Anemia La Copii: Cauze, Simptome, Diagnostic Si Tratament

Anemia la copii, este o afecțiune patologică, însoțită de o scădere a nivelului de hemoglobină și de globule roșii în sânge. Anemia este o boală extrem de frecventă în pediatrie. Aproximativ 40% din cazurile de anemie sunt diagnosticate la copiii cu vârsta sub 3 ani, 30% în perioada pubertății, restul  în diferite perioade de vârstă ale dezvoltării copilului.

Apariția frecventă a anemiei la copii se datorează creșterii lor intense, activității procesului de eritropoieză, creșterii progresive a numărului de elemente uniforme. În același timp, aparatul hematopoietic la copii este imatur funcțional și extrem de vulnerabil la diferite efecte. Cursul normal al hematopoiezei la copii, necesită o cantitate mare de fier, proteine, vitamine și oligoelemente, astfel încât orice inexactități în hrănire, infecții, efecte toxice asupra măduvei osoase pot provoca dezvoltarea anemiei.  

În acest sens sunt deosebit de sensibili copiii din a doua jumătate a vieții, care sunt epuizați de rezervele de fier neonatale. Anemia de lungă durată la copii este însoțită de dezvoltarea hipoxiei, a țesuturilor profunde și a schimbărilor la organe. Copiii cu anemie rămân în urma cu dezvoltarea fizica și mentala.

Cauzele anemiei la copii

Factorii care contribuie la dezvoltarea anemiei la copii sunt împărțiți în prenatal, intranatal și postnatal.

Factorii prenatali lucrează în timpul dezvoltării intrauterine. Pentru cursul normal al hematopoiezei la un copil în timpul sarcinii, corpul său trebuie să primească de la mama sa și să acumuleze o cantitate suficientă de fier (aproximativ 300 mg). Cel mai intens transfer al fierului de la femeia gravidă și depunerea acesteia la făt are loc la 28-32 săptămâni de sarcina.

Încălcarea normală a sarcinii în această perioadă (gestoza, insuficiența fetoplacentală, amenințarea la avort spontan, detașarea prematură a placentei, hemoragia, bolile infecțioase ale mamei, exacerbarea proceselor cronice) conduce la perturbarea metabolismului fierului și la insuficiența acestuia in acumularea în corpul copilului.

Anemia la copii apare dacă femeia a suferit și ea de anemie în timpul sarcinii. Anemia este detectată la toți copiii nascuti prematur. Dezvoltarea anemiei la nou-născuți este facilitată si de o sarcină multiplă.

Factorii intranatali ai anemiei la copii sunt în principal legați de pierderea de sânge în timpul nașterii. Pierderea de sânge este posibilă în cazul detașării premature a placentei în perioada nașterii, bandajarea timpurie sau tardivă a cordonului ombilical, descărcarea sângelui din cordonul ombilical prin tratamentul său necorespunzător, utilizarea mijloacelor obstetrice traumatice.

Factorii postnatali ai anemiei la copii sunt incluși după naștere și pot fi endogeni sau exogeni. Cauzele anemiei endogene la copii includ afectarea eritrocitelor datorită bolii hemolitice a nou-născuților, anomaliilor în sinteza hemoglobinei, insuficienței primare a măduvei osoase constituționale.

Anemia exogenă la copii se datorează cel mai adesea cauzelor alimentare. În acest caz, anemia se dezvoltă în principal la copiii din primul an de viață care se află pe aceeași formă de hrănire cu lapte. Anemia la copiii, poate apărea cu insuficiență de fier în laptele matern, transferul precoce și nerezonabil al unui copil la hrană artificială sau mixtă, utilizarea amestecurilor neadaptate, a laptelui de vacă sau de capră pentru hrănire. Bebelușii și copiii născuți prematuri au nevoie de un aport mai mare de fier în organism.

Anemia la copii poate apărea din cauza pierderii regulate de sânge: cu sângerări nazale, boli de sânge (hemofilie, boala von Willebrand), menoragie, sângerare gastrointestinală, sângerarea după o intervenție chirurgicală. La copiii cu alergii alimentare, cu diateză exudativă, neurodermatită, există o pierdere crescută de fier prin epiteliul pielii, astfel că acești copii constituie un grup de risc pentru dezvoltarea anemiei cu deficit de fier.

În plus față de pierderea de fier, dezvoltarea anemiei la copii poate duce la o încălcare a absorbției și metabolismului acesteia. Astfel de tulburări apar, de obicei, în sindromul de malabsorbție (hipotrofie, rahitism, deficit de lactază, boală celiacă, formă intestinală a fibrozei chistice etc.). Anemia poate rezulta din orice boală somatică infecțioasă sau cronică (tuberculoză, endocardită bacteriană, pielonefrită, etc.)., leucemie, invazie helmintică, colagenoză (artrită reumatoidă etc.)

În dezvoltarea anemiei la copii, o importanța deosebită este data de deficiența vitaminelor din grupa B, microelemente (magneziu, cupru, cobalt), condiții igienice nefavorabile, epuizarea stocurilor endogene de fier care apare la sugarii de 5-6 luni.

Clasificarea anemiei la copii

În conformitate cu etiopatogeneza, se disting următoarele grupuri de anemii:

1. Anemia posthemoragică la copii, cauzată de pierderi de sânge acute sau cronice.
2. Anemia la copii din cauza afectării hematopoiezei:

• deficit de fier (hipocrom)
• ereditare și dobândite saturate cu fier
• megaloblaste (cu deficit de B12)
• ereditare și dobândite diseritropoietice
• ereditare și dobândite hipoplastice și aplastice

III. Anemia hemolitică ereditara și dobândita la copii, din cauza distrugerii crescute de eritrocite și prevalența procesului hemoragiei asupra procesului de formare a sângelui.

Simptomele anemiei la copii

Norma de hemoglobină a sângelui la copii sub 6 ani este de 125-135 g / l. Despre anemie se vorbeste în cazul în care această cifră scade sub 110 g / l (la copii sub 5 ani) și sub 120 g / l (la copiii cu vârsta mai mare de 5 ani).

Schimbări vizibile ale anemiei la copii sunt observate pe piele și anexele sale:

• pielea devine palidă, uscată;
• unghiile sunt deformate și devin fragile;
• părul isi pierde strălucirea sănătoasă.

În forme severe de anemie, copiii dezvoltă fisuri în palme și tălpi, în colțurile gurii; dezvoltă stomatită aftoasă, glosita. Copiii cu anemie sunt slăbiți, astenici, au bronșită și pneumonie, infecții intestinale acute.

Din partea sistemului nervos, apare hipoxie, există slăbiciune, epuizare rapidă, amețeli, somn superficial, enurezis. Există o scădere a tonusului muscular, copilul nu tolerează activitatea fizică, devine repede obosit. La copiii din primul an al vieții, hipotrofia este marcată, există o regresie a dezvoltării psihomotorii.

Când apare anemia la copii, aceasta poate sa manifeste disfuncție cardiovasculară sub formă de hipotensiune arterială, colaps ortostatic, sincopă, tahicardie, murmur sistolic.

În ceea ce privește sistemul digestiv la copiii cu anemie, apare regurgitare frecventă și vărsături după hrănire, flatulență, diaree sau constipație, scăderea apetitului, poate sa creasca splina și ficatul.

Diagnosticul anemiei la copii

Baza diagnosticului de anemie la copii este cercetarea de laborator. Testarea sanguină biochimică include determinarea nivelului de fier al serului, saturația fierului, concentrația de fier în ser, bilirubina, vitaminele. În unele cazuri, este necesară puncția și examinarea măduvei osoase.

În procesul de diagnostic, se determină forma și severitatea anemiei la copii si este estimat din conținutul de eritrocite și hemoglobină:

• anemie ușoară – Hb 110-90 g / l, Er – până la 3,5×1012 / l;
• anemie de grad mediu – Hb 90-70 g / l, Er – până la 2,5×1012 / l;
• anemie de grad sever – Hb mai mică de 70 g / l, Er – mai mică de 2,5×1012 / l.

Tratamentul anemiei la copii

Anemia la copii necesită organizarea regimului corect al zilei și alimentația echilibrată a acestuia, furnizarea de terapie medicamentoasă și măsuri de restaurare. Copiilor li se recomandă să rămână în aer liber, un somn suplimentar, gimnastica si masaj.

Este necesar să se ajusteze rația femeii care alăptează, pentru a adăuga aportul de multivitamine și preparate din fier. Pentru copiii care primesc hrană artificială, formula de lapte trebuie îmbogățită cu fier. Dieta copiilor mai mari ar trebui să conțină ficat, carne de vită, legume, verdeață, fructe de mare, sucuri de fructe și legume.

Tratamentul medical al anemiei la copii include consumul preparatelor care contin fier și multivitamine. În cazuri severe, poate fi necesară efectuarea transfuziei de sânge.

Prognoza și prevenirea anemiei la copii

Prognosticul anemiei cu deficit de fier la copii este de obicei favorabil. Cu diagnosticarea în timp util, nutriția adecvată, tratamentul anemiei și bolilor asociate, apare o recuperare completă. Anemia severă la copii poate fi motivul pentru amânarea momentului de vaccinare.

Alimentatia copiilor

In dezvoltarea copiilor alimentatia reprezinta un factor esential si implica unele reguli pe care parintii trebuie sa le respecte numaidecat pentru a asigura o crestere sanatoasa si o buna formare atat fizica cat si psihica copiilor lor.

In jurul varstei de 1 an, alimentatia copilului se schimba treptat, ajungandu-se la o alimentatie mai variata si mai consistenta si cat mai asemanatoare cu cea a adultilor. Cu totii ne dorim sa oferim o alimentatie cat mai bogata copiilor nostri, insa tineti cont de faptul ca nu trebuie sa fortam copii sa manance deoarece pot sa apara diverse tulburari cum ar fi cele digestive, de somn si chiar de caracter (indiferenta sau teama).

Masa trebuie frumos amenajata si, chiar atunci cand copilul mananca singur, nu trebuie sa aiba acel aspect de “masa in graba”. Mancarea trebuie sa fie servita intr-o incapere cat mai linistita si intr-o atmosfera cat mai placuta. Pentru a invata copilul sa manance, acesta trebuie lasat sa apuce mancarea cu mana si sa se serveasca singur chiar daca se murdareste sau da mancare pe jos. Acesta este singurul mod prin care copii se pot invata sa se hraneasca singuri. De asemenea nu trebuie sa il obligam sa manance doar ce vrem noi deoarece el va asocia hrana cu un lucru rau si fara indoiala va opune rezistenta.

Pana la varsta de 3 ani, alimentul principal din alimentatia copiilor trebuie sa fie laptele in diferitele sale forme. Mancarea poate fi foarte variata insa trebuie sa avem grija sa evitam carnea grasa, dulciurile in exces mai ales seara. De asemenea ciocolata sa cacaoa trebuie data in cantitati rezonabile. Copilul poate primi carne tocata marunt (pentru a nu-i forta stomacul) de 3 – 4 ori pe saptamana, ficat, si doua oua moi. Nici la aceasta varsta nu trebuie eliminat din alimentatia sa supa crema sau pireul de legume cu unt deoarece acestea furnizeaza organismului cantitati considerabile de vitamine si saruri minerale.

Haideti sa facem un mic meniu din care copilul sa poata primi dozele zilnice de vitamine si minerale de care are nevoie:

• Dimineata: copilul va primi aproximativ 350 grame de lapte cu foarte putin zahar si o tartina cu unt sau banza.
• La ora 10: gustarea de la ora 10 poate fi formata dintr-un iaurt, compot sau o placinta cu branza de vaci sau mere.
• La pranz: supa crema sau piure de legume. Masa de pranz se poate incheia cu un fruct.
• Gustarea de la ora 17: va fi similara cu cea de la ora 10.
• Cina: in functie de preferinte la cina vom oferi copilului budinca de orez, spaghette sau gris, mamaliguta cu branza si smantana dar si un desert care va fi format din: crema de lapte, compot, mere coapte sau o prajitura cu fructe. In acest mod suntem siguri ca asiguram copilului o alimentatie echilibrata.

Pentru copilul scolar in perioada de pubertate sau adolescenta, nevoile alimentare vor fi acoperite  si tratate in functie de ritmul de crestere, de activitatile fizice desfasurate astfel incat alimentatia primita sa ii acopere toate nevoile energetice. De asemenea alimentatia trebuie sa contina un echilibru intre principalele elemente nutritive si anume lipide, proteine, glucide, vitamine si saruri minerale. Laptele, produsele lactate, legumele si fructele nu vor lipsi din alimentatia scolarilor. Dupa cum probabil stiti, micul dejun este prima si cea mai importanta masa a zilei, de aceea el trebuie sa satisfaca anumite conditii:

• sa aduca suficiente calorii penteu ca organismul sa poata face fata consumului de energie.
• se vor include alimente din fiecare categorie pentru ca in urma sa organismul sa primeasca: zahar, grasimi, proteine, vitamine si saruri minerale. Cu alte cuvinte cam tot ce are organismul nevoie.
• micul dejun trebuie sa contina suficiente proteine (in special produse lactate) pentru a asigura ratia de proteine si calciu necesara. De asemenea micul dejun trebuie sa contina si zaharuri pentru ca organismul sa aiba parte de doza de energie necesara.