă

Așa cum am văzut, categoria bolilor de inimă este foarte cuprinzătoare. La fel sunt și cauzele lor. Însă fiecare boală de inimă are o cauză unică.

De exemplu, ateroscleroza și bolile arteriale coronariene sunt provocate de depunerea de plăci (de colesterol, calciu) în pereții coronarelor.

Aritmia – cauze

Ritmul cardiac anormal poate fi provocat de mai multe afecțiuni sau obiceiuri nesănătoase, precum:

• diabet
• boli coronariene
• defecte cardiace (inclusiv defectul congenital cardiac)
• administrarea unor medicamente, suplimente sau remedii naturiste
• hipertensiunea arterială
• consumul excesiv de alcool sau de cafea
• tulburări cauzate de abuzul de substanțe ilicite
• stresul și anxietatea
• alte boli sau daune ale inimii existente

Defectele congenitale cardiace – cauze

Această boală survine încă din timpul nașterii, în perioada de dezvoltare a fătului. Unele defecte cardiace pot fi grave, astfel încât ele vor fi depistate și tratate din timp. Există și cazuri când ele rămân asimptomatice pe durate mari de timp.

Defectele congenitale cardiace pot surveni și mai târziu, când odată cu înaintarea în vârstă, se modifică și structura inimii. În consecință, pot apărea defecte cardiace cu risc de complicații și probleme ulterioare.

Cardiomiopatia – cauze

Sunt mai multe tipuri de cardiomiopatie, fiecare din ele fiind cauzată de o afecțiune diferită:

Cardiomiopatia dilatată. Este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie, însă nu se știe cu precizie din ce cauză apare. Această afecțiune duce la slăbirea inimii. Ar putea fi de vină daune cardiace mai vechi, precum cele cauzate de medicamente, infecții sau un atac de cord. Cardiomiopatia dilatată poate fi de asemenea moștenită sau o consecință a hipertensiunii arteriale neținută sub control.

Cardiomiopatia hipertrofică. În acest caz, boala determină îngroșarea mușchiului inimii. În cele mai multe situații ea se datorează moștenirii genetice.

Cardiomiopatia restrictivă. Acest tip de cardiomiopatie duce la rigidizarea pereților inimii. Sunt suspectate câteva cauze, precum acumularea de țesut cicatricial sau de proteine (amiloidoză).

Infecții ale inimii – cauze

Infecțiile cardiace pot avea la bază o bacterie, un virus sau un parazit. Ele apar din cauza altor infecții din corp care nu sunt tratate corespunzător.

Factori de risc asociați cu bolile cardiovasculare

La fel ca în multe alte boli, în afecțiunile cardiovasculare sunt implicați atât factori incontrolabili, cât și factori contrabili. Potrivit datelor emise de Centrele de Prevenire și Controlul Bolilor din SUA, aproape 50% dintre americani prezintă cel puțin un factor de risc cardiovascular.

Cei mai importanți sunt:

• tensiunea arterială crescută
• colesterolul mărit
• colesterol HDL scăzut
• obezitatea
• fumatul
• sedentarismul sau mișcare fizică insuficientă

Ultimii doi factori de risc listați sunt controlabili, adică pot fi modificați printr-un stil de viață sănătos. „National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases” susține că fumatul crește de 2 ori riscul de boli cardiovasculare.

Există și alte boli care măresc șansele apariției bolilor cardiovasculare, precum diabet. Creșterea nivelului de zahăr din sânge poate fi corelat cu angină pectorală, atac de cord, accident vascular cerebral sau boli arteriale coronariene.

Diabeticii trebuie să își monotorizeze îndeaproape nivelul glucozei pentru a preveni complicații grave, precum boli cardiovasculare. Un raport al Asociației Americane a Inimii a arătat că atât diabeticii, cât și hipertensivii au un risc dublu de a se îmbolnăvi de afecțiuni cardiovasculare.

Sunt la risc de boli cardiace și cei care au în familie persoane care au fost sau sunt bolnave de inimă. Vârsta înaintată este un alt factor de risc care nu poate fi controlat. Femeile și bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 59 de ani au același grad de risc pentru boli arteriale coronariene.

Riscul crește la bărbați cu circa 20-30 de procente la bărbații care au trecut de 60 de ani. Femeile sunt mai avantajate la bătrânețe, în cazul lor riscul crescând doar cu 9-18%.

Teste, analize, diagnosticarea bolilor de inimă

Investigațiile pentru o boală de inimă depind de simptome, dar pot fi realizate și în scop profilactic. Un control de rutină poate scoate la iveală o afecțiune cardiacă înainte ca aceasta să înceapă să cauzeze simptome. Însă cea mai mare parte a pacienților merg la medic doar atunci când boala se manifestă vizibil.

Medicul cardiolog va face mai întâi un examen fizic în baza simptomele pe care i le descrie pacientul. Urmează apoi o discuție despre alte persoane din familie cu boli de inimă și istoricul medical personal, întrucât multe afecțiuni cardiace tind să se transmită pe cale genetică. Dacă unul din membrii familiei are sau a avut o boală de inimă, această informație nu trebuie ascunsă de medic.

De multe ori doctorul solicită analize sangvine, cu scopul evaluării nivelului de colesterol și a altor semne de inflamație sistemică. Există însă teste specifice, non-invazive, utilizate pentru diagnosticarea problemelor sau afecțiunilor cardiovasculare, precum:

• Electrocardiograma (prescurtată ECG sau EKG) – prezintă activitatea electrică a inimii și poate releva anumite iregularități ale inimii.
• Ecocardiograma (ecografie cardiacă) – se folosesc ultrasunete pentru a obține o imagine cât mai acurată a structurii cardului.
• Testul de stres – se realizează în timp ce pacientul desfășoară o activitate intensă, care provoacă oboseală, precum mersul/alergatul pe bandă sau mersul pe o bicicletă staționară; medicul monotorizează activitatea inimii pentru a vedea cum răspunde la efortul fizic.
• Ecografia doppler carotidiană – este un alt test cu ulteasunete care permite medicului să vizualizeze mai bine arterele carotide
• Monotorizarea Holter – monitorul Holter este un dispozitiv portabil mic, care contorizează ritmul inimii; se poartă 24-48 de ore; medicul îl poate solicita pentru a obține o imagine de ansamblu asupra activității cardiace.
• Testul masei înclinate – este o procedură mai puțin cunoscută, solicitată de cardiolog atunci când pacienții acuză stare de leșin sau amețeală când se ridică sau se așază; constă în așezarea pacientului pe o masă înclinată lent în sus sau în jos, timp în care medicul monotorizează ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen.
• RMN de cord – la fel ca computerul tomograf, RMN-ul de cord se realizează cu scopul oferirii unei imagini detaliate a zonei corpului de interes, în acest caz a inimii și a vaselor de sânge.

Teste invazive pentru depistarea bolilor de inimă

Dacă nici examinarea fizică, nici analizele sangvine, nici alte teste din cele descrise mai sus nu îl ajută pe medic să pună un diagnostic clar, poate fi nevoie de un test invaziv, precum:

• Cateterism cardiac și angiografie – doctorul inserează un cateter în inimă prin zona inghinală și artere; când ajunge la inimă, medicul realizează o angiografie coronariană prin introducerea unei vopsele în arterele și capilarele din jurul inimii pentru a oferi o imagine cât mai detaliată.
• Studiul electrofiziologic – presupune atașarea unor electrozi de inimă prin intermediul unui cateter și transmiterea de impulsuri electrice care au ca scop monotorizarea răspunsului inimii și diagnosticarea unei anumite aritmii cardiace.

Ce opțiuni de tratament există pentru bolile de inimă

O boală de inimă se tratează în funcție de tipul și de stadiul ei. De exemplu, în infecțiile cardiace se prescriu de regulă antibiotice. Ateroscleroză și bolile coronariene pot fi abordate printr-un tratament cu medicamente pentru prevenirea acumulării adiționale de placă de aterom și prin realizarea unor schimbări în stilul de viață.

Există 3 categorii de tratamente pentru bolile cardiovasculare:

1. Modificări în stilul de viață

Există numeroase lucruri pe care le putem face pentru a preîntâmpina o boală sau un eveniment cardiac. Dieta este extrem de importantă în acest sens. Ea pot preveni instalarea, agravarea sau recidivarea unei boli.

Pentru pacienții cardiaci, cele mai importante sfaturi se referă la limitarea consumului de sare (sodiu), grăsimi saturate și produse grase. Se recomandă în schimb introducerea mai multor fructe și legume în alimentație, deoarece acestea sunt bogate în fibre și antioxidanți.

Dieta DASH și dieta Mediteraneană sunt cele mai bune programe de alimentație care pot fi urmate de un pacient cardiac.

Alte obiceiuri benefice pentru inimă (și nu numai) sunt practicarea de exerciții fizice regulate, renunțarea la tutun (dacă este cazul) și reducerea consumului de alcool. Dacă sunt deja boli cardiace instalate, trebuie să urmați tratamentul prescris de medic fără abateri.

2. Medicamente pentru bolile de inimă

Unele boli de inimă pot necesita un tratament medicamentos. El poate consta în medicamente care tratează sau doar țin boala sub control. Există și medicamente care se prescriu pentru încetinirea sau prevenirea de complicații asociate.

3. Intervenții chirurgicale în bolile de inimă

În afecțiunile cardiovasculare grave se poate interveni chirurgical cu scopul de a stopa manifestarea bolii sau evoluția ei. Spre exemplu, pacienții cu blocaje arteriale complete sau parțiale cauzate de plăcile de aterom, pot avea nevoie de un implant de stent cardiac. Acesta va reabilita fluxul sanguin afectate. Procedura depinde de cât de tare este afectată inima. Unele persoane pot avea nevoie de mai multe stenturi.

Cum putem preveni bolile cardiovasculare

Așa cum am văzut, la baza bolilor de inimă stau factori atât controlabili, cât și incontrolabili. Este evidentă că cineva nu își poate schimba istoricul familial, însă poate face ceva în privința micșorării riscului de dezvoltare a acelei boli.

Țineți sub control tensiunea și colesterolul

Principalele metode de prevenire a bolilor cardiovasculare vizează dobândirea sau menținerea unui nivel optim al colesterolului și tensiunii arteriale.

O tensiune arterială bună poate însemna un nivel sub 120 (sistolică) cu 80 (diastolică) adică 120/80 mm Hg. Tensiunea arterială sistolică măsoară presiunea în timpul contractării inimii, iar cea diastolică măsoară presiunea inimii în repaus.

Valorile mari arată că inima depune un efort prea mare pentru pomparea sângelui.

În ceea ce privește colesterolul, nivelul ideal depinde de starea de sănătate a inimii. De pildă, în cazul persoanelor cu risc de boli cardiovasculare, cu diabet sau cu un istoric de atac de cord, valoarea colesterolului trebuie să fie mult mai mică decât a persoanelor cu un risc cardiac mic sau mediu.

Gestionarea stresului

Stresul cronic contribuie nu doar la bolile de inimă, ci și la alte probleme de sănătate. Suntem expuși permanent la diverși factori de stres, de aceea este și foarte greu să îl evităm. Dacă vă confruntați deseori cu stări de anxietate sau vă simțiși copleșiți din cauza unor evenimente stresante (mutatul, schimbarea locului de muncă, un divorț), comunicați aceste aspecte doctorului.

Adoptarea unui stil de viață mai sănătos

Și acest sfat pare simplu, dar greu de pus în practică. Multora li se pare dificil să respecte un program stabil de mese și de mișcare fizică.

Experții recomandă cel puțin evitarea consumului de alimente bogate în sare și grăsimi saturate. Medicii ne sfătuiesc să practicăm cel puțin 30-60 de minute de exerciții fizice pe săptămână.

Asigurați-vă că exercițiile fizice pe care le practicați sunt în conformitate cu condiția fizică și cu bolile pe care le aveți. Puteți cere sfatul unui expert în acest domeniu.

Este foarte important să renunțați la fumat dacă aveți acest obicei. Nicotina provoacă constricția vaselor de sânge, împiedicând astfel buna circulare a sângelui oxigenat în corp. Fumatul nu crește crește riscul doar de boli pulmonare, ci și de boli cardiovasculare, mai ales de ateroscleroză.

Pentru un program de viață mult mai bine pus la punct în vederea prevenirii bolilor de inimă, îi puteți prezenta medicului cardiolog o listă mai detaliată, care să ofere informații despre:

• ce medicamente luați
• cât de multă mișcare faceți
• de tip de dietă urmați
• alți membri din familie cu boli cardiace sau accidente vasculare cerebrale
• simptomele care vă supără (ritm cardiac accelerat, amețeală, oboseală sau lipsă de energie)

Un alt lucru foarte important pe care trebuie să îl faceți pentru a vă păzi sănătatea inimii este să mergeți regulat la medic. Orice tulburare poate fi depistată și tratată din timp. De exemplu, nivelurile crescute ale tensiunii arteriale pot fi combătute prin administrarea unor medicamente.

Medicul cardiolog își poate consilia pacienții să:

• renunțe la fumat
• țină sub control tensiunea arterială
• facă mișcare regulată
• atingă și să păstreze niveluri optime de colesterol
• elimine excesul de kilograme dacă aceștia sunt supraponderali
• se alimenteze sănătos

Deși par strategii lipsite la îndemâna oricui, când vine vorba de introducerea lor în viața de zi cu zi și respectarea lor cu strictețe, mulți eșuează. Aceste schimbări trebuie implementate treptat, nu toate odată. Alegeți pentru început modificările care au cel mai mare impact sau rezultat, stabilind împreună cu medicul curant pașii potriviți pentru concretizarea lor.

Despre hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este în sine o boală cauzată de creșterea excesivă a presiunii arteriale. Pentru a putea asigura o bună circulație a sângelui în corp, inima trebuie să pompeze din greu. În consecință, presiunea crescută poate duce la diverse probleme cardiace, precum mărirea sau îngroșarea mușchiului cardiac, ori îngustarea arterelor.

Mușchii inimii pot deveni de asemenea tari, din cauza forței cu care inima pompează sângele. Arterele își pierd din elasticitate și devin la rândul lor rigide, având ca efect încetinirea circulației sângelui și buna oxigenare a corpului.

Bolile de inimă hipertensive reprezintă o cauză de frunte a deceselor în rândul persoanelor hipertensive. Este așadar crucial ca cei care au probleme cu tensiunea mărită să ia un tratament adecvat pentru prevenirea complicațiilor și a daunelor potențiale.

Bolile de inimă sunt vindecabile sau nu?

Nu există un leac pentru bolile inimii. Ele nu pot fi tratate definitiv, însă simptomele sunt controlabile. De multe ori însă, este nevoie de un tratament pe viață.

Atunci când intervențiile non-invazive nu pot controla evoluția bolii, se poate interveni chirurgical (intervenții coronariene, bypass coronarian).

Nu amânați vizita la medic dacă suspectați că simptomele pe care le aveți se datorează unei suferințe cardiace. Mergeți la doctor înainte ca simptomele să devină constante iar boala să avanseze. Faceți controale regulate, mai ales dacă aveți un istoric de boli cardiovasculare în familie. Gândiți-vă că și dvs. puteți influența sănătatea urmaților dvs. prin deciziile pe care luați astăzi.