Amenoreea este o tulburare a funcției menstruale, în care femeile de vârstă fertilă (16 – 45 ani) nu au menstruație timp de șase luni sau mai mult.
Amenoreea, de regulă, nu este o boală independentă, ci servește ca un simptom al tulburărilor genetice, biochimice, fiziologice, psiho-emoționale din organism.
Cate feluri de amenoree exista?
Clasificarea se bazează pe două tipuri de amenoree:
- falsă
- adevărată.
Cu amenoreea falsă, modificările ciclice și hormonale ale ovarelor și ale uterului sunt conservate, dar absența menstruației din tractul genital este absentă datorită oricărui obstacol anatomic. Aceste obstacole pot servi drept malformații congenitale ale structurii organelor de reproducere: atrezia vaginului, colului uterin sau a hienului. Astfel, în funcție de defectul anatomic cu amenoree falsă, sângele menstrual se poate acumula în tuburile uterine (hematosalpinx), în cavitatea uterină (hematom) sau vagin (hematocolp). 
Amenoreea adevărata se caracterizează prin absența sangerarii menstruale și a proceselor ciclice subiacente din organism. Cu amenoreea adevărată nu există ovulație, iar sarcina devine imposibilă. La rândul său, în funcție de cauzele care o provoacă, amenoreea adevărata poate fi fiziologică sau patologică.
Amenoreea fiziologică nu este o afecțiune dureroasă și este cauzată de condiții naturale (sarcină, lactație) sau perioadele de vârstă ale unei femei (copilărie, menopauză). Dimpotrivă, amenoreea patologică servește ca un simptom alarmant, care indică tulburări funcționale sau organice ale corpului feminin. Dacă menstruația nu apare inițial în adolescență, se vorbește despre amenoreea primară. În acele cazuri în care menstruația regulată încetează din orice motiv, amenoreea este considerată secundară.
Principalele cauze ale amenoreei primare
Cauzele amenoreei primare pot servi ca factori genetic (ereditari), anatomici și psiho-emoționali. Amenoreea primară se observă în sindromul Turner, o boală caracterizată prin subdezvoltarea glandelor sexuale ca urmare a dezvoltării anormale a cromozomilor sexuali.
Factorii anatomici ai amenoreei primare includ întârzierea generală a dezvoltării fizice, manifestată prin trăsături fizice (greutate insuficientă, piept nedezvoltat, pelvis îngust etc.), precum și anomalii ale dezvoltării organelor genitale (canalul vaginal sau canalul himenal).
Frecvenții obișnuiți ai amenoreei primare sunt stresul, tulburările psiho-emoționale severe, anorexia și efortul fizic debilitant. Acești factori sunt extrem de periculoși pentru un organism adolescent nedezvoltat, deoarece ei produc neregularități în stadiul formării funcției menstruale.
Tratamentul amenoreei primare
Principiile tratamentului amenoreei primare, vizează eliminarea sau corectarea factorilor cauzatori. Pacienții cu sindrom Turner primesc tratament cu terapie hormonală de substituție pe toată durata vieții (estrogenizare). Cu o întârziere în dezvoltarea fizică și reproductivă, li se prescriu fetelor, o dietă menită să construiască masa musculară și de grăsime și tratamentul hormonal care stimulează funcția menstruală.
Terapia hormonală trebuie efectuată sub supravegherea strictă a unui ginecolog-endocrinolog. Dacă amenoreea primară este cauzată de cauze anatomice, se efectuează îndepărtarea chirurgicală a obstacolelor, pentru crearea condițiilor pentru ieșirea normală a sângelui menstrual din cavitatea uterină de-a lungul căilor sexuale către exterior.
Cu un dezechilibru emoțional crescut, se efectuează un tratament care vizează întărirea sistemului nervos. La o vârstă fragedă, este deosebit de periculos să te implici în diverse diete: limitarea în nutriție duce la un consum insuficient de proteine, grăsimi, compuși minerali care încetinesc dezvoltarea și contribuie la dezvoltarea amenoreei.
Principalele cauze ale amenoreei secundare
Amenoreea secundară apare la aproximativ 10% din femeile în vârstă de 17-45 ani și este considerată o tulburare gravă a funcției menstruale. Factorii care afectează cel mai adesea încetarea menstruației și dezvoltarea amenoreei secundare sunt:
- anorexia, scăderea progresivă a greutății datorată dietelor dure sau efortului fizic debilitant – la 38% dintre femei
Majoritatea pacientelor cu amenoree secundară sunt victime ale dietelor de modă și anorexiei (o tulburare mentală și fizică severă, caracterizată printr-o dorință obsesivă de a pierde în greutate). Refuzul țintit al alimentelor, abuzul de proceduri laxative, vărsăturile induse artificial, duc la o scădere accentuată a greutății și la dezvoltarea tulburărilor psihoextile, depresiei, constipației și amenoreei secundare.
- ovarectomie polichistică – la 26% dintre femei
Simptomele caracteristice care permit modificări polichistice suspectate în ovare sunt hirsutismul, acneea, metabolismul grăsimilor depreciate, amenoreea și absența sarcinii.
- menopauza precoce – la 22% dintre femei
Menopauza este considerată a fi precoce, dacă menstruația se oprește la o femeie care nu a atins vârsta de 40 de ani datorită funcției insuficiente a ovarelor. Provocarea menopauzei premature și a amenoreei poate fi reprezentata de un stres prelungit.
- hiperprolactinemia – la 11% dintre femei
Hiperprolactinemia este o afecțiune cauzată de creșterea nivelului de hormon prolactin din sânge. Este caracterizată prin extractele de lapte din glandele mamare, diferite încălcări ale funcției menstruale, până la încetarea completă a menstruației, care provoaca amenoreea.
În unele cazuri, încetarea menstruației poate servi ca o reacție temporară la șocul nervos și poate fi restaurată după un anumit timp independent, fără intervenții suplimentare. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, amenoreea secundară necesită o intervenție medicală calificată.
Diagnosticarea amenoreei secundare
Medicul ginecolog apreciază creșterea și greutatea pacientului, relația dintre ele și ratele normale. În unele cazuri, distrofia sau, dimpotrivă, obezitatea poate provoca amenoree secundară datorită eșecurilor hormonale și fiziologice din organism.
Dacă pacienta este suspectată de amenoree secundară, examenul vizează identificarea naturii tulburărilor funcției ovariene. În acest scop, se studiază nivelul hormonilor (în primul rând prolactina, gestagenii, estrogeni, cromatina sexuală) si ultrasunetele organelor pelvine (pentru a exclude ovarele polichistice și a determina starea endometrului). În plus, se face un grafic al modificărilor temperaturii rectale, se efectuează o analiză citologică a frotiului vaginal posterior pentru a determina saturația estrogenului a corpului pacientei.
Tratamentul amenoreei secundare
Tratamentul amenoreei secundare vizează eliminarea factorilor care au provocat această afectiune.
Amenoreea asociată cu scăderea severă în greutate sau efortul fizic este o consecință a unui stil de viață incorect și necesită schimbarea acesteia. Un indicator critic pentru cursul normal al ciclului menstrual la o femeie adultă, este pierderea a 10 kg sau mai mult în greutate, precum și o greutate corporală mai mică de 50 kg.
Înainte de normalizarea funcției menstruale, contraceptivele orale progestogene, care nu conțin componente estrogenice, sunt de obicei prescrise. Adesea, amenoreea secundară este eliminată fără terapie hormonală, observând efort fizic rezonabil, dietă rațională, muncă și odihnă, normalizarea fondului psiho-emoțional.
Amenoreea secundară, care se dezvoltă în sindromul ovarelor polichistice, necesită tratamentul unei boli de fond. Pentru a normaliza ciclul ovulativ în ovarele polichistice, sunt prescrise contraceptivele hormonale sau diatermocoagularea laparoscopică a țesutului organ
Hiperprolactinemia, ca factor de dezvoltare a amenoreei, este eliminată prin administrarea de medicamente agoniste dopamine care reduc nivelul de prolactină. Eficacitatea tratamentului este determinată de controlul temperaturii bazale, creșterea căreia indică finalizarea ovulației. Cu leziunile tumorale ale glandei pituitare, este indicată intervenția neurochirurgicală. Amenoreea secundară datorată menopauzei premature, este corectată prin terapia de substituție hormonală pe termen lung.
Metoda fertilizării in vitro, care este utilizată cu succes de către ginecologia modernă, permite efectuarea sarcinii la femeile cu menopauză prematură și amenoree secundară netratabilă. În astfel de cazuri, un ou artificial sau un embrion donator este utilizat pentru inseminarea artificială. Apoi, embrionii sunt introduși în uterul viitoarei mame.
Încetarea bruscă a menstruației la femeile aflate la vârsta fertilă (amenoreea secundară) este un semnal de stres și defecțiuni în organism, care necesită atenție. Unele dintre ele sunt ușor de eliminat prin schimbări în stilul de viață, altele necesită îngrijiri medicale calificate.
