Alergii – de ce apar? Cum le tratam?

2
747

Afectiunile grupate sub numele de alergii sunt declansate de reactii imune cu caracter potrivnic organismului, reactii denumite anafilactice sau atopice.

Afectiunile alergice apar la indivizii care actioneaza intr-un fel specia la anumite alergene nedaunatoare pentru majoritatea oamenilor, spre exemplu cum sunt: polenurile de flori, praful din casa, pene, par de animale, diverse alimente cum ar fi capsunii, fragii, carnea de peste si multe altele. In urma contactului cu unul dintre alergenele spuse mai sus, organismul alergicilor sintetizeaza anticorpi din clasa IgE. Complexele imune alergen – IgE se leaga prin fragmentul Fc al IgE de suprafata leucocitelor bazofile sau mastocite, celule care contin in citoplasma lor granule cu histamina, serotonina, acid hialuronic, heparina, bradikinina si alti mediatori chimici.

Fixarea acestor complexe alergen – IgE la suprafata mastocitelor initiaza asa-numita “degranulare”, adica eliberarea mediatorilor chimici din celule. Acesti mediatori chimici produc o serie intreaga de modificari circulatorii si tisulare asemanatoare cu modificarile inflamatorii, cresc permeabilitatea capilara, produc contractia musculaturii netede, hipersecretia mucoaselor. Aceste fenomene fiziopatologice explica simptomatologia clinica a alergiilor, bronhospasmul din astm, lacrimarea si secretia abundenta nazo-faringiana din guturaiul de fan etc.

In bolile alergice sau parazitare, creste numarul eozinofilelor in sange de la 1 – 3% (valoare normala) la 10 – 20%.

Mastocitele elibereaza un factor de atractie pentru eozinofile, care migreaza spre locul reactiei anafilactice si fagociteaza complexele imune alergen-IgE, limitand astfel reactia alergica. Deci, au un rol de franare, de control al reactiei alergice.

Secretia de anticorpi IgE, reagine, este reglata de timus, in special de limfocitele T.

INFO: Citeste si despre Xyzal pentru tratarea simptomelor de rinita alergica

Din observatiile clinice efectuate a rezultat faptul ca majoritatea alergiilor sunt determinate ereditar. Daca ambii parinti sunt alergici, copii au 75% sanse sa fie alergici. Daca unul din parinti este alergic, copii au aproximativ 50% sanse sa fie alergici. Factorul ereditar nu actioneaza prin influentarea secretiei de anticorpi IgE care pot fi sintetizati si in organismul persoanelor “normale”, ci determina sensibilitatea crescuta a mucoaselor (respiratorie, digestiva) pentru antigenele alergogene.

Alergenele  incriminate in diferitele afectiuni alergice pot patrunde in organism:

  • a – pe cale respiratorie prin inhalare
  • b – pe cale digestiva
  • c – prin contact direct cu pielea
  • d – pe cale injectabila sau prin intepaturile de insecte

a)      Printre alergenele ce patrund in organism prin inhalare se numara :

  • Polenurile de iarba, flori, pomi (tei, artari, mesteceni, stejari etc.)
  • Praful de casa care contine resturile unor insecte, cea mai puternic alergixanta fiind molia de stofa, diverse mucegaiuri, matreata umana sau animala, praful din perne sau pilote.
  • Parul de animale (caini, pisici, iepuri, hamsteri sau animale de la zoo).
  • Sporii de ciuperci din pamant sau mucegaiuri, care se dezvolta pe fructe sau cereale pastrate in conditii improprii.
  • Faina(rinita sau astmul brutarilor)
  • Solventi, diverse substante chimice.

Starile alergice se caracterizeaza printr-o simptomatologie respiratorie de diferite grade de intensitatea incepand de la stranuturi repetate, rinoree,lacrimare, faringite, senzatie de nas infundat pana la astmul bronsic. Alergiile respiratorii cele mai frecvente sunt boala fanului (guturaiul de fan), declansata de diverse polenuri, alergia la praful de casa si astmul bronsic. In astmul bronsic crizele sunt provocate de inhalarea alergenului sensibilizant specific respectivului bolnav (polen, par de animale, praf de casa, faina etc.)

Alergie la capsuni: simptome si tratament. Cum scapam de alergia la capsuni?

b)      Alergenele introduse in organism pe cale digestiva pot fi diverse alimente: fructe (capsuni, fragi), carne de peste, lapte, oua, alune de pamant etc., conservanti alimentari, diverse tipuri de medicamente (penicilina, laxative, sulfamide, piramidon, aspirina etc.).

Alergenele digestive produc cel mai adesea urticarie (eruptii insotite de mancarime care apar pe brate, abdomen si gambe), eczeme, dar pot declansa si fenomene mai grave precum umflarea pleoapelor, a fetei sau chiar soc anafilactic. Socul anafilactic este cea mai grava reactie a organismului la contactul cu un alergen anume. Este o reactie care se declanseaza in cateva secunde sau minute dupa contact si se manifesta prin: scaderea tensiunii, soc cardio-vascular, obstructie nazala, mancarimi, rinoree, spasm laringian sau bronsic pana la senzatia de sufocare cu respiratie grea, suieratoare ca in crizele de astm. De asemenea este posibil sa apara si eruptii insotite de mancarime, dureri abdominale, greata, diaree sau contractii uterine dureroase.

c)      Alergenele ce vin in contact direct cu pielea printre care se numara diverse creme cosmetice, coloranti sau substante chimice din imbracaminte care pot determina aparitia unor eczeme de contact. Eruptia este formata din vezicule de culoare roz si provoaca o senzatie intensa de mancarime a pielii

Frigul, de asemenea poate actiona ca un alergen de contact declansand urticaria de frig. In acest caz se pare ca alergenul este de fapt o proteina care se afla in piele si care sufera anumite modificari structurale atunci cand pielea este supusa la frig.

d)      Alergenele ce pot fi introduse pe cale injectabila in organism (medicamente injectabile). Cele mai cunoscute alergene de acest tip sunt penicilina si novocaina.

Alte alergene ce pot fi introduse in organism prin intepatura sunt veninul de insecte (paianjeni, albine sau viespi). In mod normal, in urma intepaturii unei albine sau viespi se produce in locul respectiv o usoara umflatura care dispare intr-un timp relativ scurt. Persoanele alergice la veninul acestor insecte reactioneaza foarte puternic la intepaturi si de multe ori intra in soc anafilactic.

Tratamentul alergiilor – ce facem sa scapam de alergii?

Diagnosticul starilor alergice este in primul rand un diagnostic clinic bazat pe datele de anamneaza (istorisirea bolii de catre bolnav medicului ce il consulta), si examinarea bolnavului.

In multe dintre cazuri nu se poate determina prin datele culese de la bolnav antigenul fata de care este sensibil acesta, alergenul care ii provoaca reactia alergica respectiva, si atunci recurge la testele cutanate pentru determinarea sensibilitatii fata de diferiti alergeni. Testarea respectiva se efectueaza numai in cabinete specializate, de alergologie si impune prudenta deoarece aplicarea unor alergene in cazul acestor teste poate provoca o reactie grava ( socul anafilactic). Intotdeauna, cabinetele respective au la indemana medicamente necesare pentru tratamentul antisoc. Testul cutanat se efectueaza prin aplicarea pe antebratul bolnavului a unei picaturi de antigen prin care se face o intepatura foarte mica a pielii. Dupa 20 – 30 de minute se citeste rezultatul; in cazul unei reactii pozitive apare o umflatura eritematoasa cu diametrul de aproximativ 2 cm.

Cantitatea de anticorpi IgE, precum si specificitatea lor se poate determina cu teste ectrem de sensibile cu izotopi radioactivi (testul radioalergosorbentului – RAST si testul radioimunosorbentului – RIST)

Identificarea alergenului fata de care este sensibil bolnavul se poate face si “in vitro” prin anumite teste, ca de exemplu: testul de transformare blastica a limfocitelor bolnavului in prezenta antigenului alergizant.

Tratamentul starilor alergice

Tratamentul simptomatic, deci tratamentul simptomelor diverselor boli alergice, poate fi un tratament de urgenta in cazul socului anafilactic sau al crize de astm bronsic, tratament care se aplica de obicei intr-o unitate medicala , dar poate fi si un tratament obisnuit, ambulatoriu.

In ceea ce priveste medicatia in cazul bolilor alergice, aceasta este variata, in functie de afectiunea respectiva si cuprinde; corticoterapice, care au rol antiinflamator, bronhodilatatoare (preparate care contin derivati de adrenalina) sau aminofilina, antihistamice. In cadrul antihistimicelor mentionam ca subtanta cromoglicat de sodiu actioneaza chiar asupra celulei producatoare de histamina, mastocitul impiedicand eliberarea de histamina din granulele citoplasmatice.

Tratamentul cauzal al afectiunilor alergice consta in primul rand in evitarea contactului cu alergenii sau a introducerii acestuia in organism. De exemplu: interdictia consumarii alimentului care provoaca alergia, interdictia administrarii medicamentului incriminat pacientului alergic, schimbarea locului de munca in cazul unei alergii legate de profesie, masuri de igienizare a locuintei in cazul alergiilor provocate de praf.

Imunoterapia afectiunilor alergice

Alt aspect al tratamentului cauzal il constituie imunoterapia afectiunilor alergice, ce se efectueaza prin desensibilizarea specifica. Aceasta metoda, de mult utilizata in clinica, consta in injectarea succesiva in timp a unor doze de alergen din ce in ce mai mari pana se ajunge la nivelul in care pacientul devine tolerant la acest alergen. Tratamentele de desensibilizare si durata lor care poate fi de la cateva luni pana la 1 – 2 ani, trebuie personalizate pentru fiecare caz si pacient in parte. In cele mai multe cazuri aceste tratamente dau rezultate pozitive si reactivitatea pacientilor fata de alergenul respectiv scade, motiv pentru care si simptomele alergiei scad considerabil sau dispar complet in unele cazuri.

Chiar daca in unele stari alergice poate fi implicat un factor ereditar se poate vorbi despre o profilaxie a starii alergice. Aceasta profilaxie trebuie inceputa imediat dupa nastere si este cea mai simpla metoda profilactica si cea mai naturala tinand cont ca este vorba de alaptatul la san al sugarului. Statistic s-a constatat faptul ca sugarii alaptati corect la san au prezentat in procent mai scazut de urticarie fata de sugarii care au fost alaptati artificial.

De asemenea, deoarece anumite forme de astm bronsic sunt cauzate de o senzibilizare fata de antigene microbiene sau virale, sensibilizare dobandita inca din copilarie in urma unor bronsite repetate este recomandata tratarea corecta a tuturor cailor respiratorii la sugar si copilul mic.

Guturaiul fanului

Cei care sufera de alergie afirma ca sunt putine boli mai suparatoare decat aceasta si cu toate ca nu sunt de acord cu ei in aceasta privinta, sustin faptul ca alergiile sunt destul de enervante si neplacute. Medicina populara imparte alergiile in trei categorii: usoare, moderate si grave. Pentru combaterea alergiilor exista un tip de tratament preventiv si unul curativ. Daca se mesteca odata pe zi capacele de faguri timp de o luna inainte de data la care se asteapta aparitia alergiei, aceasta este posibil sa nu se mai produca sau sa aiba o forma mai usoara.capita-de-fan

In cazul unei alergii usoare tratamentul va fi urmat odata pe zi, lunea, miercurea si vinerea, in fiecare saptamana, mentine nasul desfundat si uscat. Daca nu puteti procura bucatele de faguri, le puteti inlocui cu 2 lingurite de miere de albine lichida la fiecare masa.

Alergia moderata se trateaza cu 5 doze de fagure pe zi, in primele 2 zile iar mai apoi se trece la 3 doze pe zi, tot timpul cat este nevoie. Este indicat sa se manance fagurii cu miere in ei, dar se pot inlocui foarte bine si cu 2 lingurite de miere.

In cazurile de alergie moderata s-a observat:

  1. Lacrimarea ochilor dispare in 3 minute
  2. Nasul incepe sa se desfunde in 3 minute; dupa aproximati 6 – 7 minute nasul este complet desfundat iar respiratia se poate desfasura normal.
  3. Curgerea nasului inceteaza
  4. Iritarea gatului va ceda

In caz caz de alergie grava se recomanda:

  1. Este recomandat ca inainte cu cateva luni ca afectiunea respectiva sa se declanseze, sa se consume cate o lingura de miere dupa masa si inainte de culcare ( aceasta sa fie dizolvata in jumatate de cana cu apa).
  2. Este bine sa se consume otet de mere combinat cu miere de albine, acestea trebuiesc amestecate intr-o cana cu apa (poate fi si pe jumatate). Acestea trebuiesc consumate inainte de micul dejun si inainte de culcare. Tratamentul trebuie sa inceapa cu 2 saptamani inainte de declansarea alergiei si trebuie tinut pe toata durata acesteia.
  3. Mestecarea cocolosilor de faguri este indicata pentru mentinerea nasului uuscat si desfundat.
  4. O lingura de miere luata dupa pranz si cina face foarte bine, mai ales daca in timpul respectiv se administreaza si tratamentul cu otet de mere si miere de albine, prezentat mai sus.

Combinatia de otet cu miere impreuna cu mestecarea fagurilor de miere este decat injectiile. In timp ce injectiile nu impiedica secretia mucozitatii in nas, aceasta dispare cand se aplica tratamentul indicat in medicina populara. De asemenea, indiferent de gravitatea alergiei, cu mancarimi la ochi si nas, cand acest tratament este urmat ,stranuturile reduc ca numar, iar secretia apoasa dispare.

2 COMENTARII

  1. Eu sunt alergica la polen. Cred ca e una dintre cele mai urate alergii si pedepse in acelasi timp. Sa nu poti mirosi o floare, sa nu te poti bucura de natura … nu e deloc placut 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here