Alergiile alimentare sunt mult mai comune decât credem. Cu toții cunoaștem cel puțin câteva tipuri de alimente care pot produce reacții adverse la unele persoane, precum arahidele și laptele. Există însă mult mai multe alimente care pot provoca reacții alergie la persoanele sensibile.
Circa 3% din populația adultă este afectată de alergii alimentare. Procentul este și mai mare la copii. Între 6% și 8% dintre copiii sub 3 ani suferă de această sensibilitate, iar numărul lor continuă să crească.
Deși nu există nici un tratament eficient pentru alergiile alimentare, unii copii se vindecă de la sine pe măsură ce cresc mari.
Alergia este un răspuns al sistemului imunitar la o substanță străină care nu este de regulă dăunătoare corpului. Aceste substanțe sunt denumite alergeni. Ele pot face parte din categoria alimentelor, a polenurilor din plante sau din clasa animalelor (păr sau mătreață de animale).
Sistemul imunitar are datoria de a menține organismul sănătos prin combaterea patogenilor nocivi. Mai precis, atacă orice substanță pe care o consideră intrusă și periculoasă. În funcție de alergenul care a pătruns în corp, răspunsul imunitar se poate manifesta sub forma unei inflamații, a strănutului sau a altor reacții.
Sistemul nostru imunitar este înzestrat cu capacitatea de a se adapta la condițiile de mediu. De exemplu, când intră în contact cu mătreață de animale, „își dă seama” că este un lucru inofensiv. Însă sistemul imunitar al persoanelor alergice la mătreața de animale o va percepe ca un invadator și o va ataca.
Ce sunt alergiile alimentare
La fel ca și celelalte tipuri de alergii, alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar la un factor cu potențial alergen, în acest caz la un anumit aliment. Chiar și în cantități mici, alimentele alergene pot declanșa reacții adverse, precum tulburări digestive, mâncărimi sau umflarea căilor respiratorii.
La unele persoane, o astfel de alergie poate provoca simptome severe sau chiar șoc anafilactic – care poate pune viața în pericol.
Alergia alimentară și intoleranța alimentară
Este foarte ușor să confundăm alergia alimentară cu o reacție mult mai comună, precum intoleranța alimentară. Deși provoacă un disconfort considerabil, intoleranța alimentară este mai puțin severă decât alergia, întrucât nu implică sistemul imunitar.
Simptomele alergiilor alimentare
Alergia la un anumit aliment poate duce la reacții grave, deoarece organismul confundă alimentul alergen cu un corp străin și îl percepe ca pe o amenințare. Din această cauză, corpul are un răspuns imun anormal la alimentul consumat.
Unele persoane pot dezvolta răspunsuri inflamatorii severe în urma expunerii la alergenii alimentari.
Reacțiile alergice apar de regulă la câteva minute sau ore după consumul alimentului alergenic. Ele vizează tractul respirator, tractul gastrointestinal, pielea și sistemul cardiovascular.
Cele mai frecvente simptome asociate alergiilor alimentare sunt:
- furnicături sau mâncărimi în interiorul gurii
- urticarie, prurit sau eczeme pe piele
- umflarea buzelor, feței, limbii, gâtului și a altor părți ale corpului
- respirație șuierătoare, tuse repetitivă
- congestie nazală sau dificultăți respiratorii
- răgușeală, dificultăți de înghițire
- dureri abdominale, crampe stomacale, diaree, greață sau vărsături
- amețeală, pierderea echilibrului sau leșin
- puls scăzut
- paloare sau piele de culoare albastră
Reacțiile alergice pot afecta simultan mai multe părți ale corpului – de pildă dureri de stomac însoțite de eczeme.
Șocul anafilactic necesită tratament de urgență. Dacă nu este tratat la timp, poate duce la comă sau chiar la deces.
Răspunsul inflamator. Principalul simptom sesizabil în cazul unei alergii alimentare cuprinde zona feței. Persoana afectată poate observa o inflamare severă a limbii sau a întregii fețe. Această inflamație poate duce la îngustarea gâtului, cauzând astfel probleme de respirație. Acest răspuns alergic poate deveni sever (șoc anafilactic).
Scăderea tensiunii arteriale. Un alt simptom care poate însoți o reacție alergică la un aliment este coborârea bruscă a tensiunii arteriale.
Mâncărimi și/sau eczeme. Alergiile alimentare pot provoca atât urticarie, cât și eczeme. Aceste simptome sunt cauzate direct de eliberarea de histamine în corp, substanțe care duc la inflamarea pielii.
Alimente care pot declanșa alergii
Alergia la laptele de vacă
Alergia la lapte este unul din cele mai comune tipuri de alergii alimentare. Circa 3% dintre copii primesc acest diagnostic. Vestea bună este că în cele mai multe cazuri, alergia la lapte se atenuează în timp, iar până când cresc mari, dispare complet.
Alergia la ouă
Oul este un alt aliment care poate declanșa reacții alergice la anumite persoane. Alergia la ouă se întâlnește mai des la sugari și la copiii mici. La fel ca în cazul laptelui, această alergie se estompează pe măsură ce copiii cresc mari.
Alergia la arahide și nuci
Alergia la arahide este una din cele mai grave alergii alimentare. Provoacă reacțiile cele mai severe. Nu se știe cu precizie de ce arahidele provoacă alergii. Studiile au arătat că introducerea lor devreme în dieta copiilor mici este o modalitate eficientă de a preveni apariția reacțiilor alergice mai târziu.
Alergia la pește și crustacee
Peștele nu este unul din cele mai tolerabile alimente. Drept dovadă, un număr mare de persoane dezvoltă reacții alergice la consumul de produse din pește. La fel ca alergia la arahide, și alergia la pește poate pune viața în pericol.
Corpul atacă proteinele din crustacee considerându-le intruse. Simptomele apar rapid și pot deveni în scurt timp severe.
Alergia la soia
Este un tip de alergie alimentară mai rară. Sub 1% dintre copii sunt afectați, însă majoritatea lor o depășesc pe măsură ce înaintează în vârstă.
Alergia la grâu sau la gluten
Glutenul este o proteină care se găsește în cereale, precum grâu, orz și secară. Unele persoane pot fi alergice la grâu, însă nu și la gluten.
Boala celiacă este o afecțiune digestiv care poate deveni severă dacă nu este diagnosticată sau tratată la timp. Se manifestă prin diaree severă în urma ingerării de produse care conțin gluten, eczeme, scădere severă în greutate și dureri abdominale.
La copiii mici se poate observa doar incapacitatea de a lua în greutate, fără dureri sau alte simptome.
Și anumite semințe – precum semințele de susan și semințele de muștar (inclusiv muștarul cu boabe) – pot declanșa reacții alergice. În unele țări aceste alimente sunt considerate factori alergeni majori.
Alergia la alimente din aceeași categorie
Atenție, persoanele alergice la un anumit aliment pot dezvolta reacții alergice și la alte alimente înrudite. De exemplu, cei care sunt alergici la un tip de fructe oleaginoase precum nuci pot fi alergici și la alte soiuri (migdale, fistic, alune, caju).
Unii alergici la arahide pot fi alergici și la unele leguminoase, întrucât arahidele nu sunt nuci, ci leguminoase.
Nu toate reacțiile adverse înseamnă o alergie
Însă nu toate persoanele care experimentează simptome după consumul unui aliment suferă de o alergie alimentară. Alergia alimentară va produce de fiecare dată un tip de reacție adversă la consumul alimentului declanșator.
Unii pot acuza mâncărimi la nivelul gurii și gâtului după ce mănâncă fructe sau legume crude. Aceste simptome pot indica prezența sindromului alergiei orale – o reacție la polenul fructelor sau legumelor, și nu la aliment în sine.
Sistemul imunitar recunoaște polenul și alte proteine similare în aliment și inițiază un răspuns alergic. Alergenul este distrus prin încălzirea sau prepararea termică a acelor fructe sau legume, care pot fi consumate astfel fără probleme.
Remedii naturale pentru alergiile alimentare
Există mijloace naturale prin care se pot reduce răspunsurile alergice și simptomele cauzate de expunere la alimentele cu potențial alergenic.
Cel mai bun mijloc de combatere a alergiilor alimentare este prevenirea, mai precis, evitarea alimentelor care pot produce alergii.
Orice aliment care declanșează un răspuns inflamator ar trebui evitat, deoarece poate crea complicații în corp. Pentru a identifica alimentele care pot provoca reacții alergice se poate încerca o dietă eliminatorie pe cont propriu. Notați fiecare aliment consumat și urmăriți reacțiile adverse.
Se pot face de asemenea teste de alergie pentru depistarea alimentelor la care ați putea dezvolta alergii. Aceste teste vor oferi informații mai precise și vă vor ajuta să reduceți la minim expunerea la ingredientele pe care trebuie să le evitați.
Uleiurile esențiale – utile în alergiile alimentare
Uleiurile esențiale pot ajuta la ameliorarea simptomelor cauzate de alergiile alimentare, precum dureri de cap, dificultăți respiratorii sau chiar disconfort digestiv.
De exemplu, uleiul esențial de eucalipt este o alegere inspirată pentru îmbunătățirea respirației afectate de expunerea la un aliment alergen. Eucaliptul are un efect răcoritor și decongestionant. Ajută la deschiderea sinusurilor și a plămânilor și facilitează pătrunderea aerului.
Totodată, uleiul esențial de eucalipt reduce inflamația de la nivelul căilor respiratorii restricționate din cauza reacției alergice.
Un alt ulei esențial care poate fi eficient în atenuarea simptomelor de alergie alimentară este uleiul esențial de turmeric, îndeosebi a disconfortului digestiv. Turmericul este renumit pentru proprietățile sale antiinflamatoare puternice. Susține sănătatea intestinală și reduce diverse tipuri de inflamații și dureri.
Și uleiul esențial de măghiran poate fi utilizat pentru restaurarea funcției optime a sistemului digestiv, afectată de reacțiile alergice la anumite alimente.
Pe lângă utilizarea uleiurilor esențiale, în combaterea reacțiilor alergice este importantă să evitați complet ingerarea acelor alimente la care vă știți alergic.
Alergenii din alimente pot rămâne pe anumite obiecte dacă acestea nu sunt curățate corespunzător. Însă atingerea unui obiect (farfurie, tacâm, tocător, chiuvetă, mâner din bucătărie) care conține o substanță la care sunteți alergic poate să nu provoace nici o reacție. În unele cazuri poate cauza o eczemă pe porțiunea de piele care a intrat în contact cu obiectul respectiv.
Este puțin probabil ca în lipsa înghițirii alergenului să apară reacții adverse. Simpla spălare a obiectelor și a suprafețelor care pot intra în contact cu alimentele alergenice, dar și a mâinilor, poate preveni sau stopa eczemele, fără să fie nevoie de medicamente.
Când trebuie să mergeți la medic
Este recomandat să mergeți la medic sau la alergolog de îndată ce observați că aveți reacții adverse la consumul unui anumit aliment. Medicul va putea pune un diagnostic cât mai corect dacă pacientul se prezintă la cabinet exact în momentul manifestării alergiei.
Șocul anafilactic poate fi fatal
Anafilaxia este cea mai gravă formă de reacție alergică. Dacă nu se intervine imediat, poate aduce corpul într-o stare de șoc periculos.
Mergeți de urgență la medic dacă observați simptome de anafilaxie:
- constricția și îngustarea căilor respiratorii
- umflarea gâtului sau senzația de nod în gât, care îngreunează respirația
- șoc cu scăderea drastică a tensiunii arteriale
- creșterea pulsului
- amețeală, dezechilibrare, pierderea conștienței
Afectiunile grupate sub numele de alergii sunt declansate de reactii imune cu caracter potrivnic organismului, reactii denumite anafilactice sau atopice.
Afectiunile alergice apar la indivizii care actioneaza intr-un fel specia la anumite alergene nedaunatoare pentru majoritatea oamenilor, spre exemplu cum sunt: polenurile de flori, praful din casa, pene, par de animale, diverse alimente cum ar fi capsunii, fragii, carnea de peste si multe altele. In urma contactului cu unul dintre alergenele spuse mai sus, organismul alergicilor sintetizeaza anticorpi din clasa IgE. Complexele imune alergen – IgE se leaga prin fragmentul Fc al IgE de suprafata leucocitelor bazofile sau mastocite, celule care contin in citoplasma lor granule cu histamina, serotonina, acid hialuronic, heparina, bradikinina si alti mediatori chimici.
Fixarea acestor complexe alergen – IgE la suprafata mastocitelor initiaza asa-numita “degranulare”, adica eliberarea mediatorilor chimici din celule. Acesti mediatori chimici produc o serie intreaga de modificari circulatorii si tisulare asemanatoare cu modificarile inflamatorii, cresc permeabilitatea capilara, produc contractia musculaturii netede, hipersecretia mucoaselor. Aceste fenomene fiziopatologice explica simptomatologia clinica a alergiilor, bronhospasmul din astm, lacrimarea si secretia abundenta nazo-faringiana din guturaiul de fan etc.
In bolile alergice sau parazitare, creste numarul eozinofilelor in sange de la 1 – 3% (valoare normala) la 10 – 20%.
Mastocitele elibereaza un factor de atractie pentru eozinofile, care migreaza spre locul reactiei anafilactice si fagociteaza complexele imune alergen-IgE, limitand astfel reactia alergica. Deci, au un rol de franare, de control al reactiei alergice.
Secretia de anticorpi IgE, reagine, este reglata de timus, in special de limfocitele T.
INFO: Citeste si despre Xyzal pentru tratarea simptomelor de rinita alergica
Din observatiile clinice efectuate a rezultat faptul ca majoritatea alergiilor sunt determinate ereditar. Daca ambii parinti sunt alergici, copii au 75% sanse sa fie alergici. Daca unul din parinti este alergic, copii au aproximativ 50% sanse sa fie alergici. Factorul ereditar nu actioneaza prin influentarea secretiei de anticorpi IgE care pot fi sintetizati si in organismul persoanelor “normale”, ci determina sensibilitatea crescuta a mucoaselor (respiratorie, digestiva) pentru antigenele alergogene.
Alergenele incriminate in diferitele afectiuni alergice pot patrunde in organism:
- a – pe cale respiratorie prin inhalare
- b – pe cale digestiva
- c – prin contact direct cu pielea
- d – pe cale injectabila sau prin intepaturile de insecte
a) Printre alergenele ce patrund in organism prin inhalare se numara :
- Polenurile de iarba, flori, pomi (tei, artari, mesteceni, stejari etc.)
- Praful de casa care contine resturile unor insecte, cea mai puternic alergixanta fiind molia de stofa, diverse mucegaiuri, matreata umana sau animala, praful din perne sau pilote.
- Parul de animale (caini, pisici, iepuri, hamsteri sau animale de la zoo).
- Sporii de ciuperci din pamant sau mucegaiuri, care se dezvolta pe fructe sau cereale pastrate in conditii improprii.
- Faina(rinita sau astmul brutarilor)
- Solventi, diverse substante chimice.
Starile alergice se caracterizeaza printr-o simptomatologie respiratorie de diferite grade de intensitatea incepand de la stranuturi repetate, rinoree,lacrimare, faringite, senzatie de nas infundat pana la astmul bronsic. Alergiile respiratorii cele mai frecvente sunt boala fanului (guturaiul de fan), declansata de diverse polenuri, alergia la praful de casa si astmul bronsic. In astmul bronsic crizele sunt provocate de inhalarea alergenului sensibilizant specific respectivului bolnav (polen, par de animale, praf de casa, faina etc.)
Alergie la capsuni: simptome si tratament. Cum scapam de alergia la capsuni?
b) Alergenele introduse in organism pe cale digestiva pot fi diverse alimente: fructe (capsuni, fragi), carne de peste, lapte, oua, alune de pamant etc., conservanti alimentari, diverse tipuri de medicamente (penicilina, laxative, sulfamide, piramidon, aspirina etc.).
Alergenele digestive produc cel mai adesea urticarie (eruptii insotite de mancarime care apar pe brate, abdomen si gambe), eczeme, dar pot declansa si fenomene mai grave precum umflarea pleoapelor, a fetei sau chiar soc anafilactic. Socul anafilactic este cea mai grava reactie a organismului la contactul cu un alergen anume. Este o reactie care se declanseaza in cateva secunde sau minute dupa contact si se manifesta prin: scaderea tensiunii, soc cardio-vascular, obstructie nazala, mancarimi, rinoree, spasm laringian sau bronsic pana la senzatia de sufocare cu respiratie grea, suieratoare ca in crizele de astm. De asemenea este posibil sa apara si eruptii insotite de mancarime, dureri abdominale, greata, diaree sau contractii uterine dureroase.
c) Alergenele ce vin in contact direct cu pielea printre care se numara diverse creme cosmetice, coloranti sau substante chimice din imbracaminte care pot determina aparitia unor eczeme de contact. Eruptia este formata din vezicule de culoare roz si provoaca o senzatie intensa de mancarime a pielii
Frigul, de asemenea poate actiona ca un alergen de contact declansand urticaria de frig. In acest caz se pare ca alergenul este de fapt o proteina care se afla in piele si care sufera anumite modificari structurale atunci cand pielea este supusa la frig.
d) Alergenele ce pot fi introduse pe cale injectabila in organism (medicamente injectabile). Cele mai cunoscute alergene de acest tip sunt penicilina si novocaina.
Alte alergene ce pot fi introduse in organism prin intepatura sunt veninul de insecte (paianjeni, albine sau viespi). In mod normal, in urma intepaturii unei albine sau viespi se produce in locul respectiv o usoara umflatura care dispare intr-un timp relativ scurt. Persoanele alergice la veninul acestor insecte reactioneaza foarte puternic la intepaturi si de multe ori intra in soc anafilactic.
Tratamentul alergiilor – ce facem sa scapam de alergii?
Diagnosticul starilor alergice este in primul rand un diagnostic clinic bazat pe datele de anamneaza (istorisirea bolii de catre bolnav medicului ce il consulta), si examinarea bolnavului.
In multe dintre cazuri nu se poate determina prin datele culese de la bolnav antigenul fata de care este sensibil acesta, alergenul care ii provoaca reactia alergica respectiva, si atunci recurge la testele cutanate pentru determinarea sensibilitatii fata de diferiti alergeni. Testarea respectiva se efectueaza numai in cabinete specializate, de alergologie si impune prudenta deoarece aplicarea unor alergene in cazul acestor teste poate provoca o reactie grava ( socul anafilactic). Intotdeauna, cabinetele respective au la indemana medicamente necesare pentru tratamentul antisoc. Testul cutanat se efectueaza prin aplicarea pe antebratul bolnavului a unei picaturi de antigen prin care se face o intepatura foarte mica a pielii. Dupa 20 – 30 de minute se citeste rezultatul; in cazul unei reactii pozitive apare o umflatura eritematoasa cu diametrul de aproximativ 2 cm.
Cantitatea de anticorpi IgE, precum si specificitatea lor se poate determina cu teste ectrem de sensibile cu izotopi radioactivi (testul radioalergosorbentului – RAST si testul radioimunosorbentului – RIST)
Identificarea alergenului fata de care este sensibil bolnavul se poate face si “in vitro” prin anumite teste, ca de exemplu: testul de transformare blastica a limfocitelor bolnavului in prezenta antigenului alergizant.
Tratamentul starilor alergice
Tratamentul simptomatic, deci tratamentul simptomelor diverselor boli alergice, poate fi un tratament de urgenta in cazul socului anafilactic sau al crize de astm bronsic, tratament care se aplica de obicei intr-o unitate medicala , dar poate fi si un tratament obisnuit, ambulatoriu.
In ceea ce priveste medicatia in cazul bolilor alergice, aceasta este variata, in functie de afectiunea respectiva si cuprinde; corticoterapice, care au rol antiinflamator, bronhodilatatoare (preparate care contin derivati de adrenalina) sau aminofilina, antihistamice. In cadrul antihistimicelor mentionam ca subtanta cromoglicat de sodiu actioneaza chiar asupra celulei producatoare de histamina, mastocitul impiedicand eliberarea de histamina din granulele citoplasmatice.
Tratamentul cauzal al afectiunilor alergice consta in primul rand in evitarea contactului cu alergenii sau a introducerii acestuia in organism. De exemplu: interdictia consumarii alimentului care provoaca alergia, interdictia administrarii medicamentului incriminat pacientului alergic, schimbarea locului de munca in cazul unei alergii legate de profesie, masuri de igienizare a locuintei in cazul alergiilor provocate de praf.
Imunoterapia afectiunilor alergice
Alt aspect al tratamentului cauzal il constituie imunoterapia afectiunilor alergice, ce se efectueaza prin desensibilizarea specifica. Aceasta metoda, de mult utilizata in clinica, consta in injectarea succesiva in timp a unor doze de alergen din ce in ce mai mari pana se ajunge la nivelul in care pacientul devine tolerant la acest alergen. Tratamentele de desensibilizare si durata lor care poate fi de la cateva luni pana la 1 – 2 ani, trebuie personalizate pentru fiecare caz si pacient in parte. In cele mai multe cazuri aceste tratamente dau rezultate pozitive si reactivitatea pacientilor fata de alergenul respectiv scade, motiv pentru care si simptomele alergiei scad considerabil sau dispar complet in unele cazuri.
Chiar daca in unele stari alergice poate fi implicat un factor ereditar se poate vorbi despre o profilaxie a starii alergice. Aceasta profilaxie trebuie inceputa imediat dupa nastere si este cea mai simpla metoda profilactica si cea mai naturala tinand cont ca este vorba de alaptatul la san al sugarului. Statistic s-a constatat faptul ca sugarii alaptati corect la san au prezentat in procent mai scazut de urticarie fata de sugarii care au fost alaptati artificial.
De asemenea, deoarece anumite forme de astm bronsic sunt cauzate de o senzibilizare fata de antigene microbiene sau virale, sensibilizare dobandita inca din copilarie in urma unor bronsite repetate este recomandata tratarea corecta a tuturor cailor respiratorii la sugar si copilul mic.
Guturaiul fanului
Cei care sufera de alergie afirma ca sunt putine boli mai suparatoare decat aceasta si cu toate ca nu sunt de acord cu ei in aceasta privinta, sustin faptul ca alergiile sunt destul de enervante si neplacute. Medicina populara imparte alergiile in trei categorii: usoare, moderate si grave. Pentru combaterea alergiilor exista un tip de tratament preventiv si unul curativ. Daca se mesteca odata pe zi capacele de faguri timp de o luna inainte de data la care se asteapta aparitia alergiei, aceasta este posibil sa nu se mai produca sau sa aiba o forma mai usoara.
In cazul unei alergii usoare tratamentul va fi urmat odata pe zi, lunea, miercurea si vinerea, in fiecare saptamana, mentine nasul desfundat si uscat. Daca nu puteti procura bucatele de faguri, le puteti inlocui cu 2 lingurite de miere de albine lichida la fiecare masa.
Alergia moderata se trateaza cu 5 doze de fagure pe zi, in primele 2 zile iar mai apoi se trece la 3 doze pe zi, tot timpul cat este nevoie. Este indicat sa se manance fagurii cu miere in ei, dar se pot inlocui foarte bine si cu 2 lingurite de miere.
In cazurile de alergie moderata s-a observat:
- Lacrimarea ochilor dispare in 3 minute
- Nasul incepe sa se desfunde in 3 minute; dupa aproximati 6 – 7 minute nasul este complet desfundat iar respiratia se poate desfasura normal.
- Curgerea nasului inceteaza
- Iritarea gatului va ceda
In caz caz de alergie grava se recomanda:
- Este recomandat ca inainte cu cateva luni ca afectiunea respectiva sa se declanseze, sa se consume cate o lingura de miere dupa masa si inainte de culcare ( aceasta sa fie dizolvata in jumatate de cana cu apa).
- Este bine sa se consume otet de mere combinat cu miere de albine, acestea trebuiesc amestecate intr-o cana cu apa (poate fi si pe jumatate). Acestea trebuiesc consumate inainte de micul dejun si inainte de culcare. Tratamentul trebuie sa inceapa cu 2 saptamani inainte de declansarea alergiei si trebuie tinut pe toata durata acesteia.
- Mestecarea cocolosilor de faguri este indicata pentru mentinerea nasului uuscat si desfundat.
- O lingura de miere luata dupa pranz si cina face foarte bine, mai ales daca in timpul respectiv se administreaza si tratamentul cu otet de mere si miere de albine, prezentat mai sus.
Combinatia de otet cu miere impreuna cu mestecarea fagurilor de miere este decat injectiile. In timp ce injectiile nu impiedica secretia mucozitatii in nas, aceasta dispare cand se aplica tratamentul indicat in medicina populara. De asemenea, indiferent de gravitatea alergiei, cu mancarimi la ochi si nas, cand acest tratament este urmat ,stranuturile reduc ca numar, iar secretia apoasa dispare.
Fenistil – Tratament Pentru Alergii. Vezi cum ajuta
Fenistil (substanta activa este dimetinden), de la compania farmaceutică elvețiană Novartis Consumer Helms reprezintă un grup de antihistaminice H1 din prima generație. Prin blocarea receptorilor H1-histaminei, se previne apariția reacțiilor alergice, având astfel un efect pronunțat antialergic.
Medicamentul reduce semnificativ capacitatea crescută a pereților capilarelor, cauzată de o reacție alergică, previne creșterea reacțiilor alergice de tip imediat, asociate cu secreția unor cantități suplimentare de histamină. Fenistil nu are niciun efect toxic asupra inimii și, în general, este considerat un medicament sigur, ceea ce face posibilă utilizarea acestuia de către copii.
Printre avantajele principale ale medicamentului, producătorul său (și acest lucru este destul de respectat în comunitatea farmaceutică mondială) afirmă amploarea spectrului de acțiune (incluzând efectele antialergice, antipruritice și antiexudative) și declanșarea rapidă a dezvoltării efectului farmacologic , a cărei activitate de vârf este măsurată la 15-45 de minute de la momentul administrarii. Fenistil se caracterizează prin proprietăți pronunțate antipruritice, ceea ce îl face un remediu eficient pentru mușcăturile insectelor și erupțiile cutanate infecțioase.
Pe lângă picături, Fenistil este disponibil în alte două forme de dozare, dar pentru aplicare locală externa: gel și emulsie. Gelul este convenabil în sensul că are un efect suplimentar de răcire. Cu leziuni extensive ale pielii, alergologii recomandă combinarea recepției picăturilor cu utilizarea uneia dintre formele externe ale medicamentului, în timp ce în practica pediatrică apare tendința de a se reduce la minimum suprafața pielii supusă tratamentului cu gel. După aplicarea acesteia, zonele de piele tratate nu trebuie expuse la lumina soarelui. Forma orală a medicamentului nu este bine combinată cu utilizarea calmantelor și a alcoolului, deoarece potențează acțiunea lor.
Dozare
Fenistil picaturi se administrează pe cale orală.
Pentru adulții și copii cu vârsta peste 12 ani, doza zilnică este de obicei 3-6 mg (60-120 picături), împărțită în 3 doze (adică 20-40 picături de 3 ori pe zi).
Pacienții care sunt predispuși la somnolență, se recomandă prescrierea a 40 de picături înainte de culcare și 20 de picături dimineața, în timpul micului dejun.
Interacţiune
Fenistil îmbunătățește acțiunea anxioliticelor și a hipnoticelor.
Cu aportul simultan de etanol, rata reacțiilor psihomotorii încetinește.
Inhibitorii MAO măresc efectul anticholinergic și inhibitor asupra sistemului nervos central.
Antidepresivele triciclice măresc riscul creșterii presiunii intraoculare.
Efecte secundare
Din partea sistemului nervos central: somnolență (mai ales la începutul tratamentului), amețeli, agitație, dureri de cap.
Din partea sistemului digestiv: greață, gură uscată.
Din partea sistemului respirator: uscăciunea la nivelul gâtului, tulburări ale funcțiilor de respirație externă.
Altele: edem, erupție cutanată, spasme musculare.
Indicaţii
Fenistil este indicat in:
- boli alergice (urticarie, febra fânului, rinita alergică pe tot parcursul anului, alergii la alimente și medicamente, angioedem);
- mâncărime de origine diferită (eczeme, alte dermatoze de mâncărime, inclusiv dermatită atopică, varicelă, mușcături de insecte);
- prevenirea reacțiilor alergice în timpul terapiei cu hiposensibilizare.
Contraindicații
Fenistil este contraindicat in caz de:
- glaucom cu unghi închis;
- astm bronsic;
- hiperplazia prostatei;
- copii cu varsta sub 1 lună;
- trimestrul I de sarcină;
- perioada de lactație (alăptarea);
- hipersensibilitate la componentele medicamentului.
Administrarea în timpul sarcinii și alăptării
Fenistil este contraindicat în primul trimestru de sarcină și în timpul alăptării.
Utilizarea de Fenistil în trimestrele II și III ale sarcinii este posibilă sub supravegherea unui medic, numai dacă beneficiul așteptat pentru mamă depășește riscul potențial pentru făt.
Diferența dintre alergii și răceli – cât de mult seamănă și cum le putem deosebi
Acest subiect poate fi de maxim interes pentru persoanele care au deseori simptome respiratorii, precum nas înfundat, secreții nazale, strănut sau mâncărimi, și nu pot ști cu certitudine dacă suferă de răceli dese sau de o alergie.
Răcelile și alergiile respiratorii pot fi atât de asemănătoare în ceea ce privește simptomele, încât cu greu poate face cineva diferența între ele.
Atât răcelile, cât și alergiile provoacă rinoree (secreții nazale abundente), dureri în gât și oboseală. Cu toate acestea, cauza este diferită.
Răcelile apar atunci când organismul este expus la un anumit tip de virus. Alergiile însă, apar de regulă anual și se declanșează în urma expunerii la anumiți alergeni.
Alergii vs. răceli – cum putem face diferența între ele
Verificarea siimptomelor:
- Tusea – obișnuite în cazul răcelilor, rare în cazul alergiilor
- Dureri generale sau corporale – rare în cazul răcelilor, total absente în cazul alergiilor
- Oboseală și slăbiciune – ocazionale în cazul răcelilor și alergiilor
- Mâncărimi oculare – rareori în cazul răcelilor, frecvente în cazul alergiilor
- Strănuturi – obișnuite în cazul răcelilor și alergiilor
- Dureri în gât – comune răcelilor, rare în alergii
- Secreții nazale – obișnuite în răceli și alergii
- Nas înfundat – obișnuite în răceli și alergii
- Febră – uneori în răceli, niciodată în alergii
Deși multe din simptomele experimentate în cazul răcelilor și alergiilor pot fi similare, există diferențe specifice pe care ar trebui să le cunoaștem și să le luăm în considerare atunci când vrem să pune un diagnostic cât mai corect.
Unul din principalele lucruri care ne pot ajuta să diferențiem între o alergie sau răceală este durata simptomelor. Când este vorba despre o alergie, simptomele nu au tendința de a se ameliora în timp, ca în cazul răcelilor. Dacă observați că simptomele persistă mai multe zile, depășind durata obișnuită a unei răceli, poate fi vorba despre o alergie respiratorie și nu despre o răceală.
O altă metodă prin care putem diferența între răceli și alergii este analizarea mucusului, mai precis a consistenței și a culorii acestuia. Dacă observați că secrețiile nazale sunt limpezi și fluide, este posibil să suferiți de un episod de alergie.
Dacă însă mucusul are o consistență groasă și o nuanță galbenă sau verde, cel mai probabil suferiți de o răceală. Mucusul poate spune de altfel multe despre sănătatea noastră. Mai precis, culoarea sa poate oferi indicii despre prezența unei posibile infecții (bacteriene) a sinusurilor.
Alte simptome specifice alergiilor sunt mâncărimile oculare sau lăcrimarea excesivă. Este puțin probabil să apară roșeață sau mâncărimi oculare persistente în cazul unei răceli.
Alergiile pot fi identificate și în baza unui anumit tipar al simptomelor. De exemplu, simptomele apar în aceeași perioadă în fiecare an ca urmare a schimbării anotimpului, sau în perioada în care cantitatea de polen din aer este îndeosebi ridicată.
Durata simptomelor
Alergiile au tendința de a se manifesta într-un mod mai persistent și mai consistent. Răcelile însă, au simptome care tind să se amelioreze treptat.
De regulă, o răceală durează în jur de 7-10 zile, în timp ce o alergie persistă mai mult timp, din cauza expunerii repetate sau constante la acel factor alergen care au declanșat inițial alerga.
Dacă observați că aveți dureri corporale care nu existau înainte de apariția simptomelor de răceală, este posibil să fi contactat un virus. În cazul alergiilor, este puțin probabil ca acestea să provoace dureri.
Remedii naturiste pentru alergii și răceli
Deși simptomele sunt aproximativ similare, remediile disponibile pentru ambele afecțiuni pot fi diferite. Pentru tratarea alergiilor se prescriu de regulă remedii menite să curețe cavitățile nazale, precum soluții nazale, și remedii pentru reducerea iritațiilor și a inflamației asociate.
Când suferim de o răceală, avem nevoie de remedii care să ofere mai multă susținere sistemului imunitar. Din acest punct de vedere, există o soluție care ar putea fi utile în ambele cazuri: aromaterapia cu uleiuri esențiale.
Aromaterapia
Aromaterapia poate fi un tratament extrem de eficient pentru răceli, dar și pentru alergii, datorită diversității de uleiuri esențiale ce pot fi utilizate pentru reducerea simptomelor comune celor două afecțiuni.
De exemplu, uleiul esențial de lavandă poate ajuta la reducerea sau prevenirea inflamației apărute în urma expunerii la factori alergeni.
De asemenea, uleiul esențial de eucalipt are proprietăți antiinflamatorii dar și răcoritoare și decongestionante, care pot ajuta la calmarea simptomelor de răceală, dar și de alergie.
Inhalarea parfumului răcoritor produce efecte benefice în ambele cazuri. Un studiu a analizat efectele uleiurilor esențiale de lemn de santal și de tămâie asupra rinitei alergice perene. Rezultatele au arătat că acestea au fost eficiente în tratarea simptomelor.
Uleiuri esențial de mentă și uleiul esențial de arbore de ceai (tea tree) pot contribui de asemenea la reducerea simptomelor de răceală și alergie, datorită acțiunii lor antiinflamatoare naturale.
Deși există multe aspecte comune în ceea ce privește simptomele de răceală și alergie, unele simptome sunt mai specifice alergiilor respiratorii decât răcelilor. Acestea ne pot ajuta să facem deosebirea între ele și să alegem tratamentul cel mai bun, care trebuie să vizeze atât simptomele, cât și cauza.
Dacă nu reușiți să identificați cu afecțiunea de care suferiți în baza simptomelor, mergeți la medic. Acesta vă va recomanda anumite teste și va pune un diagnostic corect.
Alergiile sunt extrem de frecvente. Simptomele diferă în funcție de zona corpului afectată de alergie (pielea, sistemul respirator), de tipul alergiei și de severitatea ei.
Medicamentele administrate pentru prevenirea unei reacții alergice pot reduce simptomele, însă nu le pot opri definitiv.
Simptomele declanșate de alergiile alimentare
O persoană care suferă de alergie la anumite alimente poate experimenta următoarele simptome:
- umflături
- urticarie
- greață
- oboseală
Alergia nu este conștientizată imediat, deoarece simptomele pe care le provoacă nu sunt specifice, ele putând fi confundate ușor cu simptomele altei afecțiuni.
Dacă observați însă că după ce ați mâncat ceva ați început să aveți reacții adverse severe, ar putea fi vorba de o alergie. Mergeți la medic imediat pentru a depista cu exactitate cauza simptomelor.
Simptomele alergiilor sezoniere
Febra fânului sau rinita alergică este cel mai cunoscut tip de alergie de sezon. Nici în acest tip de alergie simptomele nu sunt specifice, ci foarte asemănătoare simptomelor de răceală:
- congestie nazală
- rinoree (secreții nazale apoase)
- strănut
Rinita alergică poate produce însă și mâncărimile oculare sau nazale. Simptomele de rinită alergică pot fi ținute sub control cu ajutor antihistaminicelor.
Simptomele șocului anafilactic
Există alergii severe care pot sfârși în șoc anafilactic. Este o situație de urgență deoarece pacientul poate fi în pericol de moarte. Șocul anafilactic provoacă:
- dificultăți respiratorii
- amețeală
- pierderea conștienței
Dacă aveți aceste simptome în urma contactului cu un posibil alergen, căutați ajutor medical de urgență.
Simptomele alergiilor pielii
Reacțiile la nivelul pielii pot fi simptomul unei alegrii, sau pot fi ele însele o alergie, cauzate de expunerea la un anumit alergen. De exemplu, consumul unor alimente la care aveți alergie poate declanșa anumite reacții, precum furnicături la nivelul gurii și a gâtului sau mâncărimi.
Dermatita de contact, de pildă, poate fi un tip de alergie în sine, apărută în urma contactului pielii cu un agent alergen (ex. un produs de curățare a casei sau o plantă).
Există mai multe tipuri de alergii ale pielii:
- Erupții cutanate – provoacă iritarea unor zone ale pielii, umflarea și înnroșirea lor; acestea pot fi însoțite de dureri sau mâncărimi.
- Eczeme – zone de piele inflamate, care pot cauza sângera sau provoca mâncărimi.
- Dermatita de contact – se dezvoltă pete de piele roșie, care cauzează mâncărimi, imediat după contactul cu un alergen.
- Durere în gât – gâtul sau faringele este iritat sau inflamat.
- Urticarie – șuvițe roșii de piele, de dimensiuni diferite apar la suprafața pielii și provoacă mâncărimi.
- Ochi umflați – unele persoane pot experimenta secreții oculare, mâncărimi oculare sau inflamație oculară.
- Mâncărimi ale pielii – apar din cauza unei iritații sau a inflamației pielii.
- Senzație de arsură – inflamația pielii poate crea un disconfort manifestat sub forma unor înțepături.
Erupțiile cutanate se numără printre cele mai frecvente simptome ale alergiilor pielii.
Care sunt cauzele alergiilor
Oamenii de știință nu au încă un răspuns la întrebarea „de ce apar alergiile”. Aceștia nu au reușit să descopere motivul pentru care sistemul imunitar declanșează o reacție alergică la o substanță normală, inofensivă, care pătrunde în corp.
Alergiile sunt afecțiuni care au la bază factori genetici. Acest lucru înseamnă că părinții alergici pot transmite o anumită predispoziție spre alergii copiilor lor.
Însă doar alergiile generale au o componentă genetică. Alergiile specifice nu se transmit pe această cale. De exemplu, dacă mama este alergică la crustacee, copilul ei nu va dezvolta în mod neapărat această alergie.
Tipuri de alergeni
Cele mai cunoscute substanțe cu potențial alergen provin din domenii sau zone diferite:
- produse animale – mătreață de animale, deșeurile acarienilor, gândacii de bucătărie
- unele medicamente – precum penicilina
- anumite alimente – grâu, nuci, lapte, crustacee, ouă, arahide
- înțepăturile de insecte – cum sunt cele de albine, viespi sau țânțari
- mucegaiul – sporii aerieni din mucegaiuri pot declanșa reacții alergice
- unele plante – polenul provenit din iarbă, buruieni, copaci sau rășina din plante precum iedera otrăvitoare sau stejarul otrăvitor
- alți alergeni – latex sau nichel
Alergiile sezoniere sunt în general cauzate de polenul eliberat de plante. Simptomele rinitei alergice sunt ușor de recunoscut: mâncărimi și secreții oculare, rinoree, tuse, strănut.
Alergiile alimentare au început și ele să câștige teren.
Ce opțiuni de tratament există pentru alergii
Reacțiile alergice trebuie în primul rând prevenite. Stați departe de orice substanță care are potențialul de a declanșa o reacție alergică. Dacă acest lucru nu este posibil, există numeroase tratamente disponibile pentru gestionarea simptomelor.
Medicamente pentru alergii
Medicul alergolog va recomanda tratamentul potrivit în funcție de tipul și severitatea alergiei.
Cele mai prescrise medicamente pentru alergii sunt antihistaminicele. Aceste pot fi utilizate sub formă de pastile sau sprayuri nazale. Unele se pot cumpăra fără prescripție medicală.
Alte medicamente anti-alergii:
- Corticosteroizi
- Zyrtec (cetirizină)
- Claritin (loratadină)
- Gastrocrom (sodiu cromolin)
- Afrin, Sufedrin, Sudafed (decongestionante)
- Singulair, Zyflo (modificatori de leucotriene)
Imunoterapia – un tratament inovativ pentru alergii
Multe persoane optează pentru imunoterapie. Acest tratament presupune administrarea unor injecții pe parcursul a câțiva ani, menite să obișnuiască organismul cu alergia astfel încât să nu o mai combată.
Imunoterapia implementată cu succes poate preveni declanșarea reacțiilor alergice și recidivarea simptomelor.
Epinefrina – pentru situațiile de urgență
Unele răspunsuri alergice sunt considerate o urgență medicală. Alergiile severe, care pot pune viața în pericol pot fi tratate cu epinefrină (este bine să purtați cu dvs. acest medicament dacă aveți acest risc).
Epinefrina este recomandată doar în situațiile de urgență. Doza combate reacțiile alergice până la sosirea ambulanței sau a unui medic specialist.
Remedii naturiste pentru alergii
Există câteva remedii naturale care pot fi folosite pe post de tratament, adjuvant sau profilactic în alergii. Însă este indicat să cereți sfatul medicului înainte de a începe un tratament în acest sens, deoarece unele plante pot conține alți compuși alergeni care nu vor face decât să agraveze simptomele.
De exemplu, unele ceaiuri uscate folosesc flori și plante înrudite cu acele plante cunoscute pentru potențialul lor alergenic și pe care le evitați în mod obișnuit.
Inclusiv uleiurile esențial recomandate împotriva alergiilor pot conține ingrediente declanșatoare de reacții alergice.
Cum sunt diagnosticate alergiile
Cum poți ști dacă suferi de o alergie? Dacă bănuiești că simptomele tale sunt cauzate de o alergie, fă-ți o programare la medicul alergolog. Acesta poate pune un diagnostic analizând simptomele și realizând un examen fizic.
Va întreba pacientul dacă a mâncat ceva neobișnuit în ultimele ore sau zile sau dacă a intrat în contact cu anumite substanțe suspecte. De exemplu, o erupție pe mână poate fi cauzată de purtarea recentă a unor mănuși din latex.
Analize de sânge pentru alergii
Doctorul poate solicita anumite analize de sânge pentru testarea prezenței unor anticorpi care provoacă alergii, care poartă numele de imunoglobulina E (IgE). Acestea sunt celule care reacționează la alergeni.
Teste de piele
Alergologul poate realiza teste de alergie pe piele. Pielea este înțepată ușor cu niște ace din plastic, după care în locul respectiv se pune o picătură de substanță care conține un anumit alergen potențial.
Medicul evaluează reacțiile pielii. Dacă sunteți alergic la una din substanțele testate, pielea se va înroși și umfla.
Prevenirea simptomelor de alergie
Nu există nici o metodă de prevenire a alergiilor. Se poate obține însă prevenirea simptomelor. Cel mai bun mod în acest sens este evitarea în primă fază a expunerii la alergenii care declanșează reacții adverse.
Evitarea este de pildă cea mai eficientă metodă de prevenire a simptomelor de alergii alimentare. Acest lucru se poate realiza printr-o dietă eliminatorie. Ea va avea și rol de diagnostic în primă instanță. Prin intermediul ei veți putea depista care sunt acele alimente la care aveți alergie și pe care trebuie să le evitați.
Dacă ați descoperit un aliment care vă provoacă reacții alergice, trebuie să citiți cu atenție eticheta tuturor produselor pe care le cumpărați din magazine, pentru a vă asigura că nu conține acel agent alergen.
Evitarea alergiilor sezoniere sau ale pielii presupune reducerea expunerii la locurile care conțin alergeni posibili. De exemplu, dacă sunteți alergic la praf, puteți reduce simptomele prin instalarea unui filtru de aer în casă.
Dacă medicul descoperă cauza alergiei, veți ști ce anume trebuie să evitați pentru a vă feri de reacții alergice neplăcute.
Ce complicații pot cauza alergiile
Alergiile înseamnă mai mult decât câteva crize de strănut și rinoree. Ele pot fi cu siguranță mai periculoase decât o simplă răceală. De pildă, șocul anafilactic este o reacție severă cauzată de expunerea la un alergen.
Nu doar alimentele pot provoca anafilaxie, ci orice tip de alergen. Simptomele șocului anafilactic sunt:
- îngustarea bruscă a căilor respiratorii
- creșterea ritmului inimii
- umflarea limbii și a gurii
Există numeroase complicații asociate cu alergiile. Pentru a putea depista dacă reacțiile sunt cauzate de o alergie în toată regula sau doar de o sensibilitate la un anumit aliment/alergen, el poate solicita anumite analize.
Astmul și alergiile
Astmul este una din cele mai comune afecțiuni respiratorii strâns legate de alergii, care îngreunează respirația prin îngustarea pasajelor din plămâni.
Este de asemenea adevărat că alergiile pot agrava astmul și mai mult, iar la persoanele non-astmatice, ele pot declanșa apariția lui.
Atunci când o persoană suferă și de alergii și de astm, afecțiunea se numește „astm alergic”. Potrivit statisticilor emise de „Allergy and Asthma Foundation of America”, 60% din populația din SUA este afectată de astm alergic.
Diferența dintre alergii și răceli
Atât răcelile, cât și infecțiile sinusurilor și alergiile au simptome asemănătoare: rinoree, strănut și tuse. Mai mult decât atât, ambele pot fi ele însele simptome ale unei infecții sinuzale. Diferențierea între ele poate fi dificilă pentru mulți pacienți.
Există însă unele semne care pot înclina diagnosticul spre o alergie. Spre exemplu, alergiile produc în plus pe lângă simptome respiratorii și mâncărimi la nivelul pielii și ochilor. Niciodată o răceală nu va provoca urticarie, în schimb va cauza dureri corporale sau febră. Infecțiile sinusurilor se pot diferenția prin mucusul nazal gros, de culoare galbenă.
Alergiile pot avea un impact prelungit asupra sistemului imunitar. În timp, acest lucru poate compromite funcția imunitară, crescând sensibilitatea și susceptibilitatea organismului la virusuri și răceli.
O concluzie importantă este că persoanele alergice au risc crescut de a suferi mai des de răceli.
Tusea alergică
Unul din cele mai supărătoare simptome cauzate de febra fânului sau rinita alergică este tusea rebelă. Aceasta se poate instala din cauza supra-reacției corpului la agenții alergeni. Deși nu este contagioasă, tuse alergică poate provoca un disconfort crescut, atât pentru cel afectat cât și pentru cei din preajma lui.
Spre deosebire de tusea cronică, tusea pe fond alergic și rinita alergică sunt pasagere. Acest lucru înseamnă că acest tip de tuse va dispărea odată cu încheierea sezonului de alergii (primăvara, când polenul plantelor se răspândește în aer).
Tusea cauzată de alergii poate fi însoțită și de alte simptome, precum dificultăți respiratorii sau o senzație de strângere la nivel pectoral.
Alergiile și bronșita
Bronșita poate fi de natură virală sau bacteriană, dar poate la fel de bine să fie declanșată de o alergie. Există 2 tipuri de bronșită. Bronșita acută durează de obicei câteva zile sau săptămâni. Cea cronică însă poate persista luni întregi sau chiar ani. Bronșita cronică are de asemenea un caracter recidivant.
Cineva poate dezvolta această afecțiune din cauza expunerii la anumiți factori alergeni, precum:
- fumul de țigară
- poluarea din aer
- praful
- polenul
- vaporii toxici
Comparativ cu alergiile sezoniere, mulți din acești alergeni persistă în mediile în care locuim sau cu care intrăm în contact, precum propriile noastre case sau locul de muncă. Acest lucru poate duce la agravarea simptomelor de bronșită, permanentizarea sau recidivarea lor.
Alergiile la copii
Incidența alergiilor pielii la copii este mult mai mare astăzi comparativ cu câteva decenii în urmă.
În general, alergiile pielii care îi afectează pe copii sunt:
- eczemele – o afecțiune inflamatorie care produce mâncărimi și înroșirea pielii; simptomele se dezvoltă lent dar pot fi persistente.
- dermatita de contact alergică – acest tip de alergie survine rapid, de obicei după ce copilul intră în contact cu un agent iritant; în cazuri mai severe, pot să apară bășici dureroase și crăparea pielii.
- urticarie – cauzează umflături roșii sau porțiuni reliefate de piele care apar după expunerea la un anumit alergen; scărpinarea pielii poate provoca sângerări.
Vestea bună este că în multe cazuri, reacțiile și simptomele alergice se diminuează pe măsură ce copilul crește mare. Vestea proastă este că cei mari vor fi mai predispuși la alergii alimentare și respiratorii.
Cum poți trăi cu o alergie
Alergiile nu sunt afecțiuni severe, însă simptomele provocate de acestea pot crea un disconfort major. Unele din ele pot avea consecințe grave. Persoanele cu risc de șoc anafilactic trebuie să știe cum să gestioneze reacțiile alergice și ce să facă în cazul unei urgențe.
Majoritatea tipurilor de alergii pot fi ținute sub control prin evitarea expunerii la factorii alergeni, prin administrarea unor medicamente orale sau sprayuri nazale și prin intervenirea în stilul de viață. Medicul alergolog îi poate oferi pacientului sfaturi cu privire la prevenirea complicațiilor și dobândirea unui stil de viață mai plăcut.
Eu sunt alergica la polen. Cred ca e una dintre cele mai urate alergii si pedepse in acelasi timp. Sa nu poti mirosi o floare, sa nu te poti bucura de natura … nu e deloc placut 🙂